60,203 matches
-
într-un infern. Căci acesta este blestemul crudului despotism: să pervertească popoarele și indivizii atunci când cu mâini brutale îi despoaie de libertatea lor firească.” Aceeași compătimire trezește soarta românilor și în 1872: „Continua schimbare a cârmuitorilor, nesiguranța prezentului și incertitudinea viitorului din toată perioada dominației grecești instituită de turci a făcut cu neputință pentru valahi orice acțiune durabilă și orice reformă utilă.” Exemplele pot continua, confirmând tragediile petrecute „sub cel mai frumos cer din Europa” și reflectând durerea pe care oameni
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
altă influență benefică a artei japoneze o vede autorul în domeniul artelor plastice, unde „pictura modernă e de multe ori influențată vădit de arta japoneză. Combinația lor de culori, costumele lor sunt imitate și pe la noi”, după cum speră ca pe viitor, să vadă mai ales piese „cu subiecte eroice, din viața lor atât de bogată în amănunte de acestea”. Trebuie să fim înțelegători și concesivi cu modul lui Horia Petra Petrescu de a judeca lucrurile, ca unul care a văzut pentru
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
fi asimilate unei „disidențe legionare”, așa cum s-a afirmat de către unii denigratori, ca Henri Barbusse și alții. După vizita prelungită în U. R. S. S., dezamăgit și detestând comunismul, nu înseamnă că Istrati a devenit automat fascist, idee vehiculată intens în viitor de politica oficială a Cominformului. El se pronunța categoric, în 1935, împotriva ambelor totalitarisme, într-un spirit vizionar: „Omenirea merge spre o suferință din ce în ce mai crâncenă, fie că va domina comunismul, fie că va domina fascismul, căci atât un regim, cât
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
cele mai inocente inițiative ale lor, încât orice sfat potrivnic e considerat ca o lezare a sfintelor lor drepturi de om! Cum educațiunea nu e numai transmiterea valorilor de cultură de la o generație la alta, ci mai e și pregătirea viitorului în sufletele tinere, să nu ne alarmăm de doleanțele celor reacționari. Totuși, trebuie să ne întrebăm de cauzele cari au provocat în tineretul feminin de azi nu numai o îndepărtare de la idealul feminin din trecut, dar o deviare de la însuși
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
trebuie să dibuie, să rătăcească, să ocolească până să-și găsească drumul cel bun. Femeia n-are decât să-nchidă ochii - o călăuzește legea ei vecinică. Oricât de mari vor fi schimbările vieței sociale, oricare ar fi rostul ei în viitor, funcțiunea ei fundamentală rămâne maternitatea biologică ca și cea spirituală. Dăruirea vieței - animare - fie într-un trup, fie într-o conștiință individuală sau colectivă. De aceea femeia normală nu se poate desăvârși pe ea, aducându-se spășită în jurul Eului ei
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
Las la o parte țigara și alcoolul; încep a fi luate dintr-un gest ștrengăresc - devin obicei și ajung nevoi tiranice! Las altora - mai competenți - să denunțe pericolul acestor obiceiuri cari au alarmat pe mulți medici fiindcă pun în joc viitorul rasei. Nu vreau să atrag atenția asupra defectelor și păcatelor ce apropie pe femeia modernă de bărbat, ci mă voi opri numai asupra unor însușiri cu care sentimentul public tinde să o glorifice ca virtutea feminității moderne! - Oare nu se
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
oameni excepționali și merită să fie cinstite ca atare. Dar a face din ele chipul ideal de feminitate și dovada pentru egalitatea însușirilor feminine și bărbătești - îndrăznesc a crede, că nu e numai o iluzie dar o greșeală primejdioasă pentru viitorul femeii întrucât ea aspiră să fie un factor constructiv în cultură. Oare nu e vădit că resortul acestui tip de eroism e un simțământ tipic masculin, de stil individualizant?! Nu e clar, că asemenea gesturi, legitime la bărbați, și admirabile
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
ist schwer”, “și a iubi e bine, fiindcă a iubi e greu”, și după ce demonstrează cât de grea e iubirea, câtă maturitate spirituală pretinde, constată că omenirea actuală nu e încă în stare de ea. Dar exprimă credința că femeile viitorului prin luminarea minței, înseninarea duhului lor, crescându-și adevărata lor demnitate omenească, vor realiza minunea și o vor învăța bărbaților. Întreb pe toate cele ce caută un sens nou al vieței, dacă nu socot că-l vor găsi mai sigur
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
