1,213 matches
-
respectării standardelor internaționale și îmbunătățirii fiabilității și vitezelor de circulație. Părțile componente ale Proiectului sunt: (i) schimbări minore aliniament în 27 de locații pe magistrală, pe aproximativ 33 km, și în stații pentru a îmbunătăți vitezele de exploatare, inclusiv: a) viaductul de peste râul Mureș; ... b) 15 m standard 54 sau 25 m pod cu deschidere; ... c) 27 de pasaje rutiere superioare; ... d) 178 de podețe; ... (îi) renivelarea întregii linii, inclusiv repozitionarea balastului, traverselor și șinei; (iii) dublarea și electrificarea unei secțiuni
CONTRACT DE FINANŢARE din 22 decembrie 2005 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A.**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251569_a_252898]
-
a clădirilor. Sunt cuprinse și instalațiile permanente, cum ar fi cele de apă, încălzire centrală, aer condiționat, iluminat etc., precum și cheltuielile privind puțuri de petrol (foraje), exploatări miniere, oleoducte, linii de înaltă tensiune, gazoducte, căi ferate, instalații portuare, drumuri, poduri, viaducte, lucrări de asanare și alte lucrări de amenajare a terenurilor. Sunt excluse costurile curente de întreținere. Legătura cu conturile societății Aceste investiții nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adaosurile, vânzările și transferurile tuturor activelor fixe, precum și ajustările de
jrc3905as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89067_a_89854]
-
materialelor 490 Alte activități urbane, industriale și similare Transporturi și comunicații 500 Rețele de comunicații 501 cărări, circuite, trasee pentru bicicliști 502 șosele, autostrăzi 503 linii de cale ferată,TGV 504 zone portuare 505 aeroporturi 506 aerodromuri, eliporturi 507 poduri, viaducte 508 tuneluri 509 alte rețele de comunicații 510 Transportul energiei 511 linii electrice 512 conducte de petrol 513 alte forme de transportare a energiei 520 Transport naval 530 Îmbunătățirea accesului la sit 590 Alte forme de transport și comunicații Agrement
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
poduri 45221110-6 Pod 45221111-3 Pod rutier 45221112-0 Pod feroviar 45221113-7 Pasarelă pentru pietoni 45221114-4 Lucrări de construcții de poduri de fier 45221115-1 Lucrări de construcții de poduri de oțel 45221117-5 Pod-basculă 45221118-2 Pod pentru conducte 45221119-9 Renovare de poduri 45221120-9 Viaduct 45221121-6 Viaduct rutier 45221122-3 Viaduct feroviar 45221200-4 Lucrări de construcții de tuneluri, puțuri și pasaje subterane 45221210-7 Excavații acoperite sau parțial acoperite 45221211-4 Subtraversare 45221213-8 Excavații feroviare acoperite sau parțial acoperite 45221214-5 Excavații rutiere acoperite sau parțial acoperite 45221220-0 Podețe
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
Pod 45221111-3 Pod rutier 45221112-0 Pod feroviar 45221113-7 Pasarelă pentru pietoni 45221114-4 Lucrări de construcții de poduri de fier 45221115-1 Lucrări de construcții de poduri de oțel 45221117-5 Pod-basculă 45221118-2 Pod pentru conducte 45221119-9 Renovare de poduri 45221120-9 Viaduct 45221121-6 Viaduct rutier 45221122-3 Viaduct feroviar 45221200-4 Lucrări de construcții de tuneluri, puțuri și pasaje subterane 45221210-7 Excavații acoperite sau parțial acoperite 45221211-4 Subtraversare 45221213-8 Excavații feroviare acoperite sau parțial acoperite 45221214-5 Excavații rutiere acoperite sau parțial acoperite 45221220-0 Podețe 45221230-3 Puțuri
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
rutier 45221112-0 Pod feroviar 45221113-7 Pasarelă pentru pietoni 45221114-4 Lucrări de construcții de poduri de fier 45221115-1 Lucrări de construcții de poduri de oțel 45221117-5 Pod-basculă 45221118-2 Pod pentru conducte 45221119-9 Renovare de poduri 45221120-9 Viaduct 45221121-6 Viaduct rutier 45221122-3 Viaduct feroviar 45221200-4 Lucrări de construcții de tuneluri, puțuri și pasaje subterane 45221210-7 Excavații acoperite sau parțial acoperite 45221211-4 Subtraversare 45221213-8 Excavații feroviare acoperite sau parțial acoperite 45221214-5 Excavații rutiere acoperite sau parțial acoperite 45221220-0 Podețe 45221230-3 Puțuri 45221240-6 Lucrări de
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; ... k) clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje și tuneluri și care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice; ... l) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului; ... m) clădirile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
