1,285 matches
-
hemului și de legare a oxigenului fiind localizat în domeniul intern al monocatenei. Între secvența de aminoacizi a catenei mioglobinei și aceea a catenelor globinice există coincidență în 24 de poziții. Analiza catenelor globinice la peste 60 de specii de vertebrate a identificat prezența a nouă poziții invariante, considerate de evoluționiști ca reprezentând situsuri în care mutația „a fost interzisă” de selecția naturală, deoarece, atunci când aceasta a afectat asemenea poziții, fie că a dus la moartea individului purtător, având deci efect
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a asociat cu variate hemoglobinopatii. Pornindu-se de la gena inițială ce guverna sinteza unei globine ancestrale, o primă duplicație genică de acum aproximativ 400-500 milioane de ani - vârsta la care se estimează, pe baze paleontologice, că s-a diferențiat strămoșul vertebratelor tetrapode -, acesta fiind o formă de tranziție între peștii primitivi și batracienii stegocefali pe care paleontologii au numit-o Ichtyostega și ale cărei urme fosile au fost descoperite în depozitele carbonifere ale Islandei și Groelandei, a condus la geneza a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a două exemplare genice, dintre care unul a devenit gena pentru mioglobină de tipul celei care există actualmente la balenă, pe când cel de al doilea exemplar genic a evoluat spre gena pentru o hemoglobină monomeră primitivă care în decursul evoluției vertebratelor a devenit gena pentru catena β a hemoglobinelor. Acum aproximativ 375 milioane de ani gena hemoglobinei monomere primitive a suferit o nouă duplicație, rezultând gena pentru catena α și gena pentru catena β. Asemenea concluzii privind derivarea genelor pentru catenele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o nouă duplicație, rezultând gena pentru catena α și gena pentru catena β. Asemenea concluzii privind derivarea genelor pentru catenele α- și β-globinice dintr-o genă ancestrală pentru o hemoglobină monomeră se bazează și pe constatarea că în hemoglobinele tuturor vertebratelor actuale se întâlnesc aceste două catene globinice, ceea ce sugerează că evenimentul duplicației genice urmat de diferențierea genelor pentru aceste două tipuri de catene globinice a avut loc de timpuriu, în evoluția vertebratelor. Ulterior, alte două evenimente de duplicație genică în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bazează și pe constatarea că în hemoglobinele tuturor vertebratelor actuale se întâlnesc aceste două catene globinice, ceea ce sugerează că evenimentul duplicației genice urmat de diferențierea genelor pentru aceste două tipuri de catene globinice a avut loc de timpuriu, în evoluția vertebratelor. Ulterior, alte două evenimente de duplicație genică în gena pentru catena β a dat posibilitatea derivării genelor pentru catenele γ și δ, cu menținerea de fiecare dată a unui exemplar genic nemodificat pentru o catenă normală β-globinică - aceasta fiind probabil
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genică în gena pentru catena β a dat posibilitatea derivării genelor pentru catenele γ și δ, cu menținerea de fiecare dată a unui exemplar genic nemodificat pentru o catenă normală β-globinică - aceasta fiind probabil esențială în construirea tetramerului hemoglobinic la vertebratele superioare. Scenariul evoluționist al derivării genelor pentru α- și β-globine din gena pentru mioglobină se sprijină și pe constatarea că genele pentru aceste două catene globinice se află în sintenie, fiind localizate într-un singur cromozom, atât la pești, cât
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genelor pentru α- și β-globine din gena pentru mioglobină se sprijină și pe constatarea că genele pentru aceste două catene globinice se află în sintenie, fiind localizate într-un singur cromozom, atât la pești, cât și la amfibienii actuali, spre deosebire de vertebratele superioare (evoluate) la care aceste gene sunt reprezentate de mai multe variante, organizate în clusteri genici distincți, cu localizări cromozomale separate: clusterul genic al α- globinelor în cromozomul 16, iar clusterul genic al β-globinelor, în cromozomul 11 din complementul cromozomal
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcțional. Presiunea selectivă pentru o mai mare eficiență în legarea și transportul oxigenului la celule și țesuturi manifestată mai ales în momentul expansiunii tetrapodelor terestre a impus trecerea de la hemoglobina monomeră și dimeră la diferențierea hemoglobinelor tetramerice, paralel cu diferențierea vertebratelor superioare - păsări și mai ales cu marea radiație a mamiferelor. Evoluționiștii admit că doar prin duplicație genică și păstrarea unuia dintre exemplare cu structura și funcția inițiale pe când în cel de al doilea exemplar genic se pot experimenta modificări, unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