Regele s-a întors, încruntat, spre stânga lui. Se ridicase în picioare regina. Cu privirea țintă la pectoralii apetisanți ai lui Arthur, striviți în frânghii, ea spuse: “Your Majesty, cred că trebuie să mai dăm o șansă acestui tânăr de viitor“. Edward făcu niște ochi cât cepele. “Bine, draga mea, dar tu mi-ai băgat în cap că e periculos și trebuie eliminat. Nu te înțeleg...” “M-am răzgândit, făcu regina. Mai dă-i o șansă. Pune-l la probă“. Se
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
un filosof scandinav "Foarte puțini să aibă foarte mult și și mai puțini să aibă foarte puțin și o societate în care, predominantă să fie clasa mijlocie. Încerc să găsesc un horoscop încurajator, dintr-o nevoie obscură de a afla viitorul. Știu că e un joc, că nu creditez decît prezicerile pozitive și că, de mulți ani refuz să ghicesc ce va fi mîine; Ajunge zilei de azi grija ei spunea cu înțelepciune Apostolul Pavel, dar o predicție frumoasă e un
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
nu cunsocuse războiul și cruzimile noii puteri, putea mușca cu toți dinții din viață fără să-și pună prea multe întrebări. Dansam enorm pe atunci, Dumnezeu știe de ce. Primate intermediare între omul alienat al trecutului capitalist și omul nou al viitorului comunist, cu părul pieptănat cu creastă de cocoș, purtând cămăși cu gulerul înalt, pantaloni strâmți și pantofi cu talpa triplă, ne bâțâiam nepăsători la sfârșit de săptămână pe ritmuri sud și nord-americane în subsolul facultăților, în cluburile uzinelor și șantierelor
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
mai accelerat. Diferența față de epoca interbelică a sincronismului este aceea că nu mai este nevoie să avem iluzia construcței durabile, care să înfrunte "negura vremurilor", ci trebuie doar să construim, dar într-o manieră eficientă, adecvată prezentului cert, și nu viitorului ipotetic.
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
învățător, eu am terminat cu școala, îmi e de ajuns cât am învățat". În plus, Tudor Călărașu nu vede în copilul acela, cu pasiunea lui ciudată pentru citit, un sprijin viitor pentru frați lui, ca, altădată, Ștefan a Petrei Ciubotariul. Viitorul copiilor săi, Tudor Călărașu îl vedea în Siliștea-Gumești, arând și semănând cele paisprezece pogoane de pământ pe care se străduise din greu, luptându-se cu impozitele, să le păstreze intacte. Cu toate dificultățile prin care trecuse pentru a urma școala
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
nici o emoție când relatează întâmplarea. Misterul începuturilor unui scriitor, al celui care mai târziu, va fi considerat cel mai mare prozator român postbelic, rămâne ascuns. De ce se apucă un tânăr de scris? Ce îl face să creadă că are un viitor în literatură? Peregrinând prin capitala românească, prin librării și anticariate, găsește cartea Cum am cucerit viața, de Georgescu Dalafras și, gândindu-se că un asemenea om ar putea avea înțelegere pentru un tânăr în situația sa, îl caută. Tânărul absolvent
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
rătăcise drumul, nu mai știa încotro s-o ia". Parc-ar fi rezumatul unei povești de tipul celor din „Întâlnirea din Pământuri" Starea de buimăceală, percepția adormită a lumii sunt de regăsit și la penultimul fiu al lui Tudor Călărașu, viitorul scriitor. Contemplând o fotografie de la 12 ani, el observă: „Fotografia arată un băiat oarecare, așa cum probabil erau mulți la vârsta mea și totuși sunt în ea niste semne ciudate de impresie: copilul acela parcă avea mintea undeva pierdută în somn
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
-i chiar sămînța mea. O mare-ntreagă - scaldă sterilă zbucnită din capătul unei spițe. Ca și cum toț cei pe care i-am moștenit au ales a mă face mandatar pentru a depozita tot trecutul lor glorios, condensat sub formă de spermă. Viitorul - doar o recurență eficient bandajată a unor otrăvuri perpetuu consfințte. O bancă de date. Am încheiat ultimul recensămînt; am adunat impozitul - o dare în viață - și iată, l-am așezat la loc sigur. În grija ei. Și unde ar fi
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Biblioteca își digera volumele, timpul și cititorul, dînd la iveală noi calamităț și stihii pentru uzul cotidian. Luciferică, ea își purta-n pîntece lumina științei. O știință stearpă și elegantă, paradoxică și chinuitoare - ca o religie locală. Surpînd prezentul, pulverizînd viitorul, răsturnînd firea și recalculînd soarta prizonierului său spre a fi doar un trecut în oglindă." Sub cîntările doamnei Hildegard von Bingen: răspunsuri, antifoane și imnuri, Moștenitorul deșertă carafa de benedictină în cupa chirurgului. Mai apoi o depuse moale pe cristalul
