1,900 matches
-
spirituale ale strămoșilor lor. Printre tradiționaliști se număra și Red Jacket, o căpetenie a tribului Seneca, care se plângea unui misionar creștin venit să facă prozelitism printre indieni: "Frate, afirmi că nu există decât un singur mod de a-l venera și de a-l sluji pe Dumnezeu. Dacă nu există decât o singură religie, de ce voi, oamenii albi, vă certați atât de mult din cauza ei? Și noi avem o religie... Ea ne învață să fim recunoscători pentru toate darurile primite
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
88 găzduite de un secretar de stat. Pe lângă aceasta, am întocmit un ghid de ințiere în Islam pentru persoanele care călătoreau în țări musulmane în numele Statelor Unite. Informațiile cuprinse în această lucrare, deși elementare, erau o noutate pentru mulți americani: • Musulmanii venerează același Dumnezeu (Allah, în arabă) ca evreii și creștinii 89. • "Islam" înseamnă supunere față de Dumnezeu. O persoană care se lasă în voia lui Dumnezeu și trăiește în credință va constata că viața are sens și că este plină de armonie
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
împotriva civililor constituiau o încălcare a legilor Islamului. Cei care sunt atât de siguri că planul lui Dumnezeu pentru Orientul Mijlociu este Armageddon-ul ar putea măcar să mediteze asupra pasajului din Isaia care prevestește că într-o bună zi Creatorul va fi venerat nu numai de israelieni, ci și de arabii din Egipt și Siria. În acea zi spune profetul Israelul va fi al treilea, împreună cu Egiptul și cu Asiria, ca o binecuvântare în mijlocul pământului, pe care Dumnezeul oștirilor îi va binecuvânta, spunând
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
cu Asiria, ca o binecuvântare în mijlocul pământului, pe care Dumnezeul oștirilor îi va binecuvânta, spunând: Binecuvântat să fie Egiptul, poporul Meu, și Asiria, lucrarea mâinilor Mele, și Israel, moștenirea Mea"124. Din vremea lui Mahomed, cei mai mulți arabi și evrei au venerat același Dumnezeu. Oricât de îndepărtat ar părea acum, poate că într-o bună zi va veni momentul în care spiritul Procesului din Alexandria va reuși să învingă. Atunci, așa cum afirma Yitzhak Rabin, israelienii și palestinienii "vor folosi izvoarele marilor lor
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
impactul fiecărei acțiuni asupra competiției dintre creștini și musulmani. Această rivalitate se amplifică mai ales atunci când prozeliții încep să denigreze celelalte religii în loc să și-o celebreze pe a lor. Musulmanii îi pot acuza pe adepții lui Iisus de politeism, pentru că venerează trei zei în loc de unul singur. Creștinii l-ar putea caracteriza pe Mahomed drept un personaj demn de dispreț, agresiv, desfrânat și neinteresant în comparație cu Iisus și minunile sale. Deși această competiție religioasă a început odată cu primele vizite ale negustorilor arabi pe
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
dominat de o divinitate guvernatoare, destul de apropiată de conceptul de numina 356. Altfel, religia oficială, fundamentată în principal pe divinizarea împăraților, considerată un act de obediență față de autoritatea romană 357, le permitea cetățenilor de rând ca în viața particulară să venereze orice divinitate doreau, asigurând în acest fel și supraviețuirea cultelor locale 358. Însă, înclinația spre narativism, naturalism și individualizare, deosebește arta romană de cea greacă, a cărei tendință primordială era aceea a idealizării etice, formale și spirituale. Fig. 20. Venus
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
invizibile care ne vede în mod vizibil. Dacă centrul de greutate al idolului e privirea omului care-l face cu putință, icoana, arată J.-L. Marion, nu oferă un spectacol vizibil ce trebuie văzut, ci o privire invizibilă care trebuie venerată într-o încrucișare infinită a unor priviri invizibile privirea rugăciunii celui ce venerează și privirea binecuvântării Celui venerat fără alt obiect vizibil decât vidul apofatic al pupilelor". (Ioan I. Ică jr., Toate cele văzute se cer după cruce, în Jean-Luc
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
e privirea omului care-l face cu putință, icoana, arată J.-L. Marion, nu oferă un spectacol vizibil ce trebuie văzut, ci o privire invizibilă care trebuie venerată într-o încrucișare infinită a unor priviri invizibile privirea rugăciunii celui ce venerează și privirea binecuvântării Celui venerat fără alt obiect vizibil decât vidul apofatic al pupilelor". (Ioan I. Ică jr., Toate cele văzute se cer după cruce, în Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului: tablou, televiziune, icoană, o privire fenomenologică, Editura Deisis, Sibiu, 2000
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