proteine, situsul de legare a oxigenului se află în domeniul intern al monocatenei la care se atașează grupul hem de natură porfirinică. La grupul hem este atașat atomul de fier. Mioglobină Analiza catenelor globinice la peste 60 de specii de vertebrate a identificat prezența a nouă poziții invariante, ocupate de aceiași aminoacizi, poziții care se consideră a fi esențiale în realizarea funcției hemoglobinei, pentru că atunci când sunt afectate de mutații apar perturbații majore în desfășurarea normală a funcției eritrocitelor, unele fiind incompatibile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au constituit argument în sprijinul ipotezei derivării genelor pentru catenele globinice din gena pentru mioglobină, prin mecanismele duplicației genice. Ca și mioglobina, primele hemoglobine au fost probabil monomerice. Asemenea hemoglobine monomerice mai pot fi întâlnite și astăzi la grupuri de vertebrate inferioare precum agnatele (Cyclostomi), dar și la pești inferiori, precum rechinul. Acum aproximativ un miliard de ani, o genă ancestrală pentru o globină ancestrală având corespondenți atât la plante, cât și la animale a suferit o duplicație. Unul dintre exemplarele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și formarea unui cromozom remaniat ce conține HbGγ și gena fuzionată HbAγ - β caracteristică Hb Kenya. Duplicația genică a fost mecanismul inițial prin care, în cursul a 600 de milioane de ani de evoluție s-au diferențiat catenele hemoglobinice la vertebrate (α, β, δ, γ, ε, ξ). Existența a două gene globinice α și a două gene globinice γ (Aγ și Gγ) într-un singur cromozom reprezintă consecința duplicațiilor evolutive recente. Se cunosc însă și duplicații intragenice ale genelor pentru globine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
60 milioane de tone anual) este consumat de diferite specii marine: pești și cefalopode (100-200 milioane de tone), păsări (39 milioane de tone), balene (33 milioane de tone), foci (104 milioane de tone). Dintre cauzele care au condus la dispariția vertebratelor acvatice, 8% dintre taxoni își datorează extincția supraexploatării, 37% introducerii de noi specii, 4% efectelor indirecte, 50% degradării habitatelor și 1% unor cauze naturale. Din totalul de 24.000 de specii de pești cunoscute, 452 de specii (2%) sunt amenințate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
40% din păsările Europei (în special păsări de pădure și din zonele rurale) au intrat într-un declin populațional; puține specii s-au adaptat la urbanizare și au prosperat (coțofana, mierla, pițigoiul, pescărușul ș.a.). Din cele 172 de specii de vertebrate, circa 1/3 sunt amenințate în majoritatea țărilor. Cocorul și stârcul cenușiu s-au extins în bună măsură. Datorită programului Natura 2000 și programului paralel Emerald (sub Convenția de la Berna) a fost implementată o rețea ecologică pan europeană. Rețeaua “Natura
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
implementată o rețea ecologică pan europeană. Rețeaua “Natura 2000” cuprindea în 2002 circa 15.000 de situri, acoperind circa 15% din teritoriul UE. Numai 40 de specii de mamifere și păsări (0,08%) din cele 50.000 de specii de vertebrate existente sunt domesticite. 15 specii de plante (0,03%) din cele 50.000 comestibile asigură 90% din necesarul de energie; 2/3 din acesta este furnizat de trei specii: orez, porumb și grâu (0,006% din totalul de specii). Țările
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
C., Vasiliu N., Ureche D., 2002 - The anthropic impact on the ichtiocenoses of the Prut and Siret Basin, Anal. Univ. „Al.I. Cuza”, Iași, XLVIII: 136-142 22. Ion C., Zamfirescu R. S., Ion I., 2009 Aspects concerning the diversity of vertebrate fauna on the Prut Valley Region arguments for a transboundary nature reserve, An. Univ. Al. I. Cuza Iași, s. Biol. Anim., t. LV: 199-213 23. Ion I., Ion C., 2001 - The destruction of ecosystems and disappearance of some species of
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Biol. Anim., t. LV: 199-213 23. Ion I., Ion C., 2001 - The destruction of ecosystems and disappearance of some species of animals, Stud. și Cerc. Biol., Bacău, 6: 135140 24. Ion I., Ion C., Zamfirescu R.Ș., 2006Observation on the vertebrate fauna of Prut Valley, Stud și Com., Complex Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea”, vol. 21, Edit. “Ion Borcea”, Bacău: 477-484 25. Ion I., Oprea A., Zamfirescu S., Ion C., Ion E., 2004 The conservation of the terrestrial vertebrates from
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dictamnus Cypripedium calceolus Liparis loeselii Pulsatilla patens Thesium ebracteatum Saxifraga hirculus Linaria flava Veronica micrantha Angelica palustris Apium repens B. Animale * Insecte Carabus olympiae Cerambyx cerdo Dytiscus latissimus Lucanus cervus Osmoderma eremita Rosalia alpina Erebia calcaria Erebia christi Macromia splendens * Vertebrate Eudontomyzon sp. Lampetra fluviatilis Acipenser sturio Alosa sp. Hucho hucho (populații naturale) Salmo salar (numai în apa dulce) Aspius aspius Misgurnus fossilis Zingel sp. (excepție fac Zingel asper și Zingel zingel) Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) Triturus dobrogicus (Triturus cristatus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
