1,711 matches
-
exterior cât și la interior, a fost aplicat un strat de var. Catapeteasma era din lemn și cu icoane pictate tot pe lemn, având frumoase sculpturi de flori și frunze, de culoare roșie și albastră. În anul 1832, o puternică viitură a Bistriței a rupt terasa și a ruinat construcțiile, astfel că pe la 1890 așezarea se reducea la o ruina izolată și „” a mănăstirii. Fragmente de lemn din grinzi - care se mai remarcau în prima jumătate a secolului XX, purtau urme
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie atunci au loc și majoritatea inundațiilor și viiturilor. Minima absolută : -36 °C, maxima absolută : 41 °C. Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în țară : în nordul republicii temperatura medie în ianuarie este de -5°c , iar în sud de -3 °C. Stratul de zăpadă este forte
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
piscicultură. În perioada regimului comunist, iazul a fost naționalizat. Au fost executate lucrări de supraînălțare a barajului, mărindu-se volumul acumulat, asfel încât să poată fi folosit și pentru irigații, și realizându-se și o tranșă pentru atenuarea undelor de viitură. Această extindere a fost posibilă și în urma realizării derivației Siret-Sitna, care a suplimentat debitele naturale ale Sitnei cu debite suplimentare din Siret. Odată cu modernizarea barajului s-au modernizat și descărcătorii de ape mari, astfel încât să corespundă noilor standarde și s-
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
o lungime de 8 km și o suprafață de 574 ha., adâncimea medie a lacului fiind de doar 1,16 m. La nivelul maxim, volumul total al lacului este de 19,4 milioane m³, volumul rezervat pentru atenuarea undelor de viitură fiind de 12,7 milioane m³, din care 2,7 milioane m³ între cotele celor două derversoare și 10,0 milioane m³ peste cota deversorului superior. Golirea de fund fiind insuficientă pentru evacuarea aluviunilor, în lipsa unor spălări, lacul de acumulare
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
lor că așa este, biserica de lemn a fost mutată din locul unde se construise inițial, loc ce se cheamă „La pustă”, situat la circa 1 km de centrul vetrei actuale a satului. Mutarea ei ar fi fost determinată de viiturile de primăvară ale Crișului Repede, care surpau pământul unde era așezată. Pe de altă parte, inundațiile râului îngreunau accesul la biserică, cu atât mai mult cu cât majoritatea caselor se mutaseră pe vatra actuală (în cadrul acțiunii de aliniere a satelor
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
se manifestă prin variația sezonieră a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfîrșitul primăverii (circa 44%) și în prima jumătate a verii (aproape 30% cînd se produc și creșteri substanțiale de debite lichide, provocînd însemnate viituri. Durata acestora, precum și volumul debitelor tranzitate sînt proporționale cu mărimea bazinelor individuale, fiind însă mai frecvente la cele mici, cu regim torențial tipic, îngreunînd uneori circulația turistică. În sezonul de iarnă, scurgerile lichide pe rețeaua de albii sînt minime (de
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
este deservită de șoseaua județeană DJ203K, care o leagă spre sud de și (DN2, lângă Buzău), și spre nord de Lopătari. Din acest drum, pe teritoriul comunei se ramifică și alte drumuri județene: DJ204M, drum afectat în 2010 de o viitură, duce spre nord către Bisoca, iar DJ102F trece niște dealuri către valea Sărățelului și duce mai departe de-a lungul acelui râu către Berca (DN10). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mânzălești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
anuală a precipitațiilor este cuprinsă între 850-1000 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitații se înregistrează în sezonul cald, mai-august, când cad aproximativ 60% din totalul precipitațiilor anuale. Topirea zăpezilor primăvara și ploile torențiale din perioada iunie-august pot produce uneori viituri ale cursurilor de apă și inundații limitate în Lunca Moldovei. Vânturile dominante sunt cele din direcția N-V, care pot atinge viteze de până la 4 m/s . În comuna Valea Moldovei hidrografia are un rol important în evoluția peisajului geografic
