2,609 matches
-
Atlasul anatomic al plantelor medicinale, de către Toma și Rugină; între cele 128 specii analizate se citează și specii de care ne ocupăm în prezenta lucrare, dar este prezentată doar structura de la plantele mature, la un singur nivel al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
este prezentată doar structura de la plantele mature, la un singur nivel al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple și specii din genul Salvia atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi. Dintre acestea, menționăm pe cele publicate de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
structura perilor tectori și secretori (Hoch, 1886; Schmidt, 1888Ă, cristale (Klug, 1926; Brandt, 1929), sclerificarea colenchimului (Duchaigne, 1954), endoderma de tip Caspary în tulpină (Baillaud și Courtot, 1960), structura frunzei (Zornig și Buch, 1926; Rudall, 1980), ori a tuturor organelor vegetative de la unele Labiatae extraeuropene (Lemesle, 1928). La noi în țară, Toma și Rugină (1995) cercetează structura mai multor plante medicinale, ocupându se în trecere și de Salvia ofticinalis L. Pentru compararea și interpretarea unor structuri ne-au fost utile articole
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Carlquist (1964), Gupta și Bambie (1989) La noi în țară, de diferite specii de Salvia se ocupa Pașcovschi (1961,1962), Toma, Teodorescu și Cantemir (1982), Toma, Ivănescu și Niță (1995). În toate aceste lucrări este prezentată numai structura unor organe vegetative de la planta matură. În ceea ce privește familia Compositae, lucrările se referă la structura perilor radiculari (Whitaker, 1923) sau a perilor tectori (Ramayya, 1963, care propune și o terminologie pentru descrierea acestora). Formațiunile secretoare specifice reprezentanților din familia Compositae sunt perii secretori și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
canalelor secretoare în tulpină ar avea rol în identificarea genurilor. Același autor consideră că în rădăcina și tulpina de la aceeași specie, canalele iau naștere ca două sisteme separate și rămân distincte. De asemenea, în atenția cercetătorilor au intrat și organele vegetative tulpina, frunza (Grimm, 1904; Weiss, 1925; Zornig și Weiss, 1925; Lavalrée, 1948), anatomia plantulelor (Desphande și Kumar, 1968) și ordinea de apariție a vaselor în nervurile foliare (Trecul, 1893) ori structura tuturor organelor vegetative la specii din diferite triburi și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
atenția cercetătorilor au intrat și organele vegetative tulpina, frunza (Grimm, 1904; Weiss, 1925; Zornig și Weiss, 1925; Lavalrée, 1948), anatomia plantulelor (Desphande și Kumar, 1968) și ordinea de apariție a vaselor în nervurile foliare (Trecul, 1893) ori structura tuturor organelor vegetative la specii din diferite triburi și subfamilii (Sayeeduddin și Moinuddin, 1939). La noi în țară, Rugină și Toma (1989) publică un studiu referitor la structura organelor vegetative de la mai multe specii de compozee medicinale, fără să analizeze și specia luată
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de apariție a vaselor în nervurile foliare (Trecul, 1893) ori structura tuturor organelor vegetative la specii din diferite triburi și subfamilii (Sayeeduddin și Moinuddin, 1939). La noi în țară, Rugină și Toma (1989) publică un studiu referitor la structura organelor vegetative de la mai multe specii de compozee medicinale, fără să analizeze și specia luată de noi în studiu. Dintre lucrările anatomice referitoare la alte genuri de compozee, menționăm pe cele elaborate de Drurry și Watson (1965), Tiwari și Sahuo (1980), Carlquist
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
dicotiledonatelor (Solereder, 1889; Metcalfe și Chalk, 1972) sau a angiospermelor în general (Napp Zinn, 1973-1974). Ulterior sunt publicate articole care detaliază structura pe grupe de specii sau de genuri, utilizând atât microscopia fotonică cât și cea electronică. Dacă structura organelor vegetative mature a fost analizată comparativ la numeroase specii de labiate și compozee, ontogeneza acestora, diferențierea vaselor de lemn și a elementelor de colenchim nu au făcut obiectul unor cercetări speciale. Analiza trecerii de la structura rădăcinii la cea a tulpinii nu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