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
într-o altă călătorie în timp - specialitatea mea, de bună seamă-: de astădată vom poposi în Costineștiul mijlocului anilor ’60, perioada mea cea mai plină, cea mai rodnică și cea mai deplânsă de omul dezamăgit de prezent și neîncrezător în viitor care sunt eu acum. În momentele-mi cele mai grele, când grijile îmi atârnă o cruce pe umeri și simt pe limbă gustul de putregai al umilinței statutului profesional și social al scriitorului român "postdecembrist", fac ce fac și mă
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
pe umărul Mirelui odihnindu-și candoarea? profeții ignoranți fatalități închipuind în adunarea inocenților destrămată știu că-n fiecare lacrimă e cîte un înger revoltat? o, ochii Tăi lungi cît 100 de trenuri de noapte cît din utopiile mele vor duce viitorului ireversibil? milimetrice flaute, sănii fierbinți sub pielea Ta sună, transplant de insomnii, moarte, pe șenilele singurătății înaintăm euforici; brazii de sus - coriști înghețați sub miile de aripi sărutîndu-se-n cer în clipele mai scurte decît viața pomului de Crăciun binevestesc o
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
clasicului se întrevede viitoarea energie a noii revoluții agrare și ridicarea blocurilor de locuințe, pe ruinele satelor sistematizate, după un plan rațional, imaginat de urmașii țăranilor înșiși. Coborârea scriitorului în lume se petrece în acest spațiu decorat sărbătoresc. Scenariul de viitor de la 1945 a căpătat substanța cotidianului și fericirea sovietică, invidiată cândva, este acum accesibilă tuturor. "Lumina duhului, lumina reînnnoirii străbate în satele țării." Cronicarul "vechimii" cântă prezentul încărcat de promisiuni constituționale. Călătoria prin țară a vânătorului împătimit se transformă în
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
Rachete ucigătoare îți străpung fruntea ancorată de Stele! Bagdad, Bagdad - oraș al nimănui, al tuturor - tu, vei fi piatra filozofală Războiului sfîrșitului lumii?! Țara lui Gilghamesh-zeul-om care și-a înfruntat destinul! Piatra neagră și sacră de la Mecca! Lumea virtuală, lumea viitorului, Lumea Mileniului III e o imensă sală de clasă - mereu cu noi elevi și învățături. Din inima deșertului - Steaua ta va străluci, din nou - Bagdad, Bagdad Zbor, zbor, zbor! 2. Cît nisip și deșertăciune vor trebui curățate din ochii soldaților
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
Iraq?! 6. Joc de Cuvinte, joc cu bombe, joc cu vii și morți în vechiul Bagdad! Ne pierdem pentru a doua oară Edenul! Arme atomice, chimice, biologice ne-au șters Zîmbetul Cosmic! Vai, o iarnă atomică s-ar putea, în viitor - așterne peste lume! În Golful Omului! Religii se războiesc întru trezire! Intrarea Omului și a Rachetelor sale, din nou, în zbor - în rîndul Națiunilor Cosmice! 7. Dacă aș avea puterea isusiană de a preface apa în vin Aș transforma toți
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
și ale poliției. Pînă ce acestea vor fi accesibile, trebuie să observăm că împricinata nu dă nicăieri vreo dezmințire a celor afirmate în anonima "demascare", iar faptele ce au urmat confirmă exactitatea lor fie și în parte. (continuare în numărul viitor)
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
premiat de Editura Nemira în 1993, a fost publicat mai întâi în format electronic. Lectura pe hârtie a povestirilor și la zece ani de când au fost scrise nu suferă nicicum. Autorul crede cu tărie în cultura web-ului și în viitorul e-cărților, dar literatura lui este livrescă. (Constatare demnă de reținut pentru o eventuală discuție despre influența mijloacelor calculatorului asupra scriiturii.) Bogdan Suceavă este acel tip de scriitor, destul de rar întâlnit la noi, realmente inteligent, deosebit de cultivat, cu studii serioase
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
Crâșma lui Moș Precu, pentru care, fapt excepțional, atunci, ca și azi, primește și onorarii. N. Iorga era probabil convins că-l elogiază în articolul Doi mari scriitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, alăturând numele unui biet anonim de al viitorului strălucit povestitor. Efectul a fost contrar. Această poamă mistreață - notează Sadoveanu - a conducătorului nostru n-am mistuit-o cu plăcere." Cuvântul hotărâtor avea să-i aparțină tot lui Titu Maiorescu. El a dorit să-l cunoască personal și l-a
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]