1,691 matches
-
cu vestita închisoare bolșevică și cu multe uzine părăsite! în toată zona Liepaja n-am văzut pământuri cultivate dar ce m-a șocat cel mai tare a fost că n-am văzut nici o curte, absolut nici una organizată cu vreo cultură, vietăți sau flori. Iarbă și atât! Nici pomi fructiferi deși pe piață erau cireșe, mere, lămâi, banane, struguri și pepeni verzi din Ungaria; kartupeli 0.36 lati/kg. Piața și magazinele bine aprovizate ca și la noi, prețuri mai mari ca
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
specifică fabulei (lupta dintre șoareci și broaște) se adaugă demitizării caracterelor așa-zis puternice, aici ridiculizate (Zeus). Implicând întâmplările odinioară glorificate de Homer prin paralelismul desăvârșit al evenimentelor, se pare că Batrahomiomahia amesteca atât "figurile eroice" și modesta lume a vietăților (minicosmos parodic), cât și registrele stilistice "nobil" și "vulgar", înzestrând un biet șoarece cu discursuri demne, odinioară, de Ahile. Avem de-a face cu un tip de literatură aparte, care pregătește trecerea spre romanul animalier al Evului Mediu. Un gest
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
evoca amintirea profană a unei italience focoase pe care-o cunoscuse odinioară, pe când era student la Universitatea din York". Tournier revine însă imediat la regimul seriozității sub impresia căruia își construiește parodia. Nu întâmplător, primul contact al protagonistului cu o vietate de pe insulă este o crimă. Pentru a supraviețui, Robinson își ucide prada, iar părerile de rău ulterioare nu sunt suficiente pentru a-l disculpa nici măcar în fața propriei conștiințe. Întoarcerea la animalitate, degradarea statutului în zona subumană sunt situații care se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
bombate ale tulpinilor, ramurilor, frunzele lor și florilor rețin și repetă mișcările creșterii. Ceea ce percepem ca formă statică este rezultatul, trecător sau durabil, al diferitelor procese de alcătuire a lumii și în acest context, forma unui obiect sau a unei vietăți poate fi considerată o diagramă a forțelor acestei lumi. Cochiliile de pildă constituie construcții ritmice din natură alcătuite din pastă calcaroasă lichidă modelată prin mișcările ritmice ale melcilor. Ele sunt mișcări expresive împietrite de primă clasă . Sub ochii noștri natura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
bombate ale tulpinilor, ramurilor, frunzele lor și florilor rețin și repetă mișcările creșterii. Ceea ce percepem ca formă statică este rezultatul, trecător sau durabil, al diferitelor procese de alcătuire a lumii și în acest context, forma unui obiect sau a unei vietăți poate fi considerată o diagramă a forțelor acestei lumi. Cochiliile de pildă constituie construcții ritmice din natură alcătuite din pastă calcaroasă lichidă modelată prin mișcările ritmice ale melcilor. Ele sunt mișcări expresive împietrite de primă clasă . Sub ochii noștri natura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
bombate ale tulpinilor, ramurilor, frunzele lor și florilor rețin și repetă mișcările creșterii. Ceea ce percepem ca formă statică este rezultatul, trecător sau durabil, al diferitelor procese de alcătuire a lumii și în acest context, forma unui obiect sau a unei vietăți poate fi considerată o diagramă a forțelor acestei lumi. Cochiliile de pildă constituie construcții ritmice din natură alcătuite din pastă calcaroasă lichidă modelată prin mișcările ritmice ale melcilor. Ele sunt mișcări expresive împietrite de primă clasă . Sub ochii noștri natura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și a rolului omului în natură; dezvoltarea unui comportament responsabil față de natură. Conținuturile învățării au fost următoarele: 1) Lumea vie: Să trăiești în armonie cu natura; Plantele lumea verde a planetei; Din lumea animalelor; Lumea din adâncuri; Despre păsări; Gâzele - vietăți minuscule; De ce au nevoie plantele și animalele? Curiozități despre plante și animale. 2) Natura în pericol: Microbii; Poluarea aerului; Poluarea apei; Viețuitoare dispărute. 3)Ocrotirea naturii: Plante și animale ocrotite de lege; Monumente ale naturii; Rezervații naturale; Copiii - prietenii naturii
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