emitente. Capitolul IV Semnalizarea rutieră Articolul 46 (1) Semnificația, precum și dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutieră, forma, simbolul, culoarea și condițiile de execuție, amplasarea, instalarea și aplicarea acestora se stabilesc în conformitate cu standardele în domeniu. ... (2) Semnalizarea rutieră în tunele sau pe viaducte se asigură, se realizează și se întreține de către administratorul acestora. ... Secțiunea 1 Semnalele luminoase § 1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulației vehiculelor Articolul 47 (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
în zona de acțiune a indicatorului "Oprirea interzisă"; ... b) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă și la o distanță mai mica de 50 m înainte și după acestea; ... c) pe poduri, pe și sub pasaje denivelate, precum și pe viaducte; ... d) în curbe și în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m; ... e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai puțin de 25 m înainte și după acestea;; ... ------------- Lit. e) a art. 142 din anexa 1 a fost modificată
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
este un termen care provine din limba latină ("via"=drum + "ducere"=a duce, a conduce). Că viaduct denumim astăzi o lucrare de artă (pod), în general de lungime mare, care permite traversarea unei vai adânci de către un drum sau o cale ferată. ul este construit din piatră, cărămidă, beton, metal sau lemn. Deși construcția de viaducte începe
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
Că viaduct denumim astăzi o lucrare de artă (pod), în general de lungime mare, care permite traversarea unei vai adânci de către un drum sau o cale ferată. ul este construit din piatră, cărămidă, beton, metal sau lemn. Deși construcția de viaducte începe mai pronunțat în 1830 cu originea căii ferate, însemnătatea viaductului era cunoscută deja din antichitate, în special la români. Cel mai înalt viaduct de cale ferată din Germania este Podul de la Müngsten, construit din metal, între anii 1894 - 1897
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
de lungime mare, care permite traversarea unei vai adânci de către un drum sau o cale ferată. ul este construit din piatră, cărămidă, beton, metal sau lemn. Deși construcția de viaducte începe mai pronunțat în 1830 cu originea căii ferate, însemnătatea viaductului era cunoscută deja din antichitate, în special la români. Cel mai înalt viaduct de cale ferată din Germania este Podul de la Müngsten, construit din metal, între anii 1894 - 1897. Viaductul Millau, oficial deschis la 14 decembrie 2004, de către președintele Jacques
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
o cale ferată. ul este construit din piatră, cărămidă, beton, metal sau lemn. Deși construcția de viaducte începe mai pronunțat în 1830 cu originea căii ferate, însemnătatea viaductului era cunoscută deja din antichitate, în special la români. Cel mai înalt viaduct de cale ferată din Germania este Podul de la Müngsten, construit din metal, între anii 1894 - 1897. Viaductul Millau, oficial deschis la 14 decembrie 2004, de către președintele Jacques Chirac, reprezintă unul din cele mai impozante poduri din lume: susținut de sapte
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
începe mai pronunțat în 1830 cu originea căii ferate, însemnătatea viaductului era cunoscută deja din antichitate, în special la români. Cel mai înalt viaduct de cale ferată din Germania este Podul de la Müngsten, construit din metal, între anii 1894 - 1897. Viaductul Millau, oficial deschis la 14 decembrie 2004, de către președintele Jacques Chirac, reprezintă unul din cele mai impozante poduri din lume: susținut de sapte piloni cu o lungime de 2460 metri și o înălțime maximă de 270 m, traversează valea râului
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
Târn, situată la cinci kilometri la vest de Millau. Podul Regele Carol I, construit de Anghel Saligny la Cernavoda, inaugurat în anul 1895, se compunea dintr-un pod peste brațul Borcea (unul dintre brațele Dunării), unul peste Dunăre și un viaduct peste baltă Iezerului, desființat în 1969, în urma desecării acestei bălti, și înlocuit cu un terasament de rambleu.
