1,369 matches
-
a faptului social, iar �n cur�nd, asupra locului contingentului sau individualului �n cadrul explică?iei sociologice. �n tradi?ia inaugurat? de c?tre Hobbes ?i transformat? de c?tre Rousseau, psihologismul este curentul de g�ndire care presupune c? via?a social? exprim? voin?a indivizilor, c? ea este fructul unui acord la care au ajuns indivizii. Pentru a �nl?tură inconvenientele ce rezult? din singur?tatea lor, oamenii s-au asociat, au creat �societatea�. Legile pe care aceasta le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
universit??i pentru a-?i consacră o parte a timpului expertizei sociale, iar o altă form?rîi asisten?ilor sociali. Nu poate fi vorba aici de o sociologie critic?, except�ndu-l pe Veblen (1899) care va r?m�ne toat? via?a contra curentului mediilor intelectuale. �n afar? de Yale � unde preda Sumner ?i care urmeaz? mai mult modelul european � celelalte departamente de sociologie, care s-au �nmul?it �n toat? ?ara, ?i-au asumat sarcina identific?rîi nevoilor sociale ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lucru, Morin scria deja despre subiecte diverse, �ntotdeauna cu mare talent. Fiind mai ț�n?r ?i mai ne�ndem�natic, eu f?ceam eforturi s?-mi continui cercet?rile ?i s? m? orientez teoretic. Din punct de vedere material via?a tinerilor cercet?tori nu era u?oar?. Carieră era lent? iar salariile mici. Pu?în c�te pu?în sindicatele au reu?it s? ob?în? ceva amelior?ri. �n aceast? perioad? am locuit aproape de podul Billancourt, �ntr-un cartier
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din Moldova, cum s-a consemnat până în prezent în istoriografie) a ajuns la Rodna, bogata cetate a saxonilor, mina de argint a regelui, așezată între munți înalți. „Rex Cadan inter Ruscian et Comaniam per silvas trium dierum habens iter sive viam, pervenit ad divitem Rudanam, inter magnos montes positam Teutonicorum villam, regis argentifodiriam”. Drumul indicat de Rogerius este acela de la Horodenca, prin Sneatin, pe Ceremuș în sus, până la izvoarele pâraielor Tiban și Cârlibaba. După aceea, au coborât pe văile acestora numai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cette qualité plusieurs des grands pilotes roumains de l'époque : Bîzu Cantacuzino, Max Manolescu, Constantin Abeles (son instructeur de vol), Dan Scurtu, Marina Știrbey, Virginia Duțescu et surtout Nadia Russo, qui restera sa meilleure amie tout le long de sa vie et avec qui elle participera même à quelques compétitions aéronautiques vers la fin des années '30, sans pour autant obtenir les resultats brillants de Nadia. En tant que pilote mais également fonctionnaire de l'Aéroclub Royal, elle a eu l
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
intrăm în amănuntele disputei dintre frații conventuali și frații observanți. Matei Basarab, „prinț zelos prin credința catolică”, nu a dorit două ordine religioase în capitală. Congregația De Propaganda Fide a hotărât ca vechea biserică Sfântul Francisc, alături de pășuni, păduri și vie să fie preluate de către observanți, iar biserica Sfânta Maria să revină fraților minori conventuali. Domnitorul George Ghica a mutat capitala la București, din porunca turcilor, și cum foarte mulți curteni erau catolici, a scăzut drastic numărul credincioșilor catolici din Târgoviște
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe Mesia (V, p. 128). Bucuros să vadă că suferințele îndurate n-au fost zadarnice, Prometeu își asumă perpetuarea sacrificiului pentru mântuirea umanității : O, câtă fericire să știu că jertfa mea/ N-a fost deșertăciune !... Și-n veacul ce-o să vie/ Nu va părea visare-mi o tristă nebunie ! (V, p. 126). În urma lui, Than, cuprins de remușcări din pricina lepădării de protectorul său, contemplă scena răstignirii prin mijlocirea lui Hefaistos, care scoate în evidență suprapunerea peste veacuri a destinelor celor doi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și au ales că ace(a) bucată de loc iaste de hotarul satului Broștenilor a Episcopiei. Deci, atunce nefiind făcute vii pre acela loc ce să chiamă Ochiul, l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iară viind vreme(aă în zilele lui Dumitrașco Cantacuzino, Episcopul de Huș(iă și s au jăluit cu mare jalob(ă), cum au mesărât Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz(i) și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de Biserica Ta, mântuiește-o de orice rău, desăvârșește-o în iubirea Ta; adună-o, sfințește-o, din cele patru zări ale împărăției Tale pe care ai pregătit-o. Căci a Ta este împărăția și mărirea în toți vecii vecilor. Vie harul Tău și să se sfârșească lumea! Osana, Dumnezeului lui David! Cel care e sfânt să se apropie, cine nu e sfânt să facă pocăință. Maranathà. Amin!“ 89. În acea pâine unică, noi, cei mulți, formăm un singur trup Așa