realizării cercetărilor histo anatomice și morfologice prezentate în această lucrare, am utilizat material biologic de proveniențe diferite, colectate în anumite stadii de dezvoltare ontogenetică. Pentru urmărirea proceselor de histogeneză și organogeneză am analizat secțiuni realizate la niveluri diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fotonic, iar cele fine au fost depuse pe grile de 400 Mesh, contrastate cu citrat de plumb și acetat de uranil și analizate la microscopul electronic cu transmisie. După cele mai relevante aspecte au fost realizate fotografii. IV.STRUCTURA ORGANELOR VEGETATIVE ȘI DE REPRODUCERE ÎN CURSUL PROCESULUI DE ONTOGENEZĂ LA Salvia officinalis L. La aceasta plantă am analizat organele vegetative atât în stadiul de plantulă, cât și de la planta matură, la diferite niveluri, pentru a urmări procesul de histogeneză, pentru a
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de uranil și analizate la microscopul electronic cu transmisie. După cele mai relevante aspecte au fost realizate fotografii. IV.STRUCTURA ORGANELOR VEGETATIVE ȘI DE REPRODUCERE ÎN CURSUL PROCESULUI DE ONTOGENEZĂ LA Salvia officinalis L. La aceasta plantă am analizat organele vegetative atât în stadiul de plantulă, cât și de la planta matură, la diferite niveluri, pentru a urmări procesul de histogeneză, pentru a surprinde formarea meristemelor laterale și trecerea de la structura primară la cea secundară. Vl.1 Rădăcina cu structură primară are
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
muguri (foto 54); aceștia prezintă la bază epidermă, scoarță și măduvă definitive, iar țesuturile conducătoare sunt reprezentate printr-un inel de procambiu. La vârf se observă două perechi de primordii foliare, opuse și decusate. Dobândirea timpurie a zonării caracteristice apexului vegetativ de către mugurii axilari a fost sesizată de Vescovi (1966) la Sarothamnus scoparius. În consecință, aceștia vor funcționa ca niște tulpini (foto 55) și vor da naștere la flori în momentul trecerii de la faza vegetativă la cea reproducătoare. În structura tulpinii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Dobândirea timpurie a zonării caracteristice apexului vegetativ de către mugurii axilari a fost sesizată de Vescovi (1966) la Sarothamnus scoparius. În consecință, aceștia vor funcționa ca niște tulpini (foto 55) și vor da naștere la flori în momentul trecerii de la faza vegetativă la cea reproducătoare. În structura tulpinii, colenchimul hipodermic formează 2-3 straturi de celule. Structura internodului tulpinal este doar primară (foto 56), vasele de lemn fiind dispuse în șiruri radiare separate de numeroase raze parenchimatice, uniseriate; parenchimul perimedular este ușor colenchimatizat
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
conducătoare secundare: unul extern de liber și altul intern de lemn. Față de cilindrul central, țesuturile corticale se diferențiază de timpuriu, iar procesul de colenchimatizare este mai precoce. În figurile 5 și 6 sunt redate scheme ale secțiunilor transversale prin organele vegetative ale plantulei, de la vârf spre bază. Se poate urmări traiectul țesuturilor conducătoare, structura nodurilor de tip unilacunar, modul în care fasciculele conducătoare (urme foliareă pătrund din tulpină în pețiolii frunzelor. De asemenea, se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere alungite tangențial. Comparând datele privind stadiile din dezvoltarea perilor glandulari, numărul și distribuția acestora pe organele vegetative și de reproducere, cu cele referitoare la activitatea biosintetică a unei enzime implicate în sinteza monoterpenelor, este posibil să se identifice, pe baza studiilor histo-anatomice, momentul optim de recoltare a plantelor în scop medicinal; acest aspect este deosbit de important
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei variind funcție de gradul de xerofitism al speciei. IV.4.Perii de pe organele vegetative și de reproducere (fig. 11) Perii reprezintă formațiuni importante, cu rol protector și cu rol în secreția uleiurilor (care constituie principiile active ale plantei); ei ajută în același timp la identificarea plantei în droguri, având deci importanță taxonomică. Sunt de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rezultând celula picior și o celulă apicală. La maturitate, perii secretori au opt celule mari, acoperite de o cuticula bombată, datorită difuziunii uleiului volatil prin peretele primar și acumularea sa între acesta și cuticulă. Având în vedere faptul că organele vegetative de la Salvia officinalis, în special frunzele, prezintă o pilozitate bine dezvoltată ni s-a părut interesantă părerea lui Scott (1997) privind semnificația funcțională a structurii frunzei (cu referire la prezența sau absența trihomilor) la diferite niveluri de organizare. Autorul preia
