1,701 matches
-
acum pe marea sa iubire Helga, dar și pe viitoarea soție, Gerda, care îl va salva de pe marginea prăpastiei. Citând-o pe aceasta din urmă, Codreanu arată că perioada germană a avut asupra lui Barbu un impact similar cu stagiunea vieneză și berlineză asupra lui Eminescu, care a descoperit acolo "comoara specificului românesc", prin raportare la alteritate. Paradoxurile criticii transmoderne Fidel propriei teorii, Theodor Codreanu își construiește exegeza pe un model geometric barbian, prima parte având douăsprezece subcapitole, iar cea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scrib cu ochi deschiși și mîna prinsă de unealtă, intuiește antichitatea pe eliptică, revenind trece fulgurant pe alături, în jur mișcările oamenilor prea apropiate ca să le înțelegi, vine iar să vîndă dulciuri, spinarea cu sacoșa de rafie, capacitățile de tineri, vienezul condiția excepțională, hainele, geamantanul, ochii cu priviri, pătrunde subcarpatic mai mult limbaj geologic și va fi cît de mult pe firul apei în inima lui, Salva personalul de Sighetu Marmației, umbra văii de amiază trasă pe albul zăpezii, casele etajate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al XVII-lea. În mozaicul confesional al spațiului transilvănean, catolicismul - religia de stat a imperiului - aproape că dispăruse. Confruntându-se cu obstinația nobilimii maghiare și a celorlalte națiuni recunoscute de a-și conserva privilegiile feudale și autonomia puterii regionale, curtea vieneză a jucat cartea religioasă, încercând să corecteze raporturile de forță prin atragerea românilor ortodocși la catolicism. Pe fondul acestor planuri imperiale de contracarare a rezistenței nobiliare a venit propunerea unirii bisericii românești cu Roma în schimbul recunoașterii unor drepturi politice care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-se ulterior prin depășirea acestora după Marea Unire. Iar până în pragul celui de-al Doilea Război Mondial, România se apropia de media statelor din Europe nord-vestică. Până în momentul revoluționar de la 1848, atât în Transilvania, sub impulsul reformativ inițiat de Curtea vieneză, cât și în principatele danubiene, s-au pus bazele unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea totuși obligativitatea universală a limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele Unite, și ulterior Române, educația românească a continuat sub forma învățământului confesional. Originile restaurării acestuia trebuie căutate în 1850, când etatismul Curții vieneze în materie de educație a făcut încă o concesie, acordând Bisericii Catolice jurisdicția asupra școlilor populare catolice. Din 1856, de acest drept beneficiază și Biserica Unită română, iar în 1861 acesta este extins și asupra Bisericii Ortodoxe. Învățământul românesc transilvănean
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vreau să-mi schimb anumite păreri adînc înrădăcinate și mă pregătesc să închei cu observațiile mele inoportune. Mă foiesc puțin mai multișor, zîmbesc mamei și mă îndrept spre ușă. Pe traseu mă întîlnesc cu fata. O nouă căpiță din produsele vieneze este tîrîtă spre masă. Îmi zîmbește și-mi aruncă un "la revedere" puțin stîlcit. O admir cît este de mititică, ce mînuțe fine, ce tăliuță, ce gîngurit care stîlcește engleza... Deodată dau cu măciuca în baltă și adaug: și ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ei, prin iscălitură și punerea propriei peceți, faptul că Vasile Balș, la acea dată baron austriac și sfetnic gubernial cezaro-crăiesc, descindea direct din această nobilă familie 7. Balș ceruse acest act pentru a putea proba vechimea familiei sale în fața autorităților vieneze. La acea dată, pe baza serviciilor pe care le adusese Monarhiei de Habsburg, nutrea intenția de a solicita Înaltului Oficiu al Șambelanilor (Oberstkämmereramt) acordarea demnității de șambelan sau cameralist al Curții din Viena. Deoarece verificarea originii, vechimii și nobilității familiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Edler von Raab, și al Rusiei, A. Panin 11. Traducerile germane autentificate ale acestor acte au fost depuse la 30 august 1816 de Balș la Înaltul Oficiu al Șambelanilor din Viena. Alături de acestea, pentru o mai precisă informare a instituției vieneze, a mai depus o interesantă istorie a familiei întocmită de el personal, intitulată "Privire istorică, documentată, a conjuncturilor genealogice și politice ale familiei Balș sau Balsa, Balza, Balsișio"12. Autorul se arată a fi un bun cunoscător atât al vechilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
turci, pentru a denumi vechile familii nobile de origine slavă, în rândul cărora intrau și Bălșeștii, precum și lipsa oricăror altor predicate de noblețe, precum conte, baron, cavaler etc., prezente în țările vestice 15. În dorința de a convinge înalta instituție vieneză de originea străveche a nobilității familiei sale, Vasile Balș apelează la informațiile oferite de lucrarea lui Engel, Geschichte des Ungarischen Reichs und seiner Nebenländer, partea a III-a, Geschichte von Bosnien und Servien, apărută la Halle în 1801, cât, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