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
așezat un butoi cu vin; un om sta în picioare și împărțea. Fiecare mușteriu întindea oala sub canà, vinarul o deschidea și lăsa să curgă vinul, după ce primea anticipat suma de 80 bani, plata litrului. O coadă nesfârșită aștepta ca să vie rândul fiecăruia. Apoi ereau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zecimi [zeci] de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o realizeze iar Grigore C. Tocilescu să pună la dispoziție creatorilor elementele de referință necesare. Comitetul central executiv studențesc emite un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare, Deșteptarea a scos numere speciale, revenind asupra momentului și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
soț) În sala de pansamente, ajutându-mă cu penseta să-mi dea tifoanele sterilizate, așa cum era cu pansament la picior, fără să am nevoie. Atunci Dl. Ciurea mă Întreba dacă nu ne-ar deranja - pe mama și pe mine - ca să vie la o mică șezătoare seara. Venea În tovărășia lui Dragoslav, cu sticluța de rom, ceai și zahăr, lucruri care ne lipseau pe atunci. El fiind și cu aprovizionarea!! La șezătoare luam parte eu, mama, Dl. Ciurea, Dl. Dragoslav și un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
schema în care suntem încadrați, am toate șansele să-mi păstrez intactă „rezervația” culturală, pentru că din toată Spania vom vedea doar Madridul, și aici nu vom sta decât două zile. VASILE GÂRNEȚ: Dificultăți la recepția hotelului Tryp Capitol, pe Gran Via, unde suntem cazați. Un scriitor danez ne-a blocat pe toți. Nu-și găsește numele pe listă sau nu-i convine camera? Nu înțelege nimeni ce vrea, nici recepționerii. Îi respectăm tăcuți dreptul la diferență. Stăm cu bagajele împrăștiate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
completăm și niște formulare de vize pentru Lituania, pe care stafful proiectului le va obține la ambasada acestei țări din Spania. O dată ajuns în cameră - destul de cochetă -, las bagajele împachetate și mă grăbesc să ies în oraș... Pe strada Gran Via, seara târziu, trecut de 22.00. Multă lume, majoritatea turiști străini, uitându-se la vitrinele magazinelor sau răsfoind pliantele unor chioșcuri deschise la această oră. Tineri măslinii, cu cercei în urechi și priviri la pândă, împart invitații la „Girls show
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prin Madrid, pe care a făcut-o acum circa 15 ani, când nu a reușit să rețină mare lucru. Avem la dispoziție trei-patru ore, după care va debuta seria întâlnirilor în care suntem integrați majoritatea scriitorilor din Trenul Literaturii. Gran Via - principala stradă comercială a urbei, pe care urcăm acum - nu e atât de veche, ea a fost construită la începutul secolului nostru. De la intersecția acesteia cu o altă stradă, Calle de Alcala, facem 15 minute până la Puerta del Sol - un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aceeași halbă băută în interiorul localului. „Bere și istorie”, cum a spus, enervat, poetul spaniol Alberto, care mă însoțea. VITALIE CIOBANU: Am o primă intervenție în cadrul unui colocviu, la Circulo des Bellas Artes - situat vizavi de Banca de España, pe Gran Via, adică într-un perimetru deja bine cunoscut de noi. Genericul dezbaterilor din această seară este: Eastern winds: Literatures in between Glasnost, globalisation and cultural diversity. Colegii mei de ședință sunt Roald Dobrovenski și Amanda Aizpuriete (ambii din Letonia), Mikola Ryabtschuk
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
