1,112 matches
-
fi exprimate de femei, devine un adevărat cavaler și apărător al „preaiubitelor doamne”, pentru care și-ar periclita în ochii contemporanilor chiar și reputația de scriitor, dorește, cu orice preț, să înlăture vocile critice misogine: „Iată, așadar, cinstite doamne, ce vijelii cumplite, ce colți de fiară ascuțiți se abat asupra mea și mă sfâșie până la sânge, în timp ce eu mă lupt în slujba dumneavoastră.”126 Prin introducerea pe care o face la începutul povestirilor din ziua a patra, naratorul boccaccesc vine, redundant
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scrum de țigară ș.a. Nu sunt de neglijat diversele insecte, îndeosebi muște, țânțari, păianjeni, gândaci, viespi, viermi. Cel mai mare pericol îl reprezintă „mouse”-ul, dar de data aceasta cel adevărat, adică micuțul șoarece. Tot în această categorie intră cutremurele, vijeliile, furtunile, inundațiile și alte forme de dezlănțuire a naturii. 1.2.3.3. Amenințarea sistemelor prin acțiunea voită a omuluitc "1.2.3.3. Amenințarea sistemelor prin acțiunea voită a omului" Ca orice avere, și cea informațională stârnește tentații umane
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prezentându-se drept „o revistă care corespunde noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție spirituală”, să se articuleze la noua intelectualitate a Europei, la Internaționala Intelectuală, aflată sub semnul pacifismului și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la conștiința menirii sale superioare”. S-ar zice că e vorba de un crez creștin, misionar, dar U. stă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
romanul Blestemul medieval (din care un fragment apare în presă), după 1950 va publica o duzină de narațiuni, cele mai multe de inspirație istorică. În Mărgelele de plumb (1951), Moșia oamenilor slobozi (1951), Niculai Călărașul (1953), Mitruț al Joldii (I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
jucat, în versiunea meșterită de I., la Teatrul Național din Chișinău. SCRIERI: Isvoade, București, 1943; Mărgelele de plumb, București, 1951; Moșia oamenilor slobozi, București, 1951; Brigada mixtă, București, 1953; Niculai Călărașul, București, 1953; Mitruț al Joldii, I-II, București, 1953-1954; Vijelie-n sus pe Jii, București, 1954; Zile învolburate, București, 1954; Marșul miresei, București, 1955; Romanțe de dragoste, București, 1957; Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș, București, 1960; Agurida, București, 1962; Dosarul lui Ion Măruntu, București, 1962; Vântoasa, București, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
valoarea lor educativă. E chiar punctul de vedere al lui Cîrlova. Însă tehnica descriptivă, redusă la naive exclamații, lipsește. Totuși pe alocuri apare câte o adevărată imagine: Și-ntocmai cum păstorul ce umblă pe câmpii La adăpost aleargă, când vede vijelii, Așa și eu acuma, în viscol de dureri, La voi spre ușurință cu triste vin păreri. I. ELIADE RĂDULESCU Personalitatea cea mai mare a literaturii române îndată după D. Cantemir este I. Eliade Rădulescu (1802-1872). Trecând peste activitatea lui politică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
succedaneu de soare) și creează astfel la noi poezia intimității: Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă, ninge; afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit... Așa-n singurătate, pe când afară ninge, Gândirea mea se primblă pe mândri curcubei Pîn' ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge, Și saltă cățelușu-mi de pe genunchii mei. Groaza de fenomenul boreal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Childe Harold se preface la el într-o ardoare valahă de explorație pe munte, bălți, bărăganuri: Dar sufletul meu vecinic spre negre țărmuri zboară, El vrea mișcări, sensații de-acele ce doboară Și-n lupte ne târăște cu-a soartei vijelii, Întocmai ca vulturul ce nu vrea câmpul verde, Câmpia înflorită... o lasă, și se pierde Prin nori, prin munți de gheață, prin bălți și prin pustii. Găsim de asemeni chiotul autumnal, la cramă, în cântecul vioarelor. Interesantă mai ales este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este dragostea violentă, de aparent stil romantic, a fiului de boier, domn