3,775 matches
-
Stănilă este chestionată imediat asupra motivului deplasării sale în Franța. Societatea românească a acelor timpuri era în plină efervescență comunistă, iar deplasările în străinătate se puteau face numai după îndelungi verificări ale solicitanților. Absolut totul trebuia raportat sub forma acelor vestite informăriscrise, care, după evenimentele din decembrie 1989, pre mulți au să popească... Pe parcursul următorilor aproape patru ani, până în 1974, Luciana Stănilă este asistent universitar în cadrul UMF Cluj, făcând parte din corpul profesoral al catedrei de microbiologie. Prin anii ’70, grație
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
ceea ce a și făcut în anii ce au urmat. Călătoare prin lumea-ntreagă Fiind la Constantine, în a doua perioadă de lucru în Algeria, Luciana Stănilă face o excursie în Egipt. Fascinată de miturile faraonilor, dornică să viziteze Egiptul cu vestita Vale a Regilorși enigmaticele piramide, cu lunca Niluluiși vechile orașe egiptene, călătorește de la Cairo până la Aswan, trăind o experiență unică. După ce își încheie misiunea în Algeria, mai precis, după deschiderea granițelor României ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, ajunge
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
documente (C.V.O.p. 156 ). Glogovenii s-au așezat la Craiova la finele veacului al XVIII lea (C.V.O.p. 156). Din cele trei documente puse la dispoziția lui C.V.O de Ion Glogoveanu rezultă în mod indiscutabil că acel vestit Lupu Mehedințeanu, era de fapt un Glogoveanu și că dacă a purtat numele de Mehedințeanu a fost tocmai ca să marcheze și mai bine originea sa oltenească din Mehedinți, de care se vede că se mândrea, fiindcă îl găsim semnând documente
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Centrale București. Martorii semnează Danciul ot Glogova și Nicola ot Medvejde - (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu concluzionează: După cum se vede, mulțumită întâmplării fericite a găsirii documentelor Domnului Ion Glogoveanu s-a stabilit, credem, în mod precis că acești vestiți și de nădejde fii ai Olteniei, cărora cronica le-a consacrat pagini atât de frumoase, erau Glogoveni și că dacă le-a plăcut lor, lui Lupu și fiului său Buligă să se iscălească Mehedințeanu este tocmai pentru că au vrut să
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
folosiți? Știu că majoritatea lucrărilor sunt executate în ulei. Ați mai folosit și alte materiale, precum guașe, tempera, acrilic? Ați executat vreodată desene, grafica, creion, cărbune? Culorile preferate? Care este povestea lecțiilor de gravură pe care le-ați luat cu vestitul profesor Moshe Propes de la Institutul „Avni” din Tel Aviv, dar la „Cercul de Creație” condus de Yehuda Yatsiv? Liana SAXONE-HORODI: De-a-lungul anilor, am folosit creionul, cărbunele, tuș și acuarelă, ulei... Astăzi se lucrează mult cu acrilic, dar eu nu mă
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
deșertului și înțeleg, prea târziu, vina acestuia - clipe grele pentru nisipurile de aur! și, mai ales, pentru șarpele - om, ascuns în adậncuri - și-mi mai aduc aminte că era, odată, pe acolo,...un faraon...iar în împărăția lui, mult prea vestită și numeroasă, supușii se jucau de-a războiul cu leii - - Ra, parcă aud ploaia bătând în spinarea deșertului și cred în întoarcerea intempestiva a lu Enlil, (ascultând rugile înțelepte ale Sfinxului!), si ca umană reptilă urca-va glorioasa pe tron
ELOGIU SARPELUI-OM de ION MARZAC în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356252_a_357581]
-
că se culcase cu multe femei frumoase, dar prostituatele costau scump, ori, lui nu-i plăcea să plătească. Avea o funcție importantă, dar nu reușea să-și facă relații trainice. „New York-ul e de vină, zicea el, e un oraș vestit în distrugerea relațiilor”. În acea miercuri, Sydney dădu nas în nas cu David, la ieșirea din restaurant. Amândoi erau singuri. - Bun, Syd, ce mai faci? - Tocmai am terminat de mâncat și mă întorceam la birou. - Te grăbești? o întrebă David
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368799_a_370128]
-
Pesah. O sărbătoare de familie care aniversează ieșirea poporului lui Israel din Egipt, din robie în libertate, prima revoluție din istoria omenirii. Tradiție bine stabilită, incluzând lectura Hagadei și un ritual menit să amintească faptele: castronul de Seder, participarea copiilor (vestitele întrebări puse de cel mai tânăr dintre comeseni, Ma niștana), soția considerată „regina Sederului”, ideea că fiecare este dator să știe că el însuși a ieșit din Egipt, obligația de a prelungi ceremonia până la miezul nopții. Dar cum pot să