face cu putință, icoana, arată J.-L. Marion, nu oferă un spectacol vizibil ce trebuie văzut, ci o privire invizibilă care trebuie venerată într-o încrucișare infinită a unor priviri invizibile privirea rugăciunii celui ce venerează și privirea binecuvântării Celui venerat fără alt obiect vizibil decât vidul apofatic al pupilelor". (Ioan I. Ică jr., Toate cele văzute se cer după cruce, în Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului: tablou, televiziune, icoană, o privire fenomenologică, Editura Deisis, Sibiu, 2000, p. 9). 236 Alain Besançon
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pentru prima oară). Tînăra mătură pragul granița între spațiul bărbatului și lumea exterioară în semn de omagiu însă: Ronje se năpăstui asupra ei și, în mai puțin de zece minute, luă de la viitoarea regină a tribului Shavi ceea ce întreaga comunitate venera. Pentru el, oamenii din Shavi erau sălbatici, iar Ayoko reprezenta doar o fată-în-casă. Deși ea opuse rezistență, plînse și imploră, rugămințile ei nu însemnară decît vorbe nedeslușite pentru el, împotrivirea ei nu făcu decît să sporească înverșunarea cu care se
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dintotdeauna. Poate că ar interveni cândva, în replică, glasul ascuțit al lui Barbosa, care își tot mângâia barba blond-roșcată și urmărea auditoriul cu neclintite și reci priviri albastre. „Bineînțeles“, ar răspunde, acoperindu-l, Tina Mărgărit, „rațiunea n-are acces la Venera celestă. Dar nici nu poate intra în relație cu cea pământească !“. „Din lipsă de ima ginație și percepție senzorială...“, ar repeta ironic Barbosa. Acest răspuns revenise de prea multe ori în disputele lor anterioare. Ar fi momentul când, în sfârșit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Și icoana, și suspinul. Înfășat în întuneric Eu nu văd, nu aud șoapte. Ah, mă simt atât de singur! Este noapte, noapte, noapte. 49. TRADUCERI ȘI ADAPTĂRI (cca 1874) Dulce cu corp de omăt înnecat în păru-i de aur, Venera zace murind - cine o va moșteni? Ah, în două părți d-opotrivă-mpărți bogăția-i - Ție: frumsețe ș-amor; mie: durere și dor. Ce cumplit este amorul, deși dulce aparent. Un tiran, care nu varsă decât sânge innocent. Pallas - în Lacedemon văzu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
care-am crezut-o mereu un fel de religie - mai poate genera adulație. Pe când zeitățile propovăduite de ea erau puține și hieratice - Elvis, Jean Marais, Pele, Fernandel, Pîslărița -, mulțimi de credincioși dădeau roată televizorului ca unei Kaaba sacre. Populații întregi venerau, de-a lungul și de-a latul lumii locuite, aceiași, foarte puțini, idoli. Ei durau mult - uneori mult după moartea lor -, păreau neschimbători și de neînlocuit asemenea marilor divinități, creatoare ale cerurilor și pământului. Generația mea a văzut doar câte
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
el doar a pretins să recapituleze un mod de viață străvechi, care predominase în China, cu 2 500 de ani înaintea vremii sale, în timpul domniei „Împăratului Galben” (Huang Di), părintele fondator al Chinei. Atât Lao Zi cât și Confucius îl venerau pe Împăratul Galben ca fiind strămoșul civilizației chineze și îl recunoșteau ca fiind practicianul cel mai de seamă al Căii. Împăratul Galben a domnit peste o confederație liberă de triburi chineze în jurul anului 2700 î.e.n. Lui i se atribuie descoperirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sublimă care este bine ascunsă în profunzimea fiecărei ființe umane și care poate fi atinsă doar prin intermediul celui mai mare efort personal și al autodisciplinei. Această stare, pe care o numim în mod obișnuit în traducere românească „iluminare”, este la fel de venerată în Orient cum e noțiunea de Dumnezeu în Occident și alcătuiește o parte a potențialului intim al fiecărei ființe. Una dintre caracteristicile cele mai distinctive ale taoismului filozofic este ceea ce marele sinolog și traducător Arthur Waley a numit „acceptarea lirică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
una, treceau de la o fată la alta, continuând neobosiți toată noaptea, până când îi provocau unul sau două orgasme fiecărei fete, fără a pierde nici o picătură de spermă. Taoiștii susțin viața trăită în armonie totală cu marile modele ale naturii și venerează femeile tocmai pentru că acestea sunt, prin natura lor, mult mai apropiate de forțele primordiale ale cosmosului decât bărbații. Nu este loc pentru misoginism, fie acesta practic sau filozofic, în tradiția taoistă. Un bărbat care înțelege clar natura superiorității sexuale a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
În vulgară sînt foarte vii. Personajele care se mișcă Într-o zonă de mijloc Între cele două spații dezvoltă o intensă activitate de mediere: este vorba aici În primul rînd de Brunetto Latini (cu numele latinizat În forma Burnectus Latinus), venerat de Dante ca maestru: În Tezaurul său, publicat În franceză (Li livres dou trésor) și apoi În italiană (Tesoretto), el condensează mult din Învățăturile predate la Paris În facultatea de arte. Mai apoi, literații care aleg limba vulgară pornesc pe