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
autostrăzii A2 între București și Constanța a început în era comunistă în timpul regimului condus de Nicolae Ceaușescu. Primul tronson, Fetești-Cernavodă, de aproximativ 18 km a fost dat în folosință în 1987. Acest tronson include un complex sistem de poduri și viaducte de autostradă și cale ferată peste Dunăre și unul din brațele acestuia (Brațul Borcea). De fapt, autostrada trece pe lângă podul istoric de cale ferată construit de catre Anghel Saligny în 1896, în timp ce noul pod folosit astăzi separă autostrada de calea ferată
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
probleme asociate circulației traficului greu prin oraș. Tot atunci, centura Sibiului a fost prelungită până la orașul Săliște, mai rămânând în lucru porțiunea dintre Săliște și Cunța, care a întârziat din cauza alunecărilor de teren în zona unde s-a realizat un viaduct. Soluția a eșuat și, în toamna lui 2014, deși guvernul anunța insistent termenul de deschidere în luna noiembrie a aceluiași an, lucrările erau abandonate. Pe ultima sută de metri, lucrările au fost reluate și tronsonul a fost inaugurat la 14
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
încă început, el fiind permanent amânat. În 2009, ministrul transporturilor Radu Berceanu spera că ar putea fi finalizat până în 2014; la această dată, ministrul Ioan Rus avansa termenul de 2017. Porțiunea Comarnic-Brașov urmează să aibă , din care de poduri și viaducte, de tuneluri și costurile estimate erau de 1,2 miliarde de euro. Porțiunea dintre Comarnic și Brașov urma a fi construită de un consorțiu format din firmele Vinci Concession, Aktor Concession, Vinci Construction Grand Projets și Aktor, lucrările trebuind să
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
2016, autoritățile încercau să demareze proiecte pentru capetele acestui tronson, precum și pentru realizarea unor șosele de centură pentru orașele Bușteni și Comarnic. Din rațiuni constructive, proiectul a fost împărțit în opt segmente, după cum urmează: Grinzile pretensionate tip U, folosite la viaductele și pasajele autostrăzii, reprezintă o premieră pentru România. Acestea au o lungime de și o greutate de , pentru producția unei singure grinzi fiind necesare de fier, de beton și de toroane. Cele mai importante structuri de pe tronsonul 2B au necesitat
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
Cele mai importante structuri de pe tronsonul 2B au necesitat cel puțin 620 de astfel de grinzi. Grinzile sunt produse integral în campusurile de la Săvădisla și Câmpia Turzii, de unde sunt preluate de un trailer lung de 40 de metri și transportate la viaductul unde urmează să fie instalate. Pe 18 noiembrie 2003, Guvernul României a emis “Ordonanța de Urgență numărul 120 din 18 noiembrie 2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a procedurii de negociere
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
44,5 %, valoarea lucrărilor pentru această secțiune fiind de 434 milioane euro, iar pe 3C de 30,52 %, valoarea acestui tronson fiind estimată la 445 milioane euro. În luna mai 2008 s-a instalat prima grindă pretensionată tip U pe viaductul 29+709 din secțiunea 2B (video). În luna august 2009 a fost finalizat cel mai mare viaduct de pe secțiunea 2B, având o lungime de aproape () și o înălțime de , pentru construcția căruia au fost necesare 192 de grinzi de tip
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
52 %, valoarea acestui tronson fiind estimată la 445 milioane euro. În luna mai 2008 s-a instalat prima grindă pretensionată tip U pe viaductul 29+709 din secțiunea 2B (video). În luna august 2009 a fost finalizat cel mai mare viaduct de pe secțiunea 2B, având o lungime de aproape () și o înălțime de , pentru construcția căruia au fost necesare 192 de grinzi de tip U. La 1 decembrie 2009 s-au inaugurat primii 42 de kilometri de autostradă, ce leagă Turda
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
DN7, în comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M., ajungând apoi la Cabana Bâlea Cascadă. De acolo până la intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km. Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea, precum și multe alte materiale de construcții. Transfăgărășanul a fost
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
mai abundent decât pe celălalt mal, fiind expus mult mai puțin soarelui), se hotărește schimbarea "din mers" a proiectului și mutarea drumului pe traseul actual, prin lărgirea și consolidarea vechiului drum forestier de contur (astfel se explică și lipsa unui viaduct care ar fi scurtat simțitor traseul, deoarece o dată cu modificarea nu se aprobase suplimentarea bugetului alocat; astfel, până în 2000, drumul de contur al țărmului vestic al Lacului Vidraru a fost trecut în nomenclatorul rutier ca DN7D, când clasificarea a fost reatribuită
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]