13,235 matches
-
liniștea de dinainte, fără spaime legate de sfârșituri grăbite, undeva prin vreo cămară. Acolo, pe cea mai de sus ramură a pomului ce-i fusese casă până de curând, ei bine acolo, nu avea cine să-l tulbure cu asemenea vești. Doar cerul, razele soarelui și uneori ploaia îi erau tovarăși. Dacă n-ar fi fost vântul de noaptea trecută, ar fi privit și acum, pârâul ce curgea în vale. - Ești sigură de ceea ce spui? Îmi pari a fi destul de apetisantă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
început să apară. Nemții nu au stat mult, ei și-au continuat drumul lor vijelios spre Basarabia. Abia după ce au ajuns dincolo de Nistru a început greul și pierderile de vieți omenești de ambele tabere și jalea cu adevărat. Au venit vești că cutare a murit, ba că altul a dispărut sau că a fost luat prizonier și tristețea a devenit tot mai apăsătoare. Petrache al lui Agripina a fost luat prizonier și a fost pus să muncească cu alți prizonieri la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a urcat în pod. Leușteanca i-a adus ouăle pentru schimb și, spunând că are treabă, a ieșit din casă ... planul decurgând după cum fusese pregătit. Când a venit seara Dumitru a mers cu rudele la Agripina pentru a da de veste celor din sat că, în curând, vor face nuntă. Agripina refuza să dea drumul la rachiu, obicei premergător nunții, spunând că nu se mărită. Atunci Cociocoaia a luat sticla și a dat drumul la rachiu să curgă. Agripina a fost
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o pastilă. Când a auzit doctorul câte grozăvii a făcut i-a zis: Aici să stai până când te vor termina de mâncat viermii de viu, că deja îl mâncau viermii, că doar nu o să mă încarc eu cu păcatele tale. Vestea că la Schinetea este un om pe care-l mănâncă viermii de viu și nu au doctorii ce să-i facă s-a răspândit ca fulgerul și au început să meargă oamenii să-l vadă. Așa a ajuns și verișorul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
impresionat-o prin gentilețea lui. Făcea tot posibilul să-i intre În voie, să o binedispună. Il chema Ionel și terminase o școală de maiștrii. Lucra deja la o fabrică textilă și era foarte atent cu fata. Ne primind nici o veste de la Feodor, luni de zile o tot Întreba pe bunica ei dar, aceasta primise instrucțiuni clare de la soțul ei. Nu cumva să-i pomenească fetei de scrisori. Știa el că ochii care nu se văd se uită dar, asta nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lui au mers acasă la Letiția și au cerut-o de soție. Toată lumea era de acord că luna iunie era o lună foarte bună pentru o nuntă, doar Letiția nu prea știa ce să răspundă. De la Feodor nu primise nici o veste, iar pe Ionuț nu mai putea să-l amâne fără nici un motiv. Îl plăcea ca prieten dar, ca soț nu prea știa ce să facă. Așa se face că au decis părinții pentru ea. Nu avea de ce să mai piardă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Așa se face că au decis părinții pentru ea. Nu avea de ce să mai piardă timpul când Ionel era un băiat așa de bun și erau convinși că Letiția Îsi va găsi fericirea alături de el. S-a făcut nunta, iar vestea a ajns desigur și În satul bunicilor fetei. Așa a aflat și Feodor de prima lui iubire care, practic a cedat insistențelor părinților ei. Era sigur de asta și nu-și pierduse Încrederea În Letiția, dar era conștient că se
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
rit nou, fata aleasă de păriții lui Feodor avea apucături ușuratice. Noaptea se scula de lângă soțul ei, sărea pe fereastră și se Întâlnea cu un alt iubit al ei, pe unde se nimerea. De la un timp Feodor a prins de veste, a Înțeles și semnele pe care și le făceau unii săteni când Îl vedeau. Mulți vecini o văzuseră pe soția lui că venea tiptil dimineața și intra pe fereastră. Femeie tânără și nechibzuită, neglija casa, nu făcea altceva decât să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