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pisica, pisica - bîta care o ucide, bîta - focul care o arde, focul - apa care-l stinge, apa - vaca care o bea, vaca - cuțitul de piatră cu care e sacrificată. Piatra, stînca este decretată astfel cea mai puternică meritînd să fie venerată și temută. Povestea pe care mi-o aminteam eu era Însă circulară. Un biet tăietor de piatră asistă la trecerea unui mare demnitar Însoțit de un Întreg alai și un impresionant fast. Cuprins de admirație (și invidie) la vederea puterii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se manifestă prin puterea germinativă a pământului, nu putem să situăm aria de existență și manifestare a acolitului său decât la nivel uranian. Această presupunere pare a fi confirmată de caracteristicile zeilor tauromorfi prezenți în sistemele mitologice cunoscute . Ceea ce se venerează, în primul rând, la acești zei, soți ai Marii Zeițe, nu este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia cu Marea Mamă, esența lor celestă fiind valorizată în funcția ei genezică. Cerul este, înainte de toate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai numeroși în clerul secular, la Curte și în Armată. Partizanii lor, "iconofilii" sau "iconodulii", mai numeroși în clerul regulat, printre călugări și episcopi. Decretul sau horos-ul adoptat de Părinții conciliari stipulează nu doar că nu este idolatru acela care venerează icoanele lui Christos, ale Fecioarei, îngerilor și sfinților, fiindcă "omagiul adus icoanei se îndreaptă spre prototip", dar și că a refuza acest omagiu "înseamnă a nega Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu"25. Acest al șaptelea și ultim conciliu ecumenic a fost
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în împărtășanie). Părinții Bisericii au pornit pe temeiul acestei distincții între prezența imediată și reprezentarea mediatizată adevărate războaie de exterminare împotriva idolatrilor. Dar diferența între icoana permisă și idolul prohibit nu ține de imagine, ci de cultul ei. Brutele, idioții venerează o bucată de lemn pentru ea însăși, în loc să practice accederea la modelul exterior, translatio ad prototypum. În timp ce bunul creștin nu confundă cultul de dulie cu acela de latrie. Aceste diferențe sunt destul de reale încât să putem separa era idolilor în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a reprimărilor. Epoca noastră este prima pasionată de manuscrisele autorilor, pe care le înconjoară cu toate îngrijirile, teoretice și materiale, și asta cu atât mai mult cu cât computerul înlocuiește pagina albă cu ecranul albăstrui acasă la scriitorii în activitate. Venerăm ceea ce se pierde. În general, când impactul lui intră în declin, unui domeniu de imagini i se oferă un muzeu, panglica roșie a retragerii. Efectul de patrimoniu este totodată un kick upstairs pentru imagisticile aflate în dificultate. Nu există, cel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
domiciliu, ca un frigider sau un aspirator. Imaginea video imaterială reactivează virtuțile "colosului" arhaic. O imagine fără autor și autoreferentă se plasează automat în poziție de idol, iar pe noi într-una de idolatri, ispitiți să o adorăm direct, în loc să venerăm prin ea realitatea pe care o indică. Icoana creștină trimite supranatural la Ființa de la care emană, imaginea de artă o re-prezintă artificial, imaginea în direct se oferă natural drept Ființă. După noțiunea de progres retrograd și cea de mondializare balcanizantă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de ordonat. Unele numere nu pot fi exprimate printr-un simplu raport, de genul a/b. Ele sunt numere iraționale și sunt o consecință inevitabilă a matematicii grecești. Pătratul este una dintre cele mai simple figuri geometrice și a fost venerat cum se cuvine de pitagoricieni. (Avea patru laturi, corespunzătoare celor patru elemente; simboliza perfecțiunea numerelor.) Însă iraționalul este cuibărit în simplitatea pătratului. Dacă trasezi diagonala - o linie care unește două colțuri opuse - apare iraționalul. Ca să dăm un exemplu concret, imaginați
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
prim gest, originar, prin intermediul lui Moise. Domnul trebuie slăvit și urmat, conform dezvoltării ulterioare a textului, în forme revelate pentru a sluji în acest sens. Tot prin Moise, poporul va primi indicațiile precise cu privire la modurile în care Domnul poate fi venerat, fără încălcarea legământului înțeles ca (promisiune de) sălășluire în relație, intens, continuu și adecvat. 2. Pipa sacră și Marele Spirit „în timpul ritualului Chanunpa - pipa sacră al cărei deți nător este - el [șamanul] comunică direct cu animalele care-l străjuiesc și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]