3,889 matches
-
Autorului Simt poezia-n mine ca pe-un stei din care scapăr pătimaș scântei pentru-a aprinde ruguri de cuvinte, ca să mă ardă flăcările lor al căror fum să-l strâng într-un fuior din care să-mi torc splendide veșminte. Simt poezia-n mine susurând dintr-un izvor ce picurând din gând trece prin suflet, inimă și sânge, prin orice fel de vis și sentiment și-ncet încet devine un torent ce-n calea lui mii de pâraie strânge. Simt
SIMT POEZIA-N MINE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353255_a_354584]
-
un moment dat a fost strecurată o Sfântă Scriptură. S-au învățat texte pe de rost”. În continuare Părintele Constantin Voicescu mărturisește că în clădirea veche a închisorii a fost o capelă, iar cei care îi păzeau le-au dat veșminte preoțești, pentru a le folosi drept cârpe de șters pe jos. "Doamne, când ne-am dat seama, le-am ascuns pe unde am putut. Prin crăpăturile zidurilor, prin hainele noastre. Eu am pus mâna pe un patrafir și l-am
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
trăit, Emil Constantinescu ar fi avut în el cel mai prețios sfetnic și, în consecință, ar fi făcut mai multe lucruri bune și mai puține greșeli. Ca Slujitor în cadrul serviciilor divine, publice și particulare, oficia cu toată dăruirea, întotdeauna cu veșmintele curate, discret în voce și gestică, foarte delicat cu alți slujitori. Cu toate că dispunea de o voce sonoră și caldă, cu o bună întindere, nu abuza niciodată de aceste calități. Ca om de atitudine, Părintelui îi era în totalitate străin pasivismul
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
le-ocolească Întâmplările nefaste. Să mă atingă vântul, Împătimit de valuri, Și să admir avântul Iubirii mele-n flamuri. Din soarele, ce bate, O rază aș ascunde, Să te gândesc în noapte, Că-mi ești, ca o penumbră. ȘI regăsind veșmântul, Ce ne-a împreunat, Ne va fi viu cuvântul, Prin care ne-am iertat. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: IERTARE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole
IERTARE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352755_a_354084]
-
chiar a pomilor fructiferi, iar rezultatele au fost neașteptate: legumele atât acelea protejate din seră cât și acelea din aer liber au crescut mult mai repede, văzând cu ochiul liber chiar, iar pentru cele din urmă le este ca un ‘veșmânt’ protector împotriva manei; napii, pe care anul trecut de asemenea i-am stropit cu o astfel de plămădeala, au crescut incredibil de mult în doar 2-3 luni numai pe timpul verii, până la cca. 450cm, în ciuda faptului că bulbii i-am pus
IN NATURA SI-A FACUT APARITIA O PLANTA MIRACULOASA/UN PLUS DE SANATATE, CE N-AR TREBUI ATAT DE IGNORATA [Corola-blog/BlogPost/353539_a_354868]
-
Frumusețea ce-a trecut Și așteaptă primăvara, Să o ia de la-nceput. Să-nflorească floare aleasă Și s-aștern bătut de vânt, O ninsoare de petale, Mângâind al meu pământ. Și-n îmbrățișarea caldă Ce o fac cu-al meu veșmânt, Să-mi simt moșii și strămoșii Îngropați în lutul sfânt. Să dau sfântă sărutare, Ca un cer de ploi răsfrânt, Căci îmi trag dorul și seva, De la cei ce nu mai sunt! Referință Bibliografică: Trecând prin vremuri / Angelina Nădejde : Confluențe
TRECÂND PRIN VREMURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353574_a_354903]
-
de poezie curată ca roua Apusenilor, decât cu „Colindul nemuririi”?! „Fetița de lângă ușă 'nalță magic o colindă/ Un ecou duios răsună pe cerul cu lună plină/ O întâmpin cu blândețe și-o primesc la noi în tindă/ Clipele-s sfinte veșminte printre raze de lumină.// Un concert frumos de îngeri mă inundă cu iubire/ Serafimi cu șoapte dulci mă poartă spre nemurire/ Printre cetine de brad clipe-ncep să se deșire/ Crăciunul de altădată în cupe de fericire.” Iată cum copiluța
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
în pagini cu scene decoltate. Vezi Sorin și Trifan, cei doi homosexuali, a căror relație amoroasă șantajabilă este folosită din plin sau legătura anost de normală dintre primar și femeia de serviciu. Toate acestea sunt de fapt un fel de veșmânt, un fel de hainele împăratului dintr-un basm cunoscut, care, în loc să acopere nuditățile indecente ale stărilor existente, apar ca o cortină zdrențuită ce lasă la vedere mizeria umană, în toată dezvelirea sa, ca și malversațiunile celor care au știut despre
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
