1,302 matches
-
sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea Dumnezeirii în sfințenie"9, cu o singură condiție: omul să-și ducă existența având în centru modelul hristic. Acest model de viețuire este intermediat tot de Duhul lui Hristos, care scoate pe om din moartea spirituală și îi conferă o nouă viață botezul: nașterea ființei prin Duhul Sfânt. Această perioadă a vieții ajutată de Duhul Sfânt reprezintă o adevărată susținere a omului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fine, a 40-a zi după despărțirea sa de corp, Sufletul se urcă pentru a treia oară să se închine Creatorului. Și atunci, a 40-a zi după moarte, judecătorul etern hotărăște locuința ce se cuvine Sufletului după faptele și viețuirea sa pămîntească. Astfel, judecata particulară are loc în a 40-a zi după moarte, și iată pentru ce Biserica se roagă, face milostenii, pomeni, și în acea zi pentru repauzați. Deci, ziua a 40-a după moarte este Ziua decisivă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la pocăință pe contemporanii lor: Întorceți-vă, copii răzvrătiți, și Eu voi vindeca neascultarea voastră ( Ieremia 3,22). Sfântul Grigorie Palama spune că un creștin nu este chemat să se pocăiască o dată, ci neîncetat, căci pocăința este Începutul, mijlocul și sfârșitul viețuirii creștine. Privită de-a lungul istoriei creștine până În prezent, aflăm că În primele secole (IV-VI ) era foarte aspră canonisirea de Îndreptare. Creștinii considerați păcătoși stăteau În pridvorul bisericii și nu aveau voie să ducă darul la Sfântul Altar. Chiar
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
în atenție, foarte de timpuriu, în contextul poveștii teoretice pe care ne-o relatează textul, descrierile poetei și eseistei Chicana Gloria Anzaldua ale "experienței liminale"28 a celor care trăiesc la granița dintre Statele Unite și Mexic, exprimând o "conștiință [...] a viețuirii între două culturi"29. Scriitoarea însăși o mestiza, "cu un amestec de sânge spaniol și amerindian" (Native American, în limba engleză, termen cu care indienii americani se autonumesc, conform dreptului constituțional, în Statele Unite)30, Anzaldua este familiarizată cu înțelegerea culturilor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de receptare a mesajului său, să intuim că puterea sa trece dincolo de efectul său asupra celor trei persoane din public. Discursul lui Chapman, apreciază Black, "nu este un monument rece de marmură. El trăiește"129. Dar, pentru a îi înțelege viețuirea, remarcă Black, este necesară o examinare a contextului care găzduiește actul discursiv asupra căruia am poposit. Contextul pe care Black îl propune ca "adecvat" unei lecturi corecte a adresei de la Coatesville este însuși "dialogul pe tema dimensiunii morale a experienței
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la biserică, frați creștini, să venim ca la însuși izvorul vieții, să venim, deci, cu credință, cu smerenie și cu inima deschisă pentru rugăciune. Biserica este cerul pe pământ, locul unirii omului cu Dumnezeirea, școala care îl învață pe om viețuirea cerească, comportamentul cuvios. Biserica este anticamera împărăției cerurilor; locul mulțumirii și doxologiei obștești înălțate lui Dumnezeu-Treime, Creatorul și păstrătorul a toate, locul unirii cu sfinții îngeri. Ce ar putea fi mai de mândrie și de onoare, pentru noi muritorii, pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin păcate și fărădelegi. Dimpotrivă, creștinul trebuie să slăvească pe Dumnezeu și să facă cunoscute învățăturile Evangheliei, ca toți cei care nu cred și nu cunosc pe adevăratul Dumnezeu să se întoarcă de pe căile necredinței și să-l cunoască prin viețuire creștină frumoasă și să preamărească și ei numele lui Dumnezeu. Această formulare, „sfințească-se numele Tău”, a dat naștere la mai multe întrebări și comentarii. Cum adică să se sfințească numele lui Dumnezeu, Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos? Oare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
frica de Dumnezeu să se afle în inimile noastre, cele ce îți înalță cântare! Și, în virtutea cererii pe care Ți-o facem, dă- ne-o înainte de toate; deoarece cucernica teamă de Dumnezeu este izvorul înțelepciunii celei duhovnicești și al unei viețuiri plăcute lui Dumnezeu. Cine o are, acela are și un îndrumător în viață, un încurajator și un apărător. Atâta timp cât ai frică de Dumnezeu, sufletul îți este plin de o putere de nebiruit împotriva oricărui păcat și de o pornire spre