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
peretele ușor îngroșat, adesea grupate mai multe la un loc. IV.6. Morfogeneza florală După o anumită perioadă de vegetație (de aproximativ 4 luni), timp în care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70), începe transformarea apexului vegetativ în apex reproducător, adică edificarea primordiilor florale. Apexul vegetativ prezintă o zonare tipică a țesuturilor meristematice, observându-se meristemul în așteptare, inelul inițial și meristemul medular. Apexul se bombează, iar meristemul în așteptare proliferează intens (foto 71). Am urmărit diferite
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
loc. IV.6. Morfogeneza florală După o anumită perioadă de vegetație (de aproximativ 4 luni), timp în care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70), începe transformarea apexului vegetativ în apex reproducător, adică edificarea primordiilor florale. Apexul vegetativ prezintă o zonare tipică a țesuturilor meristematice, observându-se meristemul în așteptare, inelul inițial și meristemul medular. Apexul se bombează, iar meristemul în așteptare proliferează intens (foto 71). Am urmărit diferite etape în edificarea primordiilor florale cu simetrie bilaterală. Mai
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
officinalis L.; altele vin să completeze informațiile, de altfel destul de sumare, pe care le-am întâlnit în literatura consultată și care privesc strict problemele de care ne-am ocupat. În ceea ce privește specia Salvia officinalis L., planul general de structură a organelor vegetative este cel descris în lucrarea de sinteză asupra anatomiei dicotiledonatelor elaborată de Metcalfe și Chalk (1972). • cilindrul central al rădăcinii este tetrarh la Salvia officinalis L.; în literatura de specialitate tipul tetrarh este considerat ca fiind specific întregii familii Labiatae
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
3: 235-246 16. DESHPANDE B., D., ASHOK KUMAR, 1968 Seedling anatomy and primary vascular system in some members of Compositae, J. Ind. Bot. Soc, 47, 1 2: 68-78 17. DRURY D., WATSON L, 1965Anatomy and the taxonomic significance of gross vegetative morphology in Senecio, New Phytologist, 64: 307314 18. DUCHAIGNE A., 1954 La sclérification du collenchime chez Ies Labiées, Bull. Soc. Bot. France, 101: 235 - 237 19. DUCHAIGNE A., 1955 Les diverses types de collenchyme chez Ies Dicotyledones; leur ontogenie et
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Cuza" lași 44. JACOBS W. P., 1952 The role of auxin in differentiation of xilem around a wound, Am. J. Bot. 39, 5, 301-309 45. JACOBS W. P., MORROW I. B., 1957 A quantitative study of xylem development in the vegetative shoot apices of Coleus, Amer. J. Bot., .4.4.: 823842 46. KARSTEN G., OLTMANS FR., 1909 Lehrbuch der Pharmakognosie, Gustav Fischer Verlag, Jena 47. KERSTIENS G., 1996 Plant cuticles, Bios scientific publishers Ltd., Oxford 48. KLUG J., 1926 Ober die
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
a) pe baza tipurilor de stomate, Rev. Medic, 1 3, 3-4: 371-383 66. PETIT L., 1887Le pétiole des Dicotylédones au point du vue de l'anatomie comparée et de la taxinomie, These, Bordeaux 67. POPHAM R. A., CHAN A. P., 1950 Zonation in the vegetative stern tip of Chrysanthemum mohfolium Bailey, Amer. J. Bot., 37: 476484 68. RÁCZ G., PETER H.M., SEBE B., 1967 Tipurile de stomate la drogurile oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Rev. medic, 13, 2: 185-188 69. RÁCZ G.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Univ. lași, s. II a (Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la unele specii de Salvia L, Culegere de stud. și artic. de biol., Univ. lași (Grăd. Bot.), 2: 341-353 101. TOMA C, CĂTUNEANU D., VIDRAȘCU P., TONIUC A., 1985 Date de ordin histo-anatomic referitoare la unele soiuri de crizanteme (Chrysanthemum
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Lezarea deliberată a principalei structuri de protecție antimicrobiană a organismului pielea impune măsuri extrem de agresive care să diminueze șansa de contaminare a plăgii operatorii. Este vorba în mod implicit de o metodă de profilaxie a infecțiilor postoperatorii, prin distrugerea formelor vegetative sau sporulate ale germenilor aflați la poarta de intrare. Asepsia reprezintă un principiu general constând în evitarea sistematică a contaminării plăgii operatorii și a infectării secundare a arsurilor și plăgilor. Antisepsia reprezintă totalitatea metodelor fizice, chimice sau biologice ce permit
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]