absolut pe întinsul moșiilor. Năzărindu-i-se să-și vadă iubita, el sare în droșcă și strigă nebunește la surugiu: Era noapte-ntunecoasă, Nici o stea nu mai lucea; Vijelia furioasă, Cerul chiar se clătina. Pe o cruce negricioasă Buha jalnic se văita, Și-n pădurea fremătoasă Echo trist îi răspundea. "Mînă iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca fantasmă, nălucire Spre iubita mea zburam. În compunerile epice se salvează versurile cu priveliști carpatine și intemperii (munți sălbatici, cuiburi de vultur, castele în cețuri, vijelii groaznice, trosnituri de arbori, clătinări de stînci). De memorat lupta zmeiască între Conrad și Oscar, la lumina torțelor și a fulgerelor: Precum două vânturi ce din depărtare Unul către altul suflă cu turbare, Cavalerii ageri iute se pornesc; Armele lor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat la Dîmbo-vicioara. Nu lipsesc gesturile zgomotoase. Fulger se înfățișează în fața iubitei trădătoare și cu o zâmbire "infernală" răcnește: "Femeie, fii blestemată. Geniu răzbunător, care zbori pe aripa vijeliilor noptoase, auzi-mă". Apoi piere în noapte și se duce să moară pentru Grecia. Misterele românilor, roman neterminat de formulă arheologică, relua preocupările mitologice ale lui Asachi și se străduia să dovedească continuitatea poporului român prin metempsihoză. Un sergent rănit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o Înălțime sau adîncime grozavă În care se rătăcește și se cufundă vederea, precum un munte trufaș sau un turn măreț și o rîpă fioroasă; zgomotul tunetelor și al unei artilerii, vîjÎitul vînturilor celor Învrăjbite, mugetul valurilor unei mări În vijelie, trosnetul cel vîjÎios al unei cascade, repejunea cea zgomotoasă a unui torent sau șiroi, strigătele și țipetele unui norod Întărîtat sau Îngrozit; urmările unei puteri grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală Între elemente, o ardere a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Închipuirii Îndepărtatele cîmpuri Înverzite, apele curgătoare, seraiurile tainice și alte minuni orientale... Natura imediată este ostilă și poezia n-o acceptă decît ca element de contrast. De ea nu se pot lega visurile Înalte ale poetului, fantezia o ocolește, ploaia, vijelia și zăpada rămîn, neputincioase, la marginea spațiului liric. Însă, răsturnare semnificativă!: elementele refuzate În planul gîndirii se insinuează și acaparează poemul. Închipuirea nu reușește să-și impună temele (obiectele) ei sau nu În primul rînd. În primul plan se instalează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
permite nașterea poeziei. Să cităm cîteva fragmente din Serile de la Mircești: „Perdelele-s lăsate și lampele aprinse, În sobă arde focul, tovarăș mîngîios Și cadrele-aurite, ce de pereți sînt prinse, Sub palida lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul Înnegrit; Iar eu, retras În pace, aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe care-o prind din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
uriașul ce s-arată crunt la lume, Cu fălci negre scrîșnitoare, cu ochi roși, cu peptul gol, El apare pe sub nouri ca un munte de turbare Ce amenință pămîntul să-l turtească-n răzbunare! Ca și dînsul, Strîmbă-Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducînd viscol, ducînd larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă. El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mută, sterilă, nepătrunsă, Ce-adoarme-n focul verii l-al grierilor hor Și iarna se deșteaptă sub crivăț În fior. Acolo floarea naște și moare-n primăvară, Acolo pere umbra În zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele cîmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut În lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon se-ntinde ca gîtul unui struț.” Șesul nemărginit cheamă figura
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trei. Cel dintîi sugerează, printr-un șir de tablouri aspre, Încremenirea universului material, colosala amorțire a lucrurilor, stingerea proceselor vitale. În modul lui poetic, Alecsandri lasă privirea să alerge slobod pe astfel de vaste Întinderi: „Crivățul din meazănoapte vîjie prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În urmă-i prin potopul de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. * Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc. în general, cutremurele sunt însoțite de o scădere accentuată a presiunii atmosferice. * Deranjările magnetice s-au observat în timpul cutremurelor, îndeosebi în Japonia, unde le preced și le prevestesc chiar cu câteva zile înainte. * Comportarea