3) Sus jos Copiii stau întinși în iarbă, cu fața în sus și privesc cu atenție cerul. Apoi se întorc pe burtă și examinează tot ce văd prin forma de talpă cu carton (pe care au primit-o anterior): plantele, vietățile care mișună, pietricelele, etc. Notează pe marginea tălpii ce au văzut. Păstrează apoi un minut de liniște totală, ca să asculte glasul naturii. În final, conducătorul jocului le cere să spună tot ce au observat, auzit și simțit. 3) Lanțul viu
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
verzi sunt singurele capabile să transforme energia soarelui în energia pe care o utilizăm ca hrană. Unele animale se hrănesc cu plante verzi și, la rândul lor, sunt mâncate de alte animale. În acest fel, energia solară trece de la o vietate la alta. Acest fenomen poartă numele de lanț trofic. 22 MARTIE - ZIUA MONDIALĂ A PROTECȚIEI APELOR Apa a influențat și continuă să influențeze activitatea omului. Apa este purtătorul vieții; de aceea poluarea ei amenință toate formele de viață. Omul este
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ne bucură privirea cu frumusețile sale. Hai să-l salvăm, copii! SCRISOARE PENTRU PĂMÂNT Dragă Pământule, O nouă primăvară sparge zorile albe de până acum, un nou zbucium de viață sălbatică pune stăpânire pe flori, pe ramuri și pe toate vietățile acestui pământ. În această primăvară frumoasă, când întreaga natură se pregătește pentru aniversarea ta, parcă mult mai veselă și mai frumoasă ca de obicei, ne îndreptăm și noi gândurile spre tine. În cinstea ta copacii își pregătesc coroana de sărbătoare
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
unui veac, primăvara a început mult mai devreme ca de obicei. Soarele, mai grăbit și mai generos, a trimis un supliment de căldură și de lumină, ca să trezească la viață, în special prin grădinile din împrejurimi, primele floricele precum și micile vietăți ce se strecurau grăbite pentru a găsi un locșor în spațiu, cât mai ferit și cât mai aproape de soare. Înverzise iarba de pe coclauri, ghioceii și zambilele și-au deschis petalele, gărgărițele cu miile se ridicau pe tulpinile arborilor tineri și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
crezut grozave, până la urmă, datorită incapacități lor proprii de a se adapta, s-au autodistrus Gândește-te la dinozauri; s-au înfruptat din bunurile naturii; până la urmă nu au rezistat; au plesnit și au dispărut cu totul. Există totuși niște vietăți care nu s-au temut de nimic. Ele au rezistat tuturor vicisitudinilor. Cel mai edificator exemplu de supraviețuire și adaptare îl putem lua de la moluște. Ele sunt mai înțelepte decât noi. Când intuiesc pericolul se retrag în cochilia lor și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Moluște? Imposibil! Aiurez eu sau își bate cineva joc de mine? E o glumă proastă dusă la extrem. Cine ar îndrăzni la începutul celui de al treilea mileniu să țină o ființă umană cu forța într-un muzeu? Moluștele? Acele vietăți inferioare, care nu gândesc nici cât negru sub unghie, nu pot influența cu nimic viața pe Terra. Dacă le calci și din greșeală, le strivești. Chiar și cele mai mari și mai puternice dintre ele, cum ar fi calmarii sau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la bănuieli. Totuși, cineva mi-a furat parola și codul și mi-a trimis și o inspecție pe cap. Nu-i nimic, îmi zic în sine: Le voi reprograma"... când... îmi dau seama că nu știam ce să reprogramez, ce vietăți acvatice sau de uscat am introdus eu personal în aceste diorame biologice, ce trebuia să discutăm la oră și ce trebuie să fac în continuare, cu toate că mă pregătisem din toate punctele de vedere. Un lapsus din cauza emoției, o defecțiune a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îi întreb pe copii, cum se făcea pe timpul bunicii: Care a fost ultima lecție învățată?" Elevii răspund: "Viermii: râma, viermii cilindrici, lipitori, viermele de Guineea., acum două săptămâni" și au început să umple dioramele și acvariile cu tot felul de vietăți. "Bine, bine!", le răspund, dându-mi seama că ei nu au nicio vină. Mă uit în programul de pe ecran, făcut de mine și contrasemnat de director, să văd ce urmează după viermi. Urma să sar peste încă o săptămână și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ce-mi scapă cel puțin deocamdată... Poate că totul s-ar fi terminat aici, dacă o altă întâmplare ciudată nu ar fi avut loc la două zile după întâlnirea cu profesorul Bărbuță. Din acvariul de la Constanța s-au furat niște vietăți marine. S-a anunțat la televizor că nu se cunoaște încă numele și valoarea acestora, însă se presupune că pagubele sunt destul de mari. După maximum două ore, tot la televizor, o altă știre mai picantă. Dimineață, la deschiderea muzeului "Antipa
