1,227 matches
-
mexicanus (I) Câine de preerie mexican Epixerus ebii (III GH) Veverița de palmier Marmota caudata (III ÎN) Marmota cu coada lungă Marmota himalayana (III ÎN) Marmota hymalaiană Ratufa spp. (ÎI) Veverița uriașă Sciurus deppei (III CR) Veverița lui Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare africane Anomalurus beecrofti (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ebii (III GH) Veverița de palmier Marmota caudata (III ÎN) Marmota cu coada lungă Marmota himalayana (III ÎN) Marmota hymalaiană Ratufa spp. (ÎI) Veverița uriașă Sciurus deppei (III CR) Veverița lui Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare africane Anomalurus beecrofti (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Marmota caudata (III ÎN) Marmota cu coada lungă Marmota himalayana (III ÎN) Marmota hymalaiană Ratufa spp. (ÎI) Veverița uriașă Sciurus deppei (III CR) Veverița lui Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare africane Anomalurus beecrofti (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys pedunculatus (I) Șobolan cu coada mare
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
coada lungă Marmota himalayana (III ÎN) Marmota hymalaiană Ratufa spp. (ÎI) Veverița uriașă Sciurus deppei (III CR) Veverița lui Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare africane Anomalurus beecrofti (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys pedunculatus (I) Șobolan cu coada mare Hystricidae Porci țepoși Hystrix cristata (III
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Marmota hymalaiană Ratufa spp. (ÎI) Veverița uriașă Sciurus deppei (III CR) Veverița lui Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare africane Anomalurus beecrofti (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III GH) Veverița zburătoare Anomalurus pelii (III GH) Veverița zburătoare Idiurus macrotis (III GH) Veverița zburătoare Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys pedunculatus (I) Șobolan cu coada mare Hystricidae Porci țepoși Hystrix cristata (III GH) Porc țepos nord-african Erethizontidae Porci
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
este de obicei de o liziera de arbust alcătuită din specii că alunul, șocul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița ("Sciurus vulgaris"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), pârșul mare ("Glis glis"), șoimulețul de seară "Falco vespertinus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), porumbelul gulerat ("Columba palumbus"), etc. Prin poziția sa, în Depresiunea Neamțului, închisă spre vest de Munții Carpați
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale. Clima Clujului
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea formelor de relief, clima și evoluția peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenței și repartiției elementelor faunistice. Pădurea adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție că și jderul de pădure. Alte animale sălbatice întâlnite pe aria comunei sunt: iepurele, vulpea, viezurele, veverița, dihorul, nevăstuica și în ultimii ani porcul mistreț și căprioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Păușești-Măglași se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile care acoperă încă dealurile din zona asigura condiții bune de habitat unor specii de animale de interes cinegetic și peisagistic : căprioara, iepurele, veverița, rozătoare mici. Dintre speciile de păsări de interes cinegetic, în pădurile de fag se întâlnesc cinteza și mierla. Reptilele sunt reprezentate de gușter și de diferite specii de șerpi. În Vulcana-Pandele există un cămin cultural și o bibliotecă comunala. De
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
în partea de sud-est a satului și e mai mică decât cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nord-vestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonimă cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatră de fost sat. Aici, în Poiana Veverițelor, așa cum o numeau cumanii, domnitorul Iuga cel Olog a întemeiat o mănăstire, pe la 1399, dăruind-o cu pământuri și sate, așa cum era și așezarea Vitejeni, numită așa datorită eroismului locuitorilor în luptele purtate de Domnie împotriva dușmanilor. Referitor la originea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
elemente ale complexelor faunistice ce se întâlnesc în munții Poiana Ruscăi și Deci a Padeșului. A. Fauna pădurilor Pădurile de fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
este liliacul. Liliacul, făcând parte din grupul insectivorelor, are aripile formate din-un pliu tegumentar care leagă membrele anterioare de cele posterioare. Mai există mamifere care se pot deplasa pe calea aerului planând, fără a zbura, însă. Un exemplu este veverița zburătoare. Fie că folosește la apărarea teritoriului, la atragerea partenerului sau la chemarea puilor, comunicarea este crucială în viața mamiferelor, în special a celor care trăiesc în grupuri. După specie, mamiferele au dezvoltat diferite metode de a comunica, cele mai
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fi niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor. "Legenda Întemeierii Roșiei" spune că aurul a fost descoperit
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
de municipiul Baia Mare. Se află în apropierea drumului european E58. La 5 km nord-vest se situează satul Bozânta Mică, centrul comunal (Recea) este situat la 3 km în nord-est, iar la 3 km sud-vest se află lacul amenajat piscicol „Două veverițe”. În apropierea satului curge râul Lăpuș, care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant de câmpie, iar clima este temperat-continentală, cu veri răcoroase și ierni blânde
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic, ciocârlia, sfrânciocul și dumbrăveanca. Mamiferele sălbatice întâlnite în zona sunt iepurele sălbatic, vulpea, viezurele, hârciogul și cârtița, popândăul și mai rar veverița, mistrețul sau porcul sălbatic și căprioara. După recensământul din 2002, comuna Devesel are un total de 3.710 locuitori. Structura populației după vârstă: Structura populației după sex: Structura populației după religie: Structura populației după ocupație: Procesul de învățământ în comuna
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]