2,162 matches
-
Garusi Giovanni Battista, s-a afecționat de noi băieții. În fiecare duminică ne pregătea prânzul la fiicele sale. Pastrengo, 9.12.1958. Noventa Alessandro». PARTEA A DOUA Capitolul VII De la San Benedetto al Monte la San Zeno in Monte (1907-1911) Vicar parohial la San Benedetto al Monte La începutul lunii februarie 1907, don Calabria a primit un bilet din partea episcopului: «Dragul meu, don Calabria, doresc să vă întâlnesc cât mai repede, pentru că trebuie să vă vorbesc despre o problemă care vă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rog - îi spuse vânzătorului de la magazin -, să mi-l dai la un preț accesibil, așa încât să nu trebuiască să am multe rate de plătit». «Pentru care biserică doriți să-l cumpărați?». «Pentru San Benedetto al Monte... ». «Ah, acolo unde este vicar un anume don Calabria. Îl cunosc foarte bine, e un preot bun; îmi imaginez, că și dumneavoastră îl cunoașteți», spune domnul. Da, un pic...». «Preot bun, n-ai ce spune, zelos, plin de caritate; dar...». «Dar...?». Dar când îl vezi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
straturile sociale, într-o confederație mondială armonioasă, folosind aceleași metode ale masoneriei». Dar planul lui a avut puțini adepți și a rămas în sertarul viselor. La 13 august 1905 a fost sfințit preot. În noiembrie același an, a fost numit vicar la Santa Toscana, în orașul Verona. Și l-a ales de duhovnic pe don Calabria. La 6 ianuarie 1907, a fost transferat la San Giovanni in Valle ca vicar parohial, unde a întâlnit un prieten de-al lui don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a fost sfințit preot. În noiembrie același an, a fost numit vicar la Santa Toscana, în orașul Verona. Și l-a ales de duhovnic pe don Calabria. La 6 ianuarie 1907, a fost transferat la San Giovanni in Valle ca vicar parohial, unde a întâlnit un prieten de-al lui don Calabria, preotul don Giuseppe Bonometti. În documentul de memorii personale, don Desenzani, scrie: «6 ianuarie 1907: preot la S. Giovanni in Valle. După câteva zile, îl întâlnesc pe don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fără traistă și pungă). Călătoria și-au plătit-o din oferta Sfintelor Liturghii de celebrat. Din Roma, părintele Bevilacqua le-a scris să aibă în vedere că trebuiau să se gândească puțintel la mobilare, deoarece, în afară de casă și paturi, cardinalul vicar nu mai dispunea și de altceva. Don Calabria a cerut să i se scrie că ar fi mers după îndemnul evanghelic și că, în ciuda tuturor considerațiilor omenești, el avea o mare încredere în Dumnezeu și în Providența sa. „Ori așa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Rămâne acolo până la 31 octombrie 1929. În 1930 don Calabria îi încredințează conducerea Casei San Benedetto, care a fost rezervată formării fraților. Tot acum i se încredințează misiunea de a duce la bun sfârșit redactarea Constituțiilor. A deținut funcția de Vicar general, timp de 22 de ani. Medierea sa a fost determinantă în disputele ivite între preoți și frați. La moartea fondatorului, a fost ales superior general. În timpul mandatului său, care a durat 12 ani, Congregația s-a orientat spre în afara
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ocupat funcția de Consilier al Congregației religioșilor și a fost împuternicit de Opera Pontificală pentru Prezervarea Credinței și Pregătirea noilor biserici. E prietenul lui don Calabria și cunoaște bine Opera «Copiilor Buni». El a fost cel care i-a sugerat vicarului Romei să cheme preoții de la Casa Copiilor Buni pentru a prelua o parohie de periferie. Pentru a-i avea, s-a angajat în obținerea aprobării Institutului și a cerut episcopului de Verona să grăbească demersurile. Până și monseniorul Girolamo Cardinale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
diferite publicații și prin predică. Când îi ajungeau vești triste despre sănătatea suveranilor pontifi ori afla despre jignirile aduse persoanei lor, suferea sensibil. Se ruga și cerea să se facă rugăciuni pentru suveranii pontifi. În persoana papei îl vedea pe vicarul lui Cristos iar în Biserică Trupul mistic al lui Cristos, realitate cerească și pământească laolaltă. Nu aprecia nicidecum fastul Curiei romane și nici nu accepta îmburghezirea anumitor curiali. Dimpotrivă, își dorea o reformă radicală și o respingere netă a aparențelor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bomboane) și cerea în schimb rugăciuni. Don Calabria îi revela de ce se simte afecționat în chip deosebit Suediei: «Mă rog pentru prosperitatea patriei dumneavoastră și a locuitorilor ei de mai mulți ani; în realitate, în aprilie 