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
ai lui Israel tați, Pe vecie neuitați. Două sunt tablele de legământ Date de Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Zece, cine știe, Ce poate să fie? Zece, știu eu! Zece sunt vestitele porunci, Date în Sinai, atunci. Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
Atotsfânt. Unu-i al nostru Dumnezeu, Binecuvântat și Sfânt, În cer și pe pământ. Unsprezece, cine știe, Ce poate să fie? Unsprezece, știu eu! Unsprezece sunt stelele de Iosef visate, Așa cum le văzuse el în vis, pe toate. Zece sunt vestitele porunci, Date în Sinai, atunci. Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
pe pământ. Doisprezece, cine știe, Ce poate să fie? Doisprezece, știu eu! Douăsprezece sunt triburile lui Israel, Care s-au reunit apoi în el. Unsprezece sunt stelele de Iosef visate, Așa cum le văzuse el în vis, pe toate. Zece sunt vestitele porunci, Date în Sinai, atunci. Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
Treisprezece, știu eu! Treisprezece sunt ale Domnului atribute, De toți știute, cunoscute. Douăsprezece sunt triburile lui Israel, Care s-au reunit apoi în el. Unsprezece sunt stelele de Iosef visate, Așa cum le văzuse el în vis, pe toate. Zece sunt vestitele porunci, Date în Sinai, atunci. Nouă sunt lunile rodului pântecului femeii născătoare, După care se naște fiecare. Opt sunt zilele după care pruncul e circumcis, În cartea legământului lui Avraham înscris. Șapte sunt ale săptămânii zile, În ale calendarului file
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
ediție a Hagadei de Pesach, cu un comentariu al rabinului Yochanan Beniamin fiul lui Moșe Arie Hacohen. Tot în Maramureș, la Satu-Mare, au apărut câteva ediții ale Hagadei de Pesach. Prima a apărut în anul 1931, cu un comentariu al vestitului rabin Eliezer David Grunwald (1867-1927), la tipografia lui M. L. Hirsch. La aceeași tipografie au fost tipărite două ediții diferite ale Hagadei de Pesach în anul 1937, prima cu un comentariu al rabinului Haim Yehuda Deutsch și cu un comentariu
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
atestă existența școlilor din: Bălilești, întreținută de preoții din acest sat, încă din anul 1784; școala obștească din Nămăiești, înființată în anul 1796 din inițiativa banului Radu Golescu; școala de pe lângă Schitul Mărculești (Flămânda), existentă pe la finele cec. Al XVIII-lea; vestita Școală obștească de la Golești, ctitorie a cărturarului boier Dinicu Golescu, cu Înștiințarea dascălului ei, cărturarul transilvănean Aaron Florian, din anul 1826. d) Un bogat material documentar privește Școala națională din Câmpulung, ale cărei cursuri s-au deschis la începutul anului
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
oacheșa corpolentă, apăsând din două în două silabe și crișcând din măsele ca și cum ar fi fost bărbat în putere și nu o biată femeie. De la locul ei, cu obrazul ascuns în spatele celor cinci degete frumoase și fără inele, cea mai vestită dansatoare a Secolului XX se trezi chicotind ca o adolescentă atotștiutoare: ,, Iaca, vorbi și Proasta-noastră! Ce poate ști ea, o țigancă ignorantă, despre ,,concepție” și ,,concept”!? - Fie cum zisei; îs proastă și albă doar în podu' de palmă, da' nici
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
puteau fi auziți dedeparte în noapte, ăla că murmurul unui ocean schimbător. Lumină lumânărilor era palida că o sfântă ce aștepta în fereastră. În secolul al Treisprezecelea după Hristos, orgă aceea era nouă și june era și Johannes Teutonicus, organistul vestit, venea aici, de două ori pe an, din abația lui, de la Feldioara. Acum, instrumentul face doar gălăgie. Zgomot ce se ridică spre tavanul sprijinit în colonade și pilaștrii albi, grandioși. Sunetele suie alandala, se împletesc, se desfac... precum un fuior
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
că, de, și-au însușit la perfecție oribila artă de a smulge prin mita bine plasată voturile de la simplii locuitori pe aceste meleaguri), taman acuma citesc pe internet cum unii confrați într-ale jurnalisticii fac apel la toată floarea cea vestită a lichelismului mioritic, somându-i în numele zdrențuitei lor onoare ba să-și dea demisiile, ba să înapoieze ceea ce-au furat cu sudoarea frunților lor înguste de megarăufăcători. Dar eu întreb: Speră oamenii cu scaun la cap că aceste jigodii