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
că „focul a luat naștere ziua, în jurul orei 12, la un depozit de cherestea situat în Bulevardul Carol I (depozitul Chendlea-Goldenberg, n.n.), de la care s-a extins la un alt depozit de cherestea din imediata apropiere”. În câteva minute, „datorită vijeliei, ce împrăștia la distanțe mari scântei și chiar cărbuni aprinși”, flăcările au cuprins, pe o rază ce varia între 5-10 metri, toate „barăcile de lemn, clădirile în paiantă, acoperite cu șindrilă”, precum și un depozit de benzină. Acesta a fost doar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Starea timpului în restul zonei din administrare - cerul (senin, acoperit, partial acoperit) - vântul (calm sau daca bate se comunică viteza în km/oră și direcția) - precipitații (ninsoare, lapoviță, ploaie, burniță) DN ... km ... km ... localitatea, județul - fenomene speciale (polei, ceața, viscol, vijelie) DN ... km ... km ... localitatea, județul - vizibilitatea: bună, peste 300 m, redusă, sub 300 m, din cauza (ceață, viscol, ninsoare abundență, vijelie etc.) DN ... km ... km ... localitatea, județul - temperaturi atmosferice din principalele localități, în ordinea descrescătoare. 8. Alte aspecte de menționat .............................................. . Ofițer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180282_a_181611]
-
în km/oră și direcția) - precipitații (ninsoare, lapoviță, ploaie, burniță) DN ... km ... km ... localitatea, județul - fenomene speciale (polei, ceața, viscol, vijelie) DN ... km ... km ... localitatea, județul - vizibilitatea: bună, peste 300 m, redusă, sub 300 m, din cauza (ceață, viscol, ninsoare abundență, vijelie etc.) DN ... km ... km ... localitatea, județul - temperaturi atmosferice din principalele localități, în ordinea descrescătoare. 8. Alte aspecte de menționat .............................................. . Ofițer de serviciu, -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180282_a_181611]
-
Starea timpului în restul zonei din administrare - cerul (senin, acoperit, partial acoperit) - vântul (calm sau daca bate se comunică viteza în km/oră și direcția) - precipitații (ninsoare, lapoviță, ploaie, burniță) DN ... km ... km ... localitatea, județul - fenomene speciale (polei, ceața, viscol, vijelie) DN ... km ... km ... localitatea, județul - vizibilitatea: bună, peste 300 m, redusă, sub 300 m, din cauza (ceață, viscol, ninsoare abundență, vijelie etc.) DN ... km ... km ... localitatea, județul - temperaturi atmosferice din principalele localități, în ordinea descrescătoare. 8. Alte aspecte de menționat .............................................. . Ofițer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180279_a_181608]
-
în km/oră și direcția) - precipitații (ninsoare, lapoviță, ploaie, burniță) DN ... km ... km ... localitatea, județul - fenomene speciale (polei, ceața, viscol, vijelie) DN ... km ... km ... localitatea, județul - vizibilitatea: bună, peste 300 m, redusă, sub 300 m, din cauza (ceață, viscol, ninsoare abundență, vijelie etc.) DN ... km ... km ... localitatea, județul - temperaturi atmosferice din principalele localități, în ordinea descrescătoare. 8. Alte aspecte de menționat .............................................. . Ofițer de serviciu, -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180279_a_181608]
-
minunata așezare pe care și-au ales-o dacii pentru Întăriturile lor. Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de vânt, și cele dintâi coifuri ies În luminiș. Un șuier ca de vijelie ș-o răpăială de grindină cutremură valea. O pânză mișcătoare de săgeți zbârnâie deasupra pământului, Între cele două puteri. Dar pânza se scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot mai aproape, tot mai Îngrozitor În clocotul dacilor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]