1939, mons. Giovanni Muller, Vicarul Apostolic al preafericitei dumneavoastră patrii, s-a învrednicit să ne facă o vizită și ne-a rugat să ne rugăm pentru Suedia, scriind cu mâna lui în registrul sfintelor liturghii: „Orate pro me et pro Suecia“. Din ziua aceea nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Ermanno Friedental i-a restituit vizita de curtoazie la San Zeno in Monte. Într-o altă ocazie, în fața unei înscenări ofensive împotriva unui evreu, avocatul Bassani, don Calabria s-a simțit amărât și umilit ca italian. L-a trimis pe vicarul său, don Luigi Pedrollo, ca să ceară avocatului scuze în numele concetățenilor săi și să-i arate solidaritatea. Dar trebuie să spunem că și mulți evrei l-au ajutat pe preotul Calabria: primul ajutor concret pentru primul copil găsit pe stradă l-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rădăcină tot ceea ce a dat prilej neînțelegerilor și inconvenientelor, și să perfecționeze gândirea inițială». Traseul birocratic înainta cu încetinitorul. Și de această dată forțe externe au intervenit pentru a grăbi aprobarea definitivă. În vara anului 1947 don Isaia Filippi, preot vicar al parohiei romane dedicate lui San Filippo Neri, care lucra în zona din Primavalle (Roma), a plănuit să înceapă o operă în favoarea băieților pentru a-i aduna de pe stradă și a-i orienta spre studiu și muncă. A cerut ajutorul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
procesele-verbale ale Consiliului General al Congregației nu se află nici o aluzie la maladia lui don Calabria. Se vede că nu trezea încă o preocupare excesivă. Pe 25 mai 1950, consilierii i-au cerut lui don Calabria să-l delege pe vicarul său, don Luigi Pedrollo, ca să poată lua deciziile cele mai urgente. Starea sa de sănătate se înrăutățea vizibil. În această situație, el însuși le-a cerut confraților Consiliului General să le vorbească despre boala sa. Iar ei s-au întrunit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vede cu ochiul stâng. La 21 iulie 1950 medicii nu mai vorbesc despre cataractă ci despre glaucom. La 15 august 1950, în jurnalul său găsim scrisă numai această frază lapidară: «Totul să fie pentru Isus, pentru slava sa». Delegarea pentru vicarul său don Pedrollo, cerută de consilieri nu a fost dată imediat. Și aceasta, probabil la sfatul abatelui Caronti și a noului său confesor părintele Cherubino. Agravându-i-se sănătatea enorm, la 5 octombrie 1950, don Calabria se decide să-i
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
universale, creștine, dar și davidice. Constantin I preia ceremonialul de curte de la Dioclețian, adaptează ideologia imperială, asimilează zeitățile locale grecești, cumulează celebrul cult al soarelui cu figura plină de umanitate a lui Christos, îl "dublează" pe acesta, mai întâi ca vicar al său, înconjurat de figuri celeste; această politică de sacralizare a imaginii autocratului, în special pentru primul împărat creștin, va duce mai târziu chiar la pretenția de substitut a figurii christice (cum lasă să se întrevadă și perioada iconoclastă). Noțiunea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
închide astfel spectaculos: regele−filosof al lui Platon, asemănător tânărului Christos de mai târziu, și datorită unor trăsături preluate din credințele păgâne (regele−soare), nu poate fi decât basileul; el are o cunoaștere specială a naturii christice, fiind un "trimis", "vicar" sau "uns al divinității". Acest concept politic al împăratului-sacerdot, reinterpretat în spiritul creștinismului, a fost în perioada iconoclasmului una din cauzele conflictului politico-religios dintre Constantinopol și papalitate și chiar, în interiorul imperiului roman de răsărit, a înfruntării fără precedent dintre instituția
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cumană, semn al unei confruntări pe plan religios din care ,,schismaticii” îi influențau pe noii veniți ,,alcătuind un singur popor cu amintiții români”. Pe de altă parte papa s-a văzut silit să explice regelui de a da românilor un vicar episcopal propriu, dependent de episcopul catolic al cumanilor, dar potrivit ,,cu acea națiune” în speranța că se vor îndepărta de ,,pseudo-episcopii” lor. În anul 1374 în aceeași episcopie cumană reconstituită sub denumirea de episcopia Milcovului sub autoritatea regelui Ungariei, aceeași
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spui că același neam în aceeași perioadă de timp dar în urmă cu 1100 de ani a primit această limbă pe care în timpul năvăli- rilor o iutaseră complet iar după invazia tătarilor fiindcă nu o înțelegeau deloc, ce-reau Romei un vicar propriu potrivit ,,cu acea națiune”! Faptul că arhiva Hurmuzaki nu este admisă în istoria noastră se datorează informațiilor din acele documente care desființează mitul latinității și al descă- lecatelor țărilor române! Un document din anul 1279 a papei Nicolae lll