CE ESTE ACUM ÎN ROMÂNIA ŞI CE-AR TREBUI SA FIE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369795_a_371124]
-
la mănăstirea Slănic - Argeș unde a cunoscut părinți duhovnicești de cea mai bună calitate, cum ar fi Preacuviosul Părinte Teofil - trecut la cele veșnice în vara anului 2010; apoi a viețuit în mănăstirea Râmeți - Alba, unde l-a cunoscut pe vestitul duhovnic Dometie Manolache și a legat o prietenie sinceră și durabilă cu duhovnicul ei: - Părintele Ioachim Popa - retras în momentul de față la mănăstirea sa de metanie - Frăsinei - Vâlcea; la anii de prigoană comunistă care nu l-au ocolit și
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
mult; Nu în ultimul rând trebuie menționați aici numărul foarte mare de monahi și tineri pe care i-a format cu atâta dragoste și înțelegere, pe care i-a ajutat, și are încă foarte mulți pe care îi susține, în vestitele școli teologice din țară și străinătate și care au devenit slujitori de marcă ai bisericii noastre, atât în rândul cinului monahal cât și în rândul clerului de mir așa încât șase dintre ei sunt astăzi ierarhi de vază și membri marcanți
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
de marcă ai bisericii noastre, atât în rândul cinului monahal cât și în rândul clerului de mir așa încât șase dintre ei sunt astăzi ierarhi de vază și membri marcanți ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar alții sunt stareți vestiți sau preoți parohi renumiți - realizări pentru care Părintele Nicodim Dimulescu este o persoană cam singulară și unică în zilele noastre, motiv pentru care a ajuns să fie foarte apreciat și prețuit de către mulți dintre cunoscuții săi dar și invidiat de către
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
și recunoștință față de înaintașii viețuitori ai sfintei mănăstiri Crasna pe care îi evocă cu foarte mare emoție, referindu-mă, aici, de pildă, la Părintele Arsenie Praja - în memoria căruia a scris o carte în care prezintă viața, faptele și învățătura vestitului duhovnic crăsnean!... De asemenea, tot acum mă gândesc la dragostea Părintelui pentru calitatea cea autentică în toate, având în mintea mea felul în care arată mănăstirea, căci îl știm pe Părintele că este un foarte mare iubitor al florilor așa încât
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
și prenumele, plus și porecla (la cine avea poreclă!), așa că în general nu au fost probleme. Toți erau acum pensionari, dar nu poți trece peste faptul că unii ajunseseră profesori sau conferențiari universitari, autori de tratate și de manuale, oameni vestiți. Mi-a făcut realmente plăcere când s-a apropiat de mine Costică Naiunbon, pe ecusonul căruia scria prof. Dr. Constantin Draguțoiu și m-a îmbrățișat cu entuziasm. Noi îi spuneam Naiunbon pentru că nu avea niciodată cartela la cantină și se
SCHIŢE UMORISTICE (52) – O CARTE VALOROASĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369922_a_371251]
-
s-au mai liniștit, părintele revine în Mănăstirea Sihăstria, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani. Cuvântul său ajungea în toată țara și peste hotare, numele său fiind vestit, cunoscut și iubit de toți. Era căutat de zeci de oameni zilnic, pentru sfat, povață, îndrumare. El îi primea pe toți cu dragoste, învățându-i cele de trebuință ale credinței și petrecându-i cu dragoste. A rămas celebră vorba sa
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
tai sau să smulg din rădăcini o ființă ca tine, doar și tu te consideri o floare. Uite propun o plimbare pe aleea trandafirilor din Herăstrău sau și mai bine la târgul de lalele din Pitești unde poți admira și vestita lalea neagră din romanul lui Dumas - Dacă nu o floare măcar un trifoi cu 4 foi, din aur. - Deci am dreptate. Ții neapărat să zornăi lanțurile, de aur, ale silniciei. Dă-mi peste gură că am greșit, trebuie să zic
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului (de sub cazanul de țuică) și coceam porumbi cu lapte”. În poemul „LUI EMINESCU” pe care l-a recitat actrița Doina Ghițescu, voi aminti doar câteva versuri ce mi-au înrâurit întreaga viață: „Drag
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]