3,072 matches
-
o așezare a sașilor preponderent între Cibin și Râul Sadului, zona dintre Râul Sadului și pârâul Tălmăcel fiind locuită de români. Așadar Tălmăcelul avea încă de atunci o populație preponderent românească, acest lucru fiind dovedit și de denumirile care se vehiculau, de Tălmaciu săsesc și Tălmăcelul românesc (Stroilă, 1996). Este perioada în care Tălmăcelul are statut de sat subordonat scaunului Tălmaciu. Urmează apoi, începând cu secolul XIV și până în secolul XVII, perioada în care populația din această zonă încearcă să-și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ideii de comunitate Deși este un concept de largă extensiune în sociologie și cu multiple semnificații, ideii de comunitate nu i-a fost acordată aceeași atenție de-a lungul timpului. Mulți teoreticieni leagă creșterea interesului pentru acest concept de ideile vehiculate în timpul Revoluției Franceze și Industriale, pentru că transformările sociale din timpul acestora au făcut fenomenul comunității să fie mult mai evident prin dezagregarea lui. Transformările provocate de aceste două mari evenimente au intervenit într-un context social caracterizat prin viață pastorală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
serie de trăsături și experiențe comune reale sau imaginate ale celor ce compun acea colectivitate. Este o accepțiune ce își are originea în conceptele de "conștință colectivă" a lui Durkheim și "conștiință de clasă" a lui Marx, și care este vehiculată în literatura de specialitate actuală ce tratează acest concept (vezi Snow 2001, Eisenstadt, S.N., Giesen B 1995, Melucci, A. 1995) . Mecanismul formării identității colective este explicat prin intervenția a două procese aflate în relație dialectică: identificarea cu propriul grup (proces
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se consideră că elementele culturii nu se reproduc integral de la o generație la alta, de fapt prin transmitere intergenerațională cultura se reînnoiește și se îmbogățește permanent, tot așa cum pierde unele elemente. Și în final, practicile culturale sunt simbolice pentru că ele vehiculează semnificații, simboluri. Studiul de față urmărește surprinderea practicilor simbolice, modelate social și reproduse istoric a celor două sate menționate în introducere, în scopul circumscrierii aspectelor relevante ale identității culturale a acestora. Deși foarte frecvent utilizat și foarte fertil în analizele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
opoziție la politica regimului. În termeni de identitate, conceptele care surprind probabil cel mai bine discrepanța între clasa politică și populație sunt cele introduse de Castells, de identitate legitimizantă și identitate de rezistență (Heiskala, 2003). La nivelul structurilor puterii se vehiculează și se construiește o identitate legitimizantă, în scopul extinderii și raționalizării influenței și puterii asupra maselor, și care este asumată doar de cei ce ocupă funcții în cadrul sistemului politic, în timp ce la nivelul populației, sau a unei părți a acesteia cel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
noul peisaj publicitar? Aceste Întrebări sunt strategice. Mijloacele de informare În masă se schimbă, iar spațiul interior al magazinelor poate fi considerat un ba. În Japonia, Luis Vuiton este un mijloc de informare În sine, datorită valorilor pe care le vehiculează marca. Cum poate Dentsu să-i sporească valoarea lui Luis Vuiton? Prin informații pertinente (insights) despre consumatori? S-a trecut de la publicitatea one shot, demonstrativă și directă, la forme relaționale de marketing postmodern, interpretative și indirecte. Astăzi, cunoștințele de tip
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
legi, principii, teorii etc.). Operând o „reducție” de ordin metodologic și pedagogic - modelarea tinde să se afirme, așadar, ca o metodă de autentică ținută euristică, deoarece modelele nu rămân numai o simplă imagine a aspectelor relevante ale unor realități, ci vehiculează un principiu constructiv, cu posibilități de reactualizare și de transfer În condiții actuale, pentru noi situații de Învățare. „Ecuațiile chimice (ca și ecuațiile exprimate prin intermediul cuvintelor), teoremele fizice etc. nu sunt altceva decât simboluri a căror percepere permite elevilor să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ideea de creștere și a avut ca valoare de bază încrederea. Alegerea domeniului de activitate a fixat firma într-o schemă în care fenomenul de economie de talie este definitoriu. Pentru a supraviețui și a fi competitiv, trebuie să se vehiculeze cantități mari de materiale, ceea ce are un impact pozitiv asupra marjelor. De aceea, s-au făcut din primul moment sacrificii și s-a mizat pe creștere. Mecanismul inexorabil al afacerii obligă la un control riguros al costurilor și la eficiență
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