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
cu un strat de mâl, până la s. Dobrușa - nisipos, pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 2-9 m, constituite din argile nisipoase, la muchii acoperite cuiarbă. Scurgera, din spusele băștinașelor, are loc doar în timpul topirii zăpezilor și trecerii undelor de viituri pluviale. În anii cu ninsori abundente, la sfârțitul lunii februarie-începutul lui martie, nivelurile apelor cresc până la 0,7-1,0 m peste NCA, cea mai mare creștere (până la 2 m) înregistrându-se 1947. În anii cu rezerve mici de apă în
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
depășesc 0,2-0,3 m. După trecerea apelor mari de primăvară, nivelul scade brusc, la sfîrșitul lunii aprilie râul seacă, formând un lanț de bălți și heleșteie în sectoarele adânci ale albiei. În perioada de vară-toamnă pe râu trec 2-5 viituri pluviale cu înălțimea de 0,5-1,0 m. În 1948, după o ploaie abundentă, nivelul apei a crescut cu 3,2 m peste NCA.Perioadele de toamnă și de iarnă se caracterizează prin apariția scurgerii și prin oscilații mici de
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
o regiune mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare. Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă umedă ("delta Jijiei") cu adâncimi variabile (maximum 0.5 m). În această zonă umedă
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
printr-un baraj de 15 m înălțime, cu un corp central de beton, prelungit cu diguri de pământ longitudinale cu o lungime totală de 7 km. Volumul lacului este de 14,7 milioane m³, având o tranșă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³, peste nivelul normal de retenție. (După alte surse, are H= 19,00 m și V=18,70 mil. mc) Volumul efectiv pentru atenuarea viiturilor poate fi mărit prin realizarea de pregoliri, în perioadele în care
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]
-
de 14,7 milioane m³, având o tranșă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³, peste nivelul normal de retenție. (După alte surse, are H= 19,00 m și V=18,70 mil. mc) Volumul efectiv pentru atenuarea viiturilor poate fi mărit prin realizarea de pregoliri, în perioadele în care se prognozează apariția unor viituri. Realizarea lacului peste zona mlăștinoasă din Giulești, în apropierea unei zone urbane a necesitat dezafectarea unor folosințe existente, printre care demolarea unei biserici la
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]
-
m³, peste nivelul normal de retenție. (După alte surse, are H= 19,00 m și V=18,70 mil. mc) Volumul efectiv pentru atenuarea viiturilor poate fi mărit prin realizarea de pregoliri, în perioadele în care se prognozează apariția unor viituri. Realizarea lacului peste zona mlăștinoasă din Giulești, în apropierea unei zone urbane a necesitat dezafectarea unor folosințe existente, printre care demolarea unei biserici la care se ajungea peste un pod peste mlaștină și dezafectarea unui cimitir. În partea de nord
Lacul Morii () [Corola-website/Science/303106_a_304435]
-
din 1970, când apele au depășit albia majoră provocând distrugerea unor însemnate suprafețe din terenurile arabile. Alunecările de teren constituie fenomene frecvente în perioada ploilor de primăvară și toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin revărsare, datorită viiturilor din ploile torențiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează cu apă din fântâni de tip rural. Aceste fântâni sunt amenajate rudimentar, amplasate întâmplător și lipsite de perimetrul de protecție sanitară. Apele din precipitații se
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
fost măsurat în timpul sezonului uscat în 1960, când a fost de 3.280 m/s. În timpul sezonului musonic (iunie-octombrie), inundațiile sunt un fenomen comun. Defrișările din bazinul fluviului Brahmaputra au dus la creșterea nivelului de înnămolire, la creșterea numărului de viituri, și la eroziunea solului în habitatul din aval, cum ar fi Parcul Național Kaziranga. Ocazional, inundații masive cauzează pierderi pentru culturi și pierderi uriașe de vieți omenești și proprietăți. Inundarea periodică este un fenomen natural, important din punct de vedere