întâmpla. Îi mulțumesc pentru bunăvoința de a-mi fi oferit atâtea detalii. Bărbatul - de aproximativ 60 de ani - poartă ochelari și are în mână o revistă strânsă sul. O folosește ca indicator când îmi arată cum să ajung pe Gran Via, spre hotel. După un asemenea avertisment, traversez piața - slab luminată - cu pas grăbit. Observ și un echipaj de poliție. Girofarul mașinii este o „recomandare” indubitabilă pentru aceste locuri, noaptea. A treia: un bar căptușit, inclusiv tavanul, cu hălci de carne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prindă pleava groasă Cu picioarele stropșeau Cu nările vânt făceau Cu urechile-n sac puneau Nici căuș nu trebuia. Ș-a făcut 12 care cu povară Ș-a plecat la Corbu la moară Dar Corbu când a văzut atâtea care viind A plecat la zăvoiu Ș-a tăiat un țăpoi Istoria prin care se arată cum un boer de neam își pierde moșiile și cum se îmbogățesc ciocoii lui, pe când țăranii sufăr. Cum venea o moară pe Siret, când apele cresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am miluit și am întărit sfânta rugă M-rei Bistriței, cu un sat anume Mojeștii... i-am miluit când puțin se pornise mânia lui Dumnezeu asupra mea și pre Țara noastră a Moldovei, împăratul Țarigradului Soliman sultan s-au pornit ca să vie cu toată puterea sa în pământul nostru, pentru păcatele noastre, iar mai vârtos ale mele. Atuncea am văzut că nu voiu putea să le stau împotrivă, și lăsând oștile mele am fugit, și am ajuns la M-rea Bistriței și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dans la distrbution des emplois, le contrôle et la responsabilité. (Proudh.) La démocratie est la plénitude de vie conquise par tous et pour tous. (Pelletan) Le mot démocratie a des perspectives et des promesses infinies. (Guizot) La démocratie est le vie de la société; hors de la démocratie l'home civil végète et s'éteint. (Thierry) La démocratie produit et honore les grands hommes. (Peyrat) La démocratie française est le grand phénomène social du siècle. (Rémusat) La grandeur de la démocratie est de ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noastre, și pe apă și pe uscat. Și așa se zice, că o puternică armată, întărită cu foarte multe și mari bombarde, le merge înainte, ca să cucerească Cetatea Albă și Chilia, și că sunt chiar pe drum, aproape. Împăratul are să vie însuși pe uscat împotriva noastră, ca să cucerească în persoană țara noastră, cu toată puterea lui și cu toată oastea lui, și cu toată puterea Țării Muntenești”. De aceea Ștefan îi îndemna pe vecinii săi să se grăbească zi și noapte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mezinul nu mai vine înapoi același, ci un altul (Mircea Eliade), inițiat. Drumul ales este similar cu cel al mezinei din balada Trei fete surori I(5): „Fata cea mai mare/ Rătăci-ntr-o vale;/ Fata mijlocie/ Rătăci-ntr-o vie;/ Fata cea mai mică/ Rătăci p-o luncă./ Dar ea n-auzea/ Nici câinii lătrând,/ Nici cocoși cântând” (Milcov - Olt). Valea și via constituie spații sociale, parcurse frecvent în plan contingent, în timp ce lunca o conduce pe mezină spre tărâmul sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de U.R.S.S., în 1935 și 1956. Rezultatele acestei cercetări vor face lumină, sperăm, măcar într-un capitol al sumbrei „afaceri“ a Tezaurului. * În 1933, la Paris, în Editura Payot, a apărut lucrarea memoralistică a căpitanului englez George Hill, Ma vie d’éspion, prin care se punea în circulație știrea falsă că, în decembrie 1917, chiar G. Hill și colonelul canadian Boyle, la rugămintea guvernului român, ar fi obținut aprobarea autorităților sovietice din Moscova pentru ridicarea Tezaurului român de la Kremlin și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la București, iar avioanele engleze au fost în număr mult mai mare de cum s-a spus la radio, că a mai aflat de undeva că din America au plecat 3 000 de avioane care să atace Europa și are să mai vie și în România să mai bombardeze. Despre pâine a spus la el în partidă la el la montaj către Răchițeanu C., care și el înclină spre stânga, fiind în trecut țărănist, că de ce nu se face pâine albă mai eftină
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fost instructor de practică ? A.M.: - Nu, nu trebuia să fii. La muncitorii pe care se bazau, totuși, că ș-atunci erau oameni și mai slabi și mai... aducea și doi, trei elevi aducea. Spunea: „- Învață-l meserie, că mâine-poimâine o să vie lângă tine și, dacă nu l-ai învățat, tot tu o să ai probleme !” Și, eu îi spuneam frumos: „- Mamă dragă, ia și-nvață, dacă nu, pentru tine o să fie rău.” ...Eu îi luam cu frumosu’, ei vedeau că nu mă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]