În poartă Îl aștepta soția Îngrijorată că se făcuse noapte și el nu era acasă. Au adormit copiii, Îi spusese ea de cum descălecase de pe bicicletă, au tot așteptat poate le aduci și lor niște struguri dar, i-a biruit somnul. Veste mare, nevastă! Spusese omul În grabă. Plecăm din cocioaba asta cât de curând. S-a Îndurat Bunul Dumnezeu și de noi. Ne mutăm la ferma din satul vecin, o să lucrez la vaci, o să l ajut pe cel ce se ocupă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ungherul unde dormea Ionuț, bobocul de gâscă s-a agitat și l-a trezit din somn. Ce-i, mamă? Ce-i? A venit tata, are și struguri? Întrebase copilul somnoros. A adus și struguri Ionuț, dar a adus și o veste mare. O să ne mutăm la ferma unde a muncit vara asta. O să poți merge la școală și o să trăim și noi ca alți oameni. Se cade să-I mulțumim lui Dumnezeu că rugile tale au fost auzite și uite că
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și spus: - Am visat-o azi noapte pe Raisa; și dau să povestesc visul, dar Nati mă întrerupe și-mi spune: - Raisa a plecat azi noapte. Eu credeam că ea se stoarce ca să ducă lapte la spital și, când colo, vestea asta. - De unde știi? o întreb. - Am fost azi noapte la ea cu G.S.V. Pe voi v-am lăsat să dormiți. - Povestește! spun eu. - Azi noapte, la ora 2, m-a sunat medicul de gardă și m-a chemat, așa cum le-
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
în timpul citirii Evangheliei, Domnul mi-a spus: -„Tu ocupă-te de ridicare spirituală, că de mâncare am eu grijă!” Vreau să vă spun că din acel moment am avut din abundență tot ce mi-a trebuit. Și continuă să vină vești bune pe toate planurile. Mă bucur și mulțumesc! Știu că această ridicare spirituală ar fi trebuit să fie pe toate planurile: citit, scris, muncit. N-a fost chiar așa, am avut așa o stare de moleșeală vecină cu indiferența și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
îngrijorați din cauza lui D. și G., că nu ne-au mai scris din noiembrie. În 27.11.1970 am primit ultima scrisoare, în care scriau că vor face o excursie la Marea Moartă. De atunci nu am mai primit nici o veste de la ei. Ce să fie? Nu ne putem închipui. Noi avem tot felul de supărări. La București, când am fost la ambasadă, am fost urmăriți... Am fost la județ să ne interesăm de plecarea noastră, dar ni s-a spus
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ea să și „rupă” ceva din timpul liber, pentru el? Teodora nu-i răspunde imediat. Doar ochii o trădează, cu luminițele acelea jucăușe pe care i le știe atât de bine. A-l avea alături zile, poate săptămâni - ce altă veste mai bună putea să-i dea? Nu doar că vor sta împreună la aceeași masă și vor lucra pe aceleași texte, dar vor fi și acele pauze în care îi va oferi, cu absolută sinceritate și naturalețe, episoadele socotite mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vechea „situație”: la fel de „prins” în dragostea pentru Teodora. A apărut însă ceva nou și decisiv pentru tot ce se va mai întâmpla de acum înainte: Teodora va avea un copil! Copilul lui!... Deși vrea să dea impresia că a primit vestea ca pe ceva firesc și de așteptat, gândurile și-au început galopul... Simte dintr-odată un alt fel de responsabilitate. Dar și teama de un viitor incert. Deși tată, nu va trebui să afle nimeni, nici să vorbească despre copilul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
responsabilitatea firească de tată. Domnul R. va trebui să păstreze taina (la fel și Teodora). În același timp va încerca să fie alături de femeia iubită în orice fel va putea. Dar în ce fel va putea?... Profesorul nu a primit vestea despre sarcina Teodorei „ca un bărbat adevărat”. Așa îl admonestează P.H.L. Ce fel de erou mai este dacă la început l-a ispitit gândul evitării acestei „complicații”, ba chiar nu a ezitat să-i spună și iubitei sale, fără a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
începutului... Să o privească pe Teodora cu copilul la sân și să se emoționeze ca și cum și ar vedea propria mamă... Ca și cum țîncul acesta ar fi chiar el! Și ar rămâne așa pentru totdeauna, scăldat în lumina iubirii... 15 mai 2007 Vestea a sosit, în fine „oficial”: Teodora a născut o copilă sănătoasă și frumoasă. Profesorul și-a făcut drum la un fost coleg, medic, și a căutat-o în salonul lehuzelor. Privind fetița, are revelația unui adevăr simplu: lumea se primenește