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe un secret doamna preoteasă că„părintele Vasiliu a mers la Mitropolie la Iași, și a propus, pentru a dezlega drama mea „să mi se dea o bursă și să fac doctoratul în teologie”. Propunera a fost întâmpinată de părintele Vicar mitropolitan Vladimir Pușcaru cu: Noi nu suntem pepinieră nici de profesori universitari nici de viitori episcopi. În timp ce eram preot II la Volovăț am lucrat ca profesor la Școala Mănăstirească din mănăstirea Sucevița un întreg an școlar, cu maicile care erau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acest păcat al recăsătoririi după hirotonie am fost dat afară din parohie, am fost trimis în altă eparhie , iar apoi am fost demis și am mers la casa părintească cu cea de a doua soție. PAROH ÎN STRUNGA. Datorită Părintelui Vicar Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
primit nici un răspuns, ca și atunci când i-am rugat să mă ia în mașina lor ca arestat, în decembrie 1956. PAROH îN VAMA În toamna anului 1969, am fost transferat în parohia înățarea Domnului, din Vama. Prin bunăvoința Părintelui Episcop Vicar IRINEU CRĂCIUNAȘ am fost numit și misionar antisectar. După dubioasa moarte a P.S. Părinte episcop, pentru că n-am corespuns cerințelor securității, am fost scos din activitatea misionară printr-un mare scandal regizat de însuși Mitropolitul Justin Moisescu. Din cauza nedreptei umiliri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
meu de Studiul Noului Testament pe text original însă, m-a descurajat spunându mi: „Cui poate folosi așa ceva”? Am apreciat că întrebarea Ierarhului se referea numai la momentul prezent atunci, și am lucrat mai departe, pentru viitor. Între timp părintele Vicar al Mitropoliei Iașilor Scarlat Porcescu și părintele consilier Costache Buzdugan au stăruit pentru publicarea în Revista Mitropolia Moldovei a unor texte biblice extrase de subsemnatul pentru combaterea fenomenului sectar. A fost un început care a fost repede sugrumat. Un articol
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și m-a asigurat că textul se va păstra în arhiva Mitropoliei. După plecarea la București ca Patriarh, a prea fericitului Teostist, am prezentat altă redactare a aceleiași lucrări, sfintei Mitropoli din Iași pe când conducea înalt Prea Sfințitul Pimen, ca vicar mitropolitan. Inalt Prea Sfinția sa mi-a trimis o scrisoare în care m-a felicitat și și-a exprimat dorința de a se tipări. Tot atunci am dus un exemplar la Sfânta Patriarhie, la Direcția Institutului Biblic și de Misune, pe atunci
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
afla cînd vreun nou poem de Rowley ajungea în posesia lui Chatterton din depozitul ascuns de manuscrise străvechi al bisericii St. Mary Redcliffe era un anume George Catcott, tinichigiu, iubitor al tavernelor și autor, al cărui frate, Alexander Catcott, era vicar al bisericii parohiale din Bristol; depozitul era cel mai probabil "Arhiva" ("Muniment Room") aflată în vîrful Portalului nordic, adăpostind șase sau șapte cufere încuiate, conținînd pergamente, dosare, acte și alte documente, printre care și "Cufărul lui Canynge" (cf. Masson 1874
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pușcărie..., dar nimeni n-a știut că el este preot, Însă modul În care se comportase cu noi era exact așa ca al unui preot. Mă rog, după aceea a intrat În lumea asta a preoțimii și a fost și vicar general un timp, la Cluj, la episcopia greco-catolică din Cluj. Deci și ăsta era un om deosebit, un om cu un orizont extraordinar. Și odată cu el m-am eliberat. Am auzit că acuma e bolnav, că-l dor picioarele. Anul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
numit inițial părinte spiritual (1973-1974), devine lector (1974-1977), profesor (1977-1992), profesor-consultant, conducător de doctorate (1993-2003), numele său rămâne asociat cu biserica Sf. Silvestru din capitală, căreia, începând cu anul 1975, de când primește parohia, îi conferă prestigiul unui important lăcaș cultural-religios. Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștiului (din 1990), se implică în sprijinirea unor proiecte culturale și umanitare, îndeplinind funcțiile de președinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Națională UNESCO, membru fondator și președinte de onoare al Asociației
GALERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287137_a_288466]