mirosind tot a bujori și pe fânul plin de rouă eu am să te frâng în două și în puf de crisalidă să-ți astup gura timidă să-ți prefac setea-n fântâni să-ți cadă cerul pe sâni și veșmintele să-ți cadă pe corpul tău de zăpadă, să ne topim amândoi făcând dragoste în doi, dându-ne mereu de-a dura și cu cerul și cu luna cu stele și cu luceferi până ne-om trezi iar teferi, să
LUNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353729_a_355058]
-
încă una. Copilul nu venea nici acum. Doamne, ce-o fi cu Hokim? Însă, într-o după amiază, pe când Teodosie obosise să tot scruteze în vale, să vadă dacă nu se arată de undeva băiatul, iată, soseau doi inși în veșminte ostășești urcând în grabă spre chilia lui. În jumătate de ceas, ajunseseră la el, gâfâind din greu. Nici nu sosiră bine, că îi și făcură semn să vină degrabă la vale, strigând: - Hokim ! Hokim, fiul lui Zewedu! Nu înțelese despre
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
Antipa tetrarhul Pereei și Galileii care își avea scaunul în Tiberias, capitala tetrarhiei sale. În încăpere mai rămăseseră însă puține elemente iudaice în decor, doar mobilierul era cel original, din vremea lui Irod cel Mare. Era de altfel camera unde veșmintele sacerdotale ale arhiereilor și marilor preoți iudei erau păstrate în dulapuri din lemn aurit și unde se făcea predarea acestora înaintea marilor sărbători iudaice de către partea romană. Iudeii aveau deci voie să intre acolo. Procuratorii romani deși modificaseră decorațiunile, respectaseră
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
în Templu, Mântuitoru-a lăcrimat Știind firea omenească predispusă la trădat... EL ce gândurile știe, celor ce-I aduc Slăvirea Știa că aceeași oameni, ÎI vor cere : "Răstignirea !" Acuzat fiind de hulă, față de TATĂL Ceresc I-au dat coroana spinoasă și veșmântul cel "Regesc..." "Treișnouă" lovituri, I-au administrat cu biciul Și crucea S-o care-n spate, Să-I fie mai greu supliciciul... L-au condus îndurerate, făr' să știe ce e frica Marii, Ioana, Salomeea, Maica Sa și Veronica... Și
CHRISTOS A ÎNVIAT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354231_a_355560]
-
în calendar, prima mea noapte se destramă. Hrăzindu-i vieții mele rostul de-a le-ntrona pe toate-n suflet, îmi dai în Tine adăpostul și labirinturi pentru umblet. Calc apăsat peste pământ, pătrund oglinzile de ape, iar aerul îmi e veșmânt cât Duhul Sfânt îl simt aproape. Învață-mă, Fiule Sfânt, ce să aleg, cum să mă rog, nu doar prin pilde, ori cuvânt, sau prin porunci din decalog ! Lumina Ta, vreau să mă soarbă din tril înalt în zbor spre
ÎNVAŢĂ-MĂ CUM SĂ MĂ ROG ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354243_a_355572]
-
salutară în cor. -Bine te-am regăsit, doamnă! Mă bucur să te revăd! zâmbi mieros, păpădia. -Unde sunt pajii? întrebă Orhideea cu glas voalat. Așteptăm mesaje de la frații și surorile noastre de pretutindeni. Fără ei, Primăvara nu-și poate așterne veșmintele. Ghioceii s-au apropiat într-un suflet, însoțiți de gingașele zambile. -Am sosit, Maiestate. Suntem aici, cu tolba plină de știri. -Ascultăm cu nerăbdare! se undui Laleaua, poposind lângă sfiosul Bujor, care îi strecura priviri furișe. Crinul Imperial, Regele Trandafir
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
dimineții. Tot atunci, punctele cardinale răsuceau zvonuri despre regina pădurilor, locuia într-o scorbură intens colorată în stânga unui copac prea scump să-și deschidă și alte rădăcini pe jocul clepsidrelor, prea demn să comploteze un duel perfect cu scânteile deasupăra veșmintelor incolore. Într-o zi s-a mutat spre deșert, încercase un salt de supraviețuire într-un fagure simplu, pe o scară provizorie și-a urcat șipotul amiezilor, sub gânduri - un vas de ceară și instantanee din vara care topise toate
INCENDIU DE FÂN COSIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354636_a_355965]
-
bărbat! Ei, de nu erai atunci la începuturi sus cu mine Eu astăzi nu știam ce-nseamnă viață pe pământ, De-atunci Adamii toți tot caută o Eva pentru sine Din toate, n-au uitat să le dezbrace-ntruna de veșmânt. Și a rămas ca șarpele să fie de atunci mereu ucis Dar te privește fix și de-l privești și tu rămâi hipnotizat Voi, Evelor, să știți că printre ei există și-un Adam precis, Făcut din șarpele de-atunci
MARUL de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354728_a_356057]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ÎN SĂGEȚI ZODIACALE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1030 din 26 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului un pustnic își scutură veșmintele deasupra prăpăstiilor adună semințele încolțite de lupi răsădește o pădure două trei încearcă un tangou planat șterge fruntea de repetiții pe umărul lui un vultur de gheață dă ordin să-l îmbrace în roze (paradis vulcanic) mai citește un psalm