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
oferit de natură, trezește la viață nu numai pe om, dar și toate speciile de plante amorțite, începând de la fragilul firicel de iarbă și terminând cu multisecularul platan sau stejar. Pământul reavăn, reîmprospătat după ploaie, scoate la lumină și micile vietăți ce trăiesc aproape nevăzute în umbra sau la rădăcina acestor plante, care au supraviețuit perioadelor de grea încercare, de secetă și uscăciune, conservându-și energiile și ajutându-se reciproc. Activitatea neîntreruptă și permanentă a acestor miliarde de mici ființe fac
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
prilejul. Era indulgent cu ghidușiile noastre. își făcea timp în afara orelor și pentru instrucția noastră culturală. Mergeam în excursii cu dumnealui și fiecare ieșire în natură pentru noi era un prilej de cunoaștere. Ne făcea ,,cunoștință“ cu fiecare plantă sau vietate. înjghebase un cor școlar unde ne acompnia ori cu mandolina, ori cu acordeonul, ori cu fluierul. Și n-avea cum să nu-i iese bine pentru că domnul profesor cânta după note. îmi amintesc de piesele de teatru pe care domnia sa
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi place. Suspină prelung, umilit și înfricoșat în fața uriașului: - Cât pământ, Doamne!... (L. Rebreanu) Personificarea este procedeul stilistic/metalogismul prin care se atribuie însușiri umane sau comportament și limbaj omenesc unor obiecte, vietăți, elemente și fenomene ale naturii sau unor idei ori entități abstracte. Ca și celelalte figuri de gândire, personificarea se poate realiza printr un epitet, o comparație, metaforă, metonimie etc.: Doamna mărilor șia nopții varsă liniște și somn. (M. Eminescu); O
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu știința: ba dați în câini lumea e mică/ba cu gerovital se duc ridurile can palmă. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui magice, miraculoase de cuvinte, pe care o locuiește ca pe un infern confortabil“. Un argument ce validează această aserțiune este imaginea dezolantă a țăranului ca ființă tragică, alienată, înstrăinată de propriul pământ (colectivizat), de valorile tradiționale ale familiei, de vietățile apropiate odinioară (dați în câini), de natură, de limbajul care nul mai exprimă. Existența rustică devine astfel pentru țăran „un infern confor tabil“ - a cărui alternativă este lumea cealaltă adică a treia / și ultima -, așa cum pentru poet limbajul hibrid, rusticocitadin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ia spune-mi, te rog, oare atâtea bunătăți, ce le vedem, ar putea să se desfășoare în mod automat? Lumina de toate zilele, ordinea și pronia, drumul stelelor, succedarea regulată a zilelor și a nopților, continuitatea naturii în plante, în vietăți și în oameni, de unde vin acestea? Cine, spune-mi, este, care guvernează toate acestea? Dar dacă nu se interesează nimeni, ci totul se mișcă automat, apoi cine învârtind această cămară frumoasă și mare, voi să zic cerul, a așezat-o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
asemănarea Noastră (Fac., 1, 26). Iar despre facerea cerului și a pământului și a tuturor, Tatăl a zis către Fiul: Să se facă cerul și să-și adune apele, să se arate uscatul; și pământul să scoată iarbă și toată vietatea (Fac. 1, 6, 9, 12, 20). Din aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
asemănarea Noastră (Fac. 1, 26). Iar despre facerea cerului și a pământului și a tuturor, Tatăl a zis către Fiul: Să se facă cerul și să-și adune apele, să se arate uscatul; și pământul să scoată iarbă și toată vietatea (Fac. 1, 6, 9, 12, 20). Din aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de taine veșnice și de bunuri nenumărate. După cum în lumea cea văzută nimeni nu poate să cunoască (toate) plantele de pe pământ, semințele și varietatea florilor; să măsoare și să știe toată bogăția pământului; după cum nici un om nu poate cunoaște (toate) vietățile care trăiesc în mare, numărul lor, speciile și deosebirea dintre ele, nici volumul și întinderea apelor; după cum este peste putință să cunoască cineva numărul păsărilor (care zboară) în aer, speciile cu varietățile lor; sau după cum este imposibil să cunoască cineva
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]