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un zîmbet luminos, pe cel mai mare și mai rumen pe care-l găsi în plasă. Bărzăunul mușcă cu poftă din el și zise: Nuțule, ține minte ce-ți spun! Azi am făcut o descoperire extraordinară, de care va merge vestea ! Ei, taci! făcu Nuțu ochii mari. Pe cuvînt!... Nu-ți pot spune acum exact despre ce-i vorba, dar de descoperit am descoperit... Tu ai văzut vreodată broaște prinzînd gîze cu limba? Nuțu rămase cu gura căscată și ochii holbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
toate mișcările și două urechi ascultaseră toate vorbele care s-au spus. Ei bine, trebuie să vă spun, pentru că și acest fapt își are însemnătatea lui, că atît ochii cît și urechile erau proprietatea Bărzăunului. Cum însă a prins de veste Bărzăunul despre pregătirea unei noi expediții, pe plan superior, oricît am cercetat și m-am zbătut n-am putut afla. Nici măcar n-am fost în stare să spun "probabil că"... Nici atît! Este, dacă nu mă înșel, prima mare enigmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să plecăm fără tine. Credea că vrei să pui iar la cale vreo sperietură. Dar le-am spus eu s-aștepte. Bărzăunul nu răspunse nimic cu privire la vorbele cumnatului său, ci consideră că-i mult mai bine să-i dea Ilincăi vestea extraordinară, care precis o va bucura teribil de mult, veste pe care abia se mai stăpînea să n-o strige întregii lumi. Era poet! Știi, Ilinca, începu el sacadat, în ritmul pașilor de fugă, astă noapte am scris tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la cale vreo sperietură. Dar le-am spus eu s-aștepte. Bărzăunul nu răspunse nimic cu privire la vorbele cumnatului său, ci consideră că-i mult mai bine să-i dea Ilincăi vestea extraordinară, care precis o va bucura teribil de mult, veste pe care abia se mai stăpînea să n-o strige întregii lumi. Era poet! Știi, Ilinca, începu el sacadat, în ritmul pașilor de fugă, astă noapte am scris tot timpul, pînă-n zorii zilei... 4 poezii... care o să-ți placă... Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nucleară. Cănd ne-ați dat mesajul știam deja unde ați aterizat; am verificat imediat coordonatele și s-au confirmat. Așa se face că am venit repede la fața locului. Aurora: Ne-am luat cu vorba: n-ai mai primit nici-o veste de acasă? Evelin: Dacă chem eu, consum multă energie din cota de viață și s-ar putea să mai am nevoie de ea, iar Cosmos poate doar recepta nu și să transmită. In ultima legătură mi-au spus că se
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ani pe Pămănt folosind găndul, singura cale de comunicare în prezent cu Academia. Dar, pentru că sunt în Univers transmisia îmi va consuma căteva zeci de ani din viața mea de nemuritor. Dar altă soluție n-am. Tăcere deplină; era o veste așteptată cu atăta patimă omenească. Aurora, ca să schimbe vorba: Aș vrea ca ciclul de conferințe ale tale să-l începem căt mai curănd. Profesorul: Desigur. Cu ce vrei să începi? Evelin: Păi cu facerea lumii, cum îi spuneți voi. Aurora
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și Pămăntul. Robo: Așteaptă profesorul. Ies. în laborator intră Aurora și Evelin. Evelin: Unde au plecat cu elicopterul? Aurora: îl lasă pe profesor la Academie apoi Robo și Cosmos merg la navă să-ți mai aducă ceva de măncare. Ce vești mai ai de acasă? Se așează la masă. Evelin: Aștept pe recepție. Aurora: Evelin dacă mai stai mult aici, ori te facem muritor ori ne faci tu nemuritori. Evelin: Pentru un timp, de căteva zeci de ani, am rezolvat nemurirea
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
noastră. Evelin: Mă scuzați, dar intru pe recepție cu Academia. Se retrage într-o parte mai izolată a laboratorului. După mai multe minute revine; dacă ar fi om, profesorul sau Aurora ar spune că-i trist sau chiar distrus. Aurora: Vești bune? Evelin: Situația nu s-a putut încă schimba. Se acționează în continuare cu bombardamentul atomic și cu laser. Aurora: Evelin, îți propun să continuăm programul de conferințe; va fi un bun medicament pentru starea ta. Evelin: Altceva ce să
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]