ÎN SĂGEŢI ZODIACALE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347133_a_348462]
-
în stânga pe Maria Magdalena. În altar, în fundal, se află Fecioara Maria cu doi îngeri. Icoanele sunt realizate pe foiță de aur și pictura în culori sugestive de verde, grena, maro, bej, alb, roșu-corai. De exemplu, Maica Domnului poartă un veșmânt grena, iar Pruncul o rochiță de culoare albă, cu bretele roșu-portocaliu. Măiestria pictorului este că a reușit să dea viață picturilor sale și să ne creeze impresia unor scene în spatele cărora se ascund secole de existență cu bucuriile și cu
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
NOI Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului toamna aceasta trece printre noi și ne desparte în două vitralii ca aisbergul unui titanic al meu va fi plin de gânduri și veșminte albe al tău poate plin de ghiocei printre ghețarii din noi aorce îsi țipă ultimul secol și în drumul lor spre etern ne stropesc cu aghiazmă din adâncurile lor toamna asta ne trece prin toate anotimpurile tu poate o toamnă
TOAMNA ACEASTA TRECE PRINTRE NOI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347243_a_348572]
-
de stele lucitoare. Ferestrele erau prea sus, de nu puteai să te uiți afară, doar razele soarelui se încrucișau deasupra capetelor noastre. Pereții mi-au plăcut cel mai mult; o mulțime de oameni îmbrăcați, nu ca la noi, erau în veșminte colorate, încât abia le puteam zări fețele. Preotul era îmbrăcat la fel ca unii de pe perete și ținea mâinile la fel ca ei când zicea “Aleluia” sau “Doamne miluiește”. Numai cuvintele acelea le-am înțeles. Jocul acesta n-a fost
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
Toate Articolele Autorului Sfiicioși cătăm prin rugă, ca-n atâtea dăți, iertare, Deolaltă punem gândul și tăcerea în chemare. Vechiu’ grai tăcut ne-adapă prin cuvânt fără prihană. De prin vorbe, Eminescu, este-a sufletului hrană. Multe gânduri așezate în veșmintele vorbirii, Ce-au trecut prin pana-i sfântă, stau sortite nemuririi. Azi, poeți cuprinși de vorbă și de dulcele-i blestem, Rime nu mai încondeie, de veșmântul lor se tem. Versul lor, e doar o umbră, ostenit, fără foșnire, Lepădat
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357310_a_358639]
-
prihană. De prin vorbe, Eminescu, este-a sufletului hrană. Multe gânduri așezate în veșmintele vorbirii, Ce-au trecut prin pana-i sfântă, stau sortite nemuririi. Azi, poeți cuprinși de vorbă și de dulcele-i blestem, Rime nu mai încondeie, de veșmântul lor se tem. Versul lor, e doar o umbră, ostenit, fără foșnire, Lepădat de limba sfântă, de cuvânt și de simțire. Stihuiri suferitoare... prea tăcute, prea vulgare, Chiar și stâncelor din piatră le sunt rău mirositoare. Referință Bibliografică: De prin
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357310_a_358639]
-
Autorului femeie dintre toate-ai fost aleasă sa fii in lumea asta iubirii elixirul doar ție ți-a dat domnul girul bărbatului de-amor să-i umpli casa. femeie-n tine zace-atâta frumusețe ai puritate-n gânduri și-n veșminte un strop ești tu femeie din toate cele sfinte, iubirea ta-i izvor de tinerețe. aduci pe lume pruncii , cu drag iî ocrotești pe drumul drept tu îi inveți să meargă căldura ta tristețea poa` să șteargă un soare ești
IMN IUBIRII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357317_a_358646]
-
și ispitesc lumea contemporană. O idee interesantă propune în poemul “Nu, nu se dă” și anume că nu primim nimic gratuit din Cer, ci resursele se află în noi și trebuie doar descoperite: “Nu, nu s-au dat de Sus veșminte. / Nici apă, strop. Nu s-a mai dat / Nici măcar mana de mâncat. / Blestemul curge înainte ... // Și-atât de mult am căutat / Îmbucături în cele sfinte, / Sau ceva haine de-mbrăcat, / Sau cald, sau frig, pe dinainte ... // Nu am găsit, spre ajutat
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
ca ea să se desfășoare, să fie a tuturor și în același timp să se desfășoare și la un nivel estetic deosebit. Nu-i totuna, de exemplu, să așezi pe tetrapoadele din biserică niște cârpe obișnuite sau să pui niște veșminte de borangic, care sunt autentice din punct de vedere al artei. Am ajuns să învățăm lucrul acesta de la doamna arhitect și ne place și nouă, sesizăm și noi că nu se mai potrivește orice în biserică. Încercăm acum să folosim
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]