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apă Șiretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor drumuri comerciale care legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltica pe văile Șiretului și Sucevei ne dau certitudinea că aici a existat o populatie din timpuri străvechi, care
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
și Poiana. Regularizările au fost făcute în a doua jumătate a deceniul VIII, sec.XX, după inundațiile din 1970 și 1975. În urma acestor lucrări au rămas văi părăsite, în cea mai mai mare parte colmatate, care mai primesc apă în timpul viiturilor mari. Inundațiile din sec.XIX au determinat și strămutarea totală a vetrei unor sate (Ciulnița, Ion Ghica, Ivănești) sau numai parțială (Poiana și Ghimpați); altele cum a fost Cătunul Livedea a fost părăsit după ce cursul Ialomiței a fost abătut din
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
râului Dâmbovnic , fiind cunoscut și astăzi sub denumirea de , Digul Brâncoveanu“. Acesta a fost construit pentru a putea fi amenajată o moară pe apă la extremitatea răsăriteană , pe unde curge apa râului și pentru a apăra vatra satului de eventualele viituri ale râului . Se presupune că , numai un domnitor gospodar cum a fost Constantin Brâncoveanu putea să clădească așa ceva , antrenând în această activitate , un numări impresionant de brațe de muncă . Înainte de Brâncoveanu , așezarea purta numele de , Neagra “. Atunci , locuințele erau împrăștiate
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
peste 2000 km². Bîcul se revarsă în fluviu Nistru la un km distanță de satul Gură Bîcului, raionul Anenii Noi. Debitul maxim al apelor mari de primăvară în râul Bâc a fost de 40,7 m/s (1973), iar a viiturilor pluviale de 222 m/s (1948). În zona suburbana a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici și de la Ialoveni că locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de popoarele migratoare care au bântuit văile mari ale Ardealului mai bine de 700 de ani. După 1300 în fața Hudei se ridică o bisericuța de lemn menită să-i protejeze pe săteni de duhurile rele din peșteră, care "provocau adesea viituri pe vale". Deși a fost arsă de tătari, dărâmată, dinamitata de armată imperiala, bisericuța a fost mereu refăcuta pe aceeasi temelie. A fost reconstruită ultima dată la 1797. În 1992 se construiește alături o biserică nouă și un schit de
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
puțin mai lungi ca la femelă. Se hrănește în principal cu nevertebrate bentonice: viermi, larve de insecte acvatice, moluște, crustacee, dar și cu detritus organic și substanțe vegetale. Se reproduce și iernează în râuri. Reproducerea are loc în Mai-Iunie, în timpul viiturilor. Depune icrele pe vegetația acvatică, de care se lipesc. O femelă depune până la 100.000 (în medie 60.000-80.000). Diametrul icrelor este de 2 mm. Puietul de o vară măsoară 8 cm și cântărește 8 g. Maturitatea sexuală este
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
de apă, cu viteză cea mai mare. Relieful albiei este format dintr-o alternanta de aluviuni de diferite grosimi, dispuse în bancuri sau dune de diferite forme, care se află într-o mișcare periodica. Deplasarea se face cu precădere la viituri. Materialele aluvionare au de obicei o constituție heterogena atât din punct de vedere petrografic cât și granulometric. Analizate pe distanțe mari se observă o descrestere a diametrului aluviunilor în josul râului, de la bolovăni mari în regiunile muntoase, până la nisipuri și maluri
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la formarea unei albii majore. Albia majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată de apă curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con de dejecție. Conurile din lunca sunt mult mai aplatizate decât cele ale torenților deoarece au fost depuse în întregime sub apă. Importantă luncilor. Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor. Totodată, ele sunt foarte fertile, din cauza stratului de aluviuni fine ce le acoperă și din cauza micii adâncimi a pânzei freatice. Culturile practicate aici dau producții importante chiar pe timp de secetă. Viiturile neprevăzute pot provoca pagube atât pentru culturi cât
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]