informații documentare prea multe. După o mărturie din 1779 a generalului Enzenberg, guvernatorul militar al Bucovinei, la Viena Balș s-ar fi "specializat în drept și științe"95. Aceasta presupune că a audiat cursuri de filozofie și drept la Universitatea vieneză, într-o perioadă anterioară ce se poate încadra în limitele anilor 1775 și 1779. Toate eforturile noastre de până acum, de a afla mai multe informații despre perioada șederii sale la studii la Viena, nu au dat rezultate mulțumitoare, matricolele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
recentioris, tipărit la Viena, într-o primă ediție, în 1775. Pe baza unor idei preluate din opera lui Montesquieu, din unele descoperiri făcute în fiziologie de catedra de medicină a universității, dar și din literatura de specialitate a vremii, profesorul vienez afirma și demonstra, între altele, în cursul său ținut în fața tineretului universitar, ideea relativ nouă a existenței unei legături relaționate între climă, hrană și specificul unei națiuni 98, idee pe care o vom întâlni mai târziu în scrierile lui Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vor dovedi buni și abili administratori, care își vor folosi talentul și competența pentru a promova politica Curții din Viena, dominată de spiritul iosefinist, în condițiile specifice ale noii provincii imperiale. Spre finele anului 1774, generalul Spleny raporta forurilor centrale vieneze despre necesitatea transformării într-o zonă militară. În viziunea sa, acest lucru era mult mai ușor de realizat și mai ieftin decât introducerea unei forme de guvernământ civil, avându-se în vedere poziția noii achiziții, fără cetăți și obstacole naturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de fiecare casă, pentru ca în felul acesta să fie câștigați locuitorii noii provincii, în special țăranii, și să se evite emigrarea acestora în Moldova 66. Teama de emigrare i-a determinat pe împăratul Iosif al II-lea și autoritățile centrale vieneze să ordone, în repetate rânduri, tratarea cu menajamente a populației Bucovinei 67. Grija aceasta față de populație reflectă o concepție caracteristică atât iluminismului secolului al XVIII-lea, în forma sa fiziocrată 68, cât, mai ales, iosefinismului dominant la Curtea din Viena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de drept public internațional, ce consacra terminarea procesului de cedare a Bucovinei de Poarta otomană, către Imperiul habsburgic, s-a pus problema depunerii jurământului de credință, de populația noii provincii, către autoritățile austriece. În vara anului 1777, la solicitarea forurilor vieneze, generalul Spleny trimetea Comandamentului General al Galiției raportul său referitor la modalitatea depunerii jurământului în Bucovina. Administratorul militar al provinciei propunea ca depunerea jurământului să se facă în mod individual, de toate persoanele nobile și de clerul înalt existent în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
precum și pentru ridicarea economiei provinciei. Totodată, el a făcut o serie de propuneri pentru transformarea Bucovinei într-o zonă militarizată de graniță, precum și pentru reorganizarea politico-administrativă a noii provincii, care însă nu au fost acceptate pe moment de autoritățile centrale vieneze 95. În ideea limitării fenomenelor negative în plan economico-social, generate de existența unor bande de tâlhari, ce bântuiau Bucovina, în decembrie 1778, generalul Enzenberg a hotărât înființarea cu titlu provizoriu a două companii de franctirori sau "libenți", fiecare cu câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prin aceasta le este împărtășită puterea de judecată rafinată, care întărește sprijinul societății și fericirea vieții omenești", l-a determinat pe tânărul boier iluminist bucovinean, animat "de un imbold intern", să întocmească memoriul cu doleanțele bucovinenilor și să înainteze autorităților vieneze, "pentru o schimbare de folos obștesc a prosperității patriei"128. Totodată, "perspectiva fericită a unui viitor plin de bucurie" îl determina pe Balș, în numele "bunăstării patriei" sale și a supușilor ei, să descrie "adevărata stare a țării, nevoile și abuzurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