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui Dumnezeu, deoarece acolo nu există răul, ci acolo apare, cu necesitate, binele. Pierzând comunicarea cu binele, viața noastră a căzut și din voia lui Dumnezeu. De aceea, rugăciunea ne învață cum să o curățăm de tot răul, pentru ca, asemenea viețuirii cerești, să fim conduși și noi de voia lui Dumnezeu, nestânjeniți, încât oricine să poată spune că așa după cum în Scaune, în începătorii, în Puteri, în Stăpânii și în toate celelalte Puteri Cerești se săvârșește voia Ta, și nici un păcat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vicleanul vrăjmaș, avem nevoie de protecție și de apărare. în următoarele patru cereri ne rugăm pentru toate acestea, ele având drept scop ca Tatăl nostru Cel Ceresc să așeze evenimentele existenței noastre spirituale și materiale pe un făgaș prielnic unei viețuiri duhovnicești. Pâinea pentru care ne rugăm în cea de-a patra cerere este pâinea materială, trebuincioasă susținerii vieții trupești. S-ar mai putea înțelege, însă, că cerem prin aceasta și alte lucruri de trebuință, fără de care n-am putea trăi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cultura acestui spațiu care ar putea fi considerate explicative pentru orientarea lui Blaga către antinomic. Cei care au studiat cultura acestor locuri au vorbit despre un motiv considerat un element structural pentru acest spațiu cultural 412 sau o "constantă a viețuirii noastre"413, anume ondulațiunea. S-a scris suficient de mult despre acest lucru, astfel încât chestiunea prezenței acestui motiv în inconștientul cultural de aici nu mai are nevoie de argumentare. Voi încerca doar să îl leg de ideea antinomicului. Privită în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
esofag și revin În stomac și În intestinul subțire, unde se dezvoltă până la stadiul de adult. O dată cu scaunul, ouăle sunt eliminate În exterior și ajung În apă (fântâni, pâraie, râuri) sau pe pământ unde poate avea o lungă viețuire (de câțiva ani). Treptat, ouăle devin o sursă de infestare pentru om prin apa de băut, prin fructele și legumele nespălate și prin praful din timpul jocurilor. Principalii vectori sunt muștele, viespile și rozătoarele. O parte din ouă evoluează la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
locuire. În timp ce locuința se referă la spațiul destinat adăpostului persoanei/persoanelor, oferind protecție și securizare, locuirea este „o necesitate intrinsecă... definită drept ansamblul activităților relative la asigurarea optimală a unor condiții de viață (...), ce sunt condiționate de caracteristicile și de viețuirea într-un anume spațiu construit” (p. 32). Capitolul 2 continuă analiza politicilor de locuire cu secțiunile: obiective ale politicilor de locuire, modalități de promovare a politicilor de locuire, paleta opțiunilor politice în sfera locuirii, etape și actori în procesul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care conduc lumea, șefii de state, guvernele, partidele politice care îi propulsează, poate sunt planuri strategice de acaparare, de dominare, de stăpânire ori de nimicire a ființei care are ne voie de viață. Pe undeva, viața parcă se cumpără, iar viețuirea devine troc. Dar între dominatori. Ființa de rând? Nici o considerație față de ea. Față de noi mulțimea! Atunci, mulți ani în urmă, în anul 1925, în casa unde m-am născut, părinții mei, Gheorghe și Ele na Despa, dăduseră viață deja la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
-se, nu doar În nuanță, la celebra propoziție din veacul trecut ,,partir c’est mourir un peu”, neoromantic, putin romanțios, desigur, dar și la un anumit fel de a-si așeza ființă În lume, mai aproape de biografie și de modalitățile viețuirii. Alină Tăcu este o risipitoare, ilustrând În cealaltă zona, complementară, boema, pentru viața, aceasta nu e doar a scriitorilor și nu se leaga doar de ,,semnele” lor știute, ci și a scriitoarelor (o revistă literară din anii ’30 se numea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
socială poate fi dezvăluită dintr-o perspectivă inedită, oferind oamenilor șansa de a-și înțelege mediul existențial și, în concordanță cu buna lui înțelegere, să lucreze asupra componentelor și funcționării lui pentru a crea armonia pro-om ca mediu de viețuire. * Conținutul și metodologia acestei științe au fost trasate în liniile lor cele mai generale, urmașii clasicilor reușind să absoarbă noi conținuturi ale realului social doar îndrumați de dezvăluirile înaintașilor. În opera lor se află "in nuce" întrega posibilă sociologie contemporană