disponibilitate pentru rezolvarea în termenii contractului a obiectivelor și sarcinilor de grup și individuale. Personalul ierarhic are, în mod evident, un „program flexibil”, în sensul unei disponibilități mai clare la lucrul în program prelungit. Sursă: ICCO Figura III.4 Ideea vehiculată de a crea la nivelul grupului o funcție de management al resurselor umane care să gestioneze mai eficient problemele de acest tip este posibil să fie pusă în practică, în special dacă ritmul de creștere actual al numărului de salariați se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și Homer. Problema care se pune aici este următoarea: ce fel de atitudine inspiră copiilor aceste mituri? Or, sunt de observat două lucruri: mai întâi atenția copilului riscă să fie distrasă (și - finalmente - deformată) de anecdoticul pe care ele îl vehiculează și, în al doilea rând, prestigiul mitului începe, în vremea lui Platon, să se uzeze devenind - o dată cu marii tragici (în special cu Euripide) - din relatare neutră, naivă și absolută, obiect al reflecției. Mitul e amenințat așadar pe de o parte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
anterioare acesteia, și tentativa de a gândi altfel lumea contemporană. A regăsi solul originar al gândirii și a reactualiza mișcarea acesteia este în lumea contemporană - volens, nolens - un act politic. A gândi, a gândi cu adevărat, a gândi în afara schemelor vehiculate de specialiști și funcționari înseamnă a fonda realmente politica. Deoarece, așa cum spunea Patočka: „Situația omului este ceva ce se modifică dacă luăm cunoștință de ea.” Într-un mic text, intitulat Ultima convorbire, Vaclav Havel își amintește de dialogul final pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Miturile esențiale sunt povestiri adevărate cu caracter fondator. Platon respinge acea artă care produce deliberat „mituri de consum”. Ea constituie o amenințare la adresa stabilității cetății și trebuie eradicată sau măcar păstrată sub control. Imaginea cu caracter public pe care o vehiculează mitul este o problemă de guvernare. Că teama lui Platon era perfect întemeiată vedem chiar în lumea noastră, unde grupuri de indivizi instruiți pe fugă în sistem „la distanță” la cele mai prestigioase universități de tip „căsuță poștală” se acreditează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
favorabil dezvoltării copilului, în timp ce altele prezintă o situație precară sub raport material, cultural și al atmosferei de ansamblu. Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiază, chiar de la începutul școlarității, de un „capital cultural” identic sau foarte apropiat de cultura vehiculată de școală, ceea ce îi va asigura succesul școlar și, ulterior, cel profesional. Totodată, copilul aparținând unei astfel de familii este stimulat să frecventeze diferite instituții culturale (muzee, expoziții, teatre etc.) și să participe la realizarea unor activități culturale intrafamiliale (de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
oferită de școală, în familie ei achiziționând valori, atitudini, stiluri de muncă diferite de cele care conduc la succesul școlar (și, ulterior, la cel social). Astfel de copii au toate șansele să intre în conflict cu stilul cognitiv și normele vehiculate de școală, deoarece ei le vor percepe ca străine (diferite) de cele ale mediului lor de existență (de unde și atitudinile lor de protest sau de abandon școlar). Starea materială bună a familiei este, de asemenea, un factor important al reușitei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de comportament educațional care poate interacționa eficient cu organizația ca întreg și Ă în același timp Ă cu membrii organizaționali (elevii) în scopul atingerii țelurilor proprii și pentru a influența mediul social înconjurător. Există o strânsă legătură între valorile umane vehiculate de societate, organizarea sistemului de transmitere (instituțională) a acestor valori și sistemul de educație în general. Comportamentul uman al fiecărui membru organizațional, al fiecărui elev, este o „rezultantă” a diverse influențe (formale și informale) cu care individul a intrat într-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
drepturile indivizilor și nevoile națiunii și asupra rolului statului În conturarea intereselor vitale ale națiunii. Deși mișcarea eugenistă din România nu a jucat un rol important În cercetarea științifică, ea fost o forță esențială În procesul de reconceptualizare a termenilor vehiculați În dezbaterile din perioada interbelică, referitoare la drepturile și responsabilitățile individuale și colective. Împreună cu Frank Dikötter, definesc eugenia „nu ca set clar de principii științifice, ci ca modalitate «modernă» de a discuta despre probleme sociale În termeni biologizanți”7. Studiul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cea din domeniul sportului. În schimb, va fi menționată necesitatea de „a forma elitele” și se va vorbi despre „elitele locale”. Aceste câteva expresii pe care oricare dintre noi le poate identifica zilnic în mass-media reflectă polisemia unui termen care vehiculează sensuri distincte. Singularul și pluralul se suprapun frecvent - dar nu întotdeauna - unei distincții între excelență și preeminență. A vorbi despre elită la singular înseamnă a-i diferenția pe cei mai buni dintr-un anumit domeniu de activitate de indivizii obișnuiți