înglobarea lor fie de Rusia, fie de Austria, boierul român venea aici și cu o misiune secretă și periculoasă. În acest sens, în cadrul unei audiențe obținute la împărat, probabil prin recomandarea șefului Comandamentul General al Galiției sau a unor personalități vieneze cunoscute în perioada studiilor, el a expus verbal, în fața lui Iosif al II-lea, cererea secretă a partidei boierești filoaustriece din Moldova, alcătuită cum avea sa declare mai târziu din unii "dintre cei mai însemnați boieri, cu care el stătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a discutat și condițiile pe care aceștia le puneau, prezentând monarhului austriac "drepturile, tratarea și dorințele" boierilor. Care vor fi fost acele doleanțe, nu putem decât să bănuim, deoarece cu toate investigațiile noastre nu am găsit referințe detaliate în arhivele vieneze. Din dispoziția imperială, dorințele Moldovei le-a comunicat și contelui Cobenzl. Cererii boierilor de includere a Moldovei în Imperiul habsburgic nu i s-a dat curs de autoritățile vieneze. Împăratul Iosif al II-lea, în cunoștință de cauză cu situația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu toate investigațiile noastre nu am găsit referințe detaliate în arhivele vieneze. Din dispoziția imperială, dorințele Moldovei le-a comunicat și contelui Cobenzl. Cererii boierilor de includere a Moldovei în Imperiul habsburgic nu i s-a dat curs de autoritățile vieneze. Împăratul Iosif al II-lea, în cunoștință de cauză cu situația internațională a momentului, i-a comunicat că "gelozia puterilor nu îngăduie și nu va îngădui așa ceva"156. În perioada noiembrie 1780 septembrie 1781, cât a stat în capitala imperiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
socotiți drept capii mazililor răzvrătiți, care au semnat petiția contra generalului Enzenberg. Mazilii care nu se supuneau, urmau să fie, parte aruncați în temniță, parte declarați, prin bătăi de tobă, ca rebeli în provincie 2. Instrucțiunile trimise de autoritățile centrale vieneze, în a doua jumătate a lunii septembrie 1781, cereau șefului Administrației militare, generalul Enzenberg, să discute numai cu boierul Balș și cu căpitanul Pizelli propunerile și toate chestiunile legate de elaborarea planului de organizare a provinciei. Conform ordinelor transmise Comandamentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iosefiniste și iluministe, de a emancipa omul prin educație 42, spre a deveni un cetățean util statului, este comparabil cu cel depus în Transilvania de reprezentanții Școlii Ardelene și ai Supplexului 43. Planul lui Balș va avea girul autorităților centrale vieneze, ce vor face presiuni pentru transpunerea sa în practică cât mai rapidă. În răspunsul său din 8 ianuarie 1782, Episcopul de Rădăuți sublinia între piedicile care stăteau în fața înființării acestei instituții, în afară de vremea rea și starea proastă a sănătății sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să-și tempereze accesele de ipohondrie și să nu se ocupe decât de serviciu, fiind asigurat că administrația a fost prevenită asupra modului cum să se poarte cu el. Mai mult, pentru a-i da un prilej de satisfacție, forurile vieneze hotărau ca să fie scutit de contribuție, ținând cont că era singurul boier din provincie 60. Generalului Enzenberg i se reproșa faptul că nu a știut cum să-l trateze pe boierul bucovinean, care nu era lipsit de cunoștințe, patriotism, hărnicie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
retribuit, se hotăra ca să i se calculeze salariul anual de 1.000 florini, de la data numirii sale de către împărat și nu de la data prezentării sale la post84. Printre problemele particulare pe care trebuia să le rezolve noul concepist al consiliului vienez se număra și rezolvarea, în numele mamei sale, a diferendului cu Mitropolia Moldovei pentru delimitarea hotarelor dintre moșia părintească Ruși și moșia mitropolitană Uidești. În acest scop, pe 18 august 1783, a apărut împreună cu boierul Ștefan Silion din Moldova și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ruși, Reuseni și Uidești 85. În cadrul Consiliului Aulic de Război, sub a cărui dependență administrativă se afla provincia, tânărul boier bucovinean a fost repartizat pe lângă consilierul von Turckheim, care răspundea de administrația Bucovinei. Ca expresie a încrederii pe care autoritățile vieneze o aveau în patriotismul și cunoștințele sale, în toate chestiunile importante privitoare la măsurile ce urmau a fi luate în Bucovina mereu i-au fost comunicate rapoartele întocmite, spre a-și spune părerea competentă 86. Prin zelul său organizatoric, Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
consilierului municipal, von Koffler, pentru care a plătit o chirie de 70 de florini, pentru intervalul cuprins între sărbătoarea Sfântului Gheorghe și a Sfântului Mihail 88. În capitala imperiului, concepistul bucovinean a fost nevoit să se adapteze realităților vieții cotidiene vieneze și să se conformeze cerințelor și etichetei existente în rândul înalților funcționari de stat. Spirit emancipat, boierul Vasile Balș a renunțat definitiv la moda orientală specifică, purtată de boierimea din Țările Române, schimbându-și ținuta vestimentară după moda europeană a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]