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Negru și roșu (I, p. 26) și în versiunea românească a istoriei lui Titus Livius (p. 73). În piesă, Brutus menționează îndemnul preotului de la Delfi de a se pune la adăpost prin simularea stupidității, histrionismul fiind o condiție a supra viețuirii în vremuri tulburi : Acolo unde legea și dreptul sunt călcate în picioare și nu mai e nicio nădejde de viață, numai disprețuit de toți ești în siguranță (I, p. 29). Cuvintele reproduc exact un pasaj livian (p. 86 a traducerii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cerere, Departamentul luându-o în băgare de samă ca una ce privește mai mult și pentru îmbelșugare și ieftinătate a norodului înpregiuraș și a altora, căci cu cât vor fi înlăuntrul țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință viețuirii cu atâta va fi îmbelșugare și ieftinătate mai mare. Cu toate că au poruncit isprăvniciei acelui ținut că de este neaparată trebuință pentru acea salhana apoi ea să mijlocească către Preosfinția Voastră a slobozi jăluitorilor a asămenea voie. Dar apoi prin aceasta
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care nu-l alungase, ci îi dăruise în trecut liniște și adăpost: Țările Române. Parcursul său românesc din a doua jumătate a vieții, va fi un drum de lumină care construind un sistem de gândire, de predare și de împreună viețuire la Dragomirna (1763-1775) și Secu (1775-1779), va culmina cu organizarea obștii de peste opt sute de suflete de la mănăstirea Neamț (1779-1794) și cu prolifica Școală de Traducători. Aceasta, sub îndrumarea starețului Paisie, a dăruit lumii creștin-ortodoxe sute de traduceri din textele patristice
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
un spațiu în care istoria se întâlnește cu legenda, iar practica religioasă este ridicată pe culmile ascezei celei mai aspre. În acest spațiu de impresionante rezonanțe petru toată spiritualitatea slavă de răsărit, Petru/Platon își va consuma ultimul episod de viețuire pe pământul Ucrainei natale, aici va culege culorile ultimei amintiri despre această țară. Primul lucru pe care îl aflăm despre obștea de la Lavra Pecerska este faptul că monahii doritori să se alăture comunității deja existente sunt primiți și rânduiți în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
primiți și rânduiți în ce chilie să viețuiască și la ce ascultare să slujească, numai după o „lungă cercetare ” în fața întregului sobor. Este vorba așadar, despre un tărâm care nu se deschide oricui, având legile proprii și propriul ritm de viețuire, accesibile numai celor dornici de ascultare. Ritmul zilnic de viață se structurează în jurul celor trei mari slujbe bisericești zilnice: Utrenia, Liturghia, Vecernia. Rucodelia (lucrul de mână) încredințată mai cu seamă novicilor, completează lucrul spiritului cu cel al mâinilor. Există aici
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vârstă, trăitor, ni se spune într-o peșteră mai îndepărtată, ieroschimonahul Ioan. Acesta vorbind despre Marea Lavră, o vede ca pe un loc „aflat în mijlocul lumii”, în care un suflet tânăr poate suferi derute mai rele decât cele aduse de viețuirea înafara mănăstirii: „Dar deoarece vrei să fii în această Sfântă Lavră, care se găsește în mijlocul lumii, și să stai alături de noi păcătoșii, tare mă tem ca nu cumva , cum ești încă tânăr, să nu suferi surparea de pe urmă a sufletului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
marea Lavră a Peșterilor ne apare dintr-o dată ca o posibilă oprire temporară pe drumul spre desăvârșire al personajului și nu o stație terminus, așa cum o vede personajul însuși. De altfel, acest ieroschimonah și aspru critic al propriului lăcaș de viețuire, Ioan, deschide o serie de portrete literare ale călugărilor și preoților întâlniți de Platon la Lavra Pecerska, ce ocupă un loc bine stabilit și de ample dimensiuni în organizarea textului. Se oprește asupra a șapte chipuri de monahi, trăitori cu toții
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o continuă pantă ascendentă, de mai bine de două veacuri, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Mai mult, în regiunea Vrancea-Buzău, monahismul în schimnicie, avea o vechime de patru veacuri deja la acea dată, fiind un centru de viețuire isihastă, care își desfășura viața liturgică și de obște după rit athonit și în perfectă sincronie cu activitatea de la mănăstirile muntelui Athos și cu centrele de spiritualitate isihastă din munții Rodopi, apărute în Bulgaria, odată cu cele din Vrancea-Buzău și tot
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din pustia Egiptului în veacul al treilea și ajuns până la noi pe ruta Sinai, Anatolia, Athos, Bulgaria. Este probabil și motivul pentru care, înțelegînd prin discuțiile cu ceilalți monahi și stareți întâlniți în Vrancea, originile și sensul acestui mod de viețuire eremită, tânărul Platon se hotărăște să se deplaseze către izvoarele acestui model și părăsește Muntenia în 1746, la vârsta de douăzeci și patru de ani, pentru a se îndrepta spre mănăstirile muntelui Athos. ÎN LOC DE CONCLUZII O HERMENEUTICĂ A VISULUI „Autobiografia” lui Paisie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]