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au ca punct de plecare noțiuni de bun-simț și termeni din limbajul curent. Pareto se putea crede scutit de conotațiile normative din limbajul obișnuit, dar n-a putut niciodată scăpa cu totul de ambiguitățile conceptuale pe care acest limbaj le vehiculează: dubla definiție dată de el elitei dovedește acest lucru. Desigur, el obișnuia să spună că nu cuvintele sunt importante și că ele ar putea fi înlocuite la fel de bine cu litere ale alfabetului. Dar e foarte improbabil ca o teorie sociologică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un specific montaignian. Căci - să ne reamintim - acest copil are în gură o limbă moartă, cadou bizar dar otrăvit primit din partea tatălui său, încă de la primele sale ore de prezență în fața altora. Imaginea lumii trece prin limba pe care o vehiculează, o povestește, o transportă și o descifrează. Semnele chinezești și japoneze creează o inteligență orientală -reciproca fiind valabilă și ea... Latina se potrivește unui spirit, unui suflet, unui caracter de factură romană. Odată admis acest lucru, ce poți face cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de corupere a unor consuli și a unor auguri plănuiește să construiască taman pe ruinele Grădinii un fel de proiect imobiliar menit să șteargă orice urmă a Magistrului pasionatului poet... Deși Epicur manifestă unele reticențe în privința poeziei, suspectată că ar vehicula povești și că ar servi fabulațiilor mitului, Lucrețiu scrie aceste mii de versuri pentru a-l converti pe Memmius la conversația filosofică epicuriană. Doctrina pare amară, seamănă cu o băutură de leac austeră, e ca un medicament cu gust puternic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
modifica distribuția populației și activităților în spațiu la diferite scări geografice. Vizează toate tipurile de planificare care au legătură cu utilizarea terenurilor: planificare urbană, regională, inclusiv planuri naționale sau internaționale (de exemplu la nivelul UE). În literatura de specialitate sunt vehiculate numeroase definiții. Astfel, printre primele definiții se numără cea din Carta Planificării Regionale/Europene (adoptată în 1983 în cadrul Conferinței Europene a Miniștrilor Responsabili de Planificare Regională), conform căreia p.t. oferă o dimensiune geografică politicilor economice, sociale, culturale și de mediu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exponențiale a interdependenței dintre statele sistemului internațional crescând astfel responsabilitatea reciprocă a statelor sistemului. Această epocă post-westfalică este dominată de actori transnaționali ca actori dominanți în sistemul internațional. Odată cu apariția organizațiilor regionale, grupărilor sau rețelelor teroriste, organizațiilor multinaționale etc., se vehiculează ideea eludării rolului central al statului în sistemul internațional și faptul că era acestuia s-a înscris deja pe o traiectorie descendentă. Cu toate acestea, chiar și în zilele noastre statul rămâne principalul actor al sistemului internațional (actorul lui definitoriu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cea mai recentă încarnare a ideilor liberale începând cu anii ’90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria „păcii democrate” (Jackson, Sørensen, 2003). O mare parte dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai așa-numitei Școli idealiste în relațiile internaționale, justificând „interogații în legătură cu statutul liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică” (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică” (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politica externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI, și cele vehiculate la debutul disciplinei relațiilor internaționale ca obiect academic de studiu (vezi tabelul 1). În acest context, este cu atât mai importantă (re)cunoașterea rădăcinilor ideatice ale instituționalizării disciplinei. În cele ce urmează, vom prezenta în acest capitol nucleul teoretic al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din care derivă negarea inevitabilității războiului sau a consecințelor belicoase ale anarhiei - principala țintă a atacurilor lui E.H. Carr; principiile liberale de filosofie a istoriei - și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții realpolitik-ului; dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel internațional, susținută printr-o politică de dezarmare și respectarea principiului non-intervenției în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]