În forme destinse: sinergism Între procariote; simbioze destinse la plantele superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
sunt mai mari, cantitatea de hrană se mărește și se diversifică. Dinții, ca elemente ale sistemului de aport alimentar, suferă o evoluție sincronă cu acestea. Are loc apariția primelor structuri dentare, mai precis dentină primară este prima dată identificată la vertebratele inferioare. Aceste organisme au deja elemente scheletice bine reprezentate: craniu, coloană vertebrală etc. La pești se întâlnesc cele mai variate tentative de a se constitui o dentiție. Această diversitate, expresie a haosului neperfecționării prin adaptare funcțională, se traduce prin: -locul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
placoizi - heterodonție; -forma de implantare - anchiloză, coeziune fibroasă, gomfoză; -succesiunea erupției dinților - alternativ, succesiv. La batracieni și reptile începe o ordonare a acestui haos, pentru ca, la mamiferele inferioare, gomfoza să reprezinte forma generalizată de articulare dento-osoasă. Osul alveolar apare la vertebratele superioare ( Fig.18), încheind ciclul evolutiv care cronologic a evidențiat succesiunea dentară primară: dinții primitivi cu dentină tubulară și structură amelară primitivă, - dinți cu pulpă dentară, țesuturi parodontale neorganizate -, gomofoză, os alveolar. 4.2. Ontogeneza dinților, a arcadelor dentare, este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Enumerați tipurile de locomoție întâlnite la nevertebratele observate sau recoltate și prezentați adaptările pe care le prezintă la aceste moduri de locomoție. 5) Prezentați diferitele moduri de hrănire întâlnite la nevertebrate și adaptările observate. 6) Enumerați tipurile de locomoție la vertebratele observate sau colectate și ce adaptări prezintă. 7) Explicați colorația întâlnită la unele specii de batracieni și reptile întâlnite. 8) Întocmirea listei cu animalele nevertebrate și vertebrate determinate și caracterizarea faunei din pădure. Ustensile și materiale: binoclu, lupă, pungi de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
hrănire întâlnite la nevertebrate și adaptările observate. 6) Enumerați tipurile de locomoție la vertebratele observate sau colectate și ce adaptări prezintă. 7) Explicați colorația întâlnită la unele specii de batracieni și reptile întâlnite. 8) Întocmirea listei cu animalele nevertebrate și vertebrate determinate și caracterizarea faunei din pădure. Ustensile și materiale: binoclu, lupă, pungi de plastic, cutii cu capac perforat, borcane cu vată îmbibată în eter, etichete, determinatoare, borcane cu alcool. III. Ecologii ( 5 elevi ) Obiectiv:descrierea biotopului de pădure Sarcini: 1
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Animale nevertebrate: Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea (paianjeni),Insecta: Orthoptera (lăcuste),Heteroptera (ploșnițe),Hymenoptera (albine, viespi, furnici); Coleoptera (Carabidae - Carabus cance llatus, Carabus convexus, Carabus excellens, Staphylinidae; Lucanidae :Lucanus cervu rădașca),Lepidoptere : fluturi de zi; Diptere (țânțari ,muște) b. Animale vertebrate Amphibieni: Rana dalmatina (broasca brună), Bufo bufo (broasca râioasă), Hyla arborea (brotăcel ), Reptilia -Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix ( șarpele de casă ); Aves -Dendrocopus major (ciocănitoarea sură), Parus major (pițigoi), Luscinia luscinia (privighetoarea), Cinteza (Fringilla coelebs), Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
major (pițigoi), Luscinia luscinia (privighetoarea), Cinteza (Fringilla coelebs), Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurar), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Muscicapa striata (muscar negru) Concluzii: Predomină nevertebratele, mai ales insectele, iar dintre vertebrate păsările. culori adaptative : Orthopterele (cosași , lăcuste) (verde, cafeniu, brun) : Amfibieni Rana temporari, Rana dalmatina, Hyla arborea, Reptile Lacerta agilis, Lacerta viridis Adaptări la moduri de locomoție : deplasare prin zbor (prezența aripilor) la: hymenoptere, diptere, lepidoptere, heteroptere, homoptere deplasare prin salt
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
deoarece colecțiile sale erau folosite ca material didactic la lecțiile de istorie naturală de la Academia Mihăileană. În 1840, momentul mutării în clădirea actuală, patrimoniul muzeal constă în: 1.500 minerale, 2.844 de plante, 3000 de moluște și insecte, 795 vertebrate, 92 șchetele. Prin refacerea lui, după pierderile suferite în timpul celui de-al doilea război mondial și ulterior sub îndrumarea Universității "Alexandru Ioan Cuza", muzeul a devenit o instituție culturală de înalt nivel științific, contribuind activ la desfășurarea procesului de învățământ
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]