KorAP: Find »[drukola/base=vindecător & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...53 >

1,320 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605

Vindecător și-i spuseră, grohăind gălăgios și dând din mâini ca apucații, că din munte mai coborau niște oameni. Și Vindecătorul, și Krog, se gândiră atunci la numere - am fi vrut să știm câți erau cei ce veneau, dar oamenii Vindecătorului habar n-ar fi avut să ne răspundă, iar noi n-am mai avut răgaz să vorbim vreodată despre ele. - Dacă În urma ta vin mai mulți oameni, cu adevărat tu ești trimisul, spuse Vindecătorul posomorât, dând glas temerilor noastre. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
erau cei ce veneau, dar oamenii Vindecătorului habar n-ar fi avut să ne răspundă, iar noi n-am mai avut răgaz să vorbim vreodată despre ele. - Dacă În urma ta vin mai mulți oameni, cu adevărat tu ești trimisul, spuse Vindecătorul posomorât, dând glas temerilor noastre. Nu i-am răspuns. Era știut că Vindecătorul trebuia să ia aminte și la cei ce veneau pe urma mea, iar eu n-aveam acum timp să-i ucid și pe ei, după cum aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
ne răspundă, iar noi n-am mai avut răgaz să vorbim vreodată despre ele. - Dacă În urma ta vin mai mulți oameni, cu adevărat tu ești trimisul, spuse Vindecătorul posomorât, dând glas temerilor noastre. Nu i-am răspuns. Era știut că Vindecătorul trebuia să ia aminte și la cei ce veneau pe urma mea, iar eu n-aveam acum timp să-i ucid și pe ei, după cum aș fi vrut. Moru dăduse drumul Întâmplărilor bine știute de strămoșii lui și uite că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
lună plină, Înainte să apară cei ce-mi luaseră urma. Mă Întrebam În ce fel aveau să se lupte ei cu cele puse la cale de Moru, că poate aș fi putut, prin vorbe meșteșugite, să-i conving pe ceilalți Vindecători să nu mai ia aminte la ei. Ce voiau? Pe de altă parte, de unde știau strămoșii lui Moru cum aveau să se petreacă lucrurile? Chiar puteau să știe cum vor fi faptele, sau doar cuvintele le făceau mai ușor de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
lucrurile? Chiar puteau să știe cum vor fi faptele, sau doar cuvintele le făceau mai ușor de ghicit pentru unii ca ei, cunoscători ai vorbelor? Eh, până una-alta, Krog avea noroc să plece la drum În miez de noapte. Vindecătorul Îmi spusese Înainte de plecare că aveam să trec prin ceva ce purta numele de mlaștină. Noaptea, mlaștina era plină de țânțari de care mă puteam feri dacă mă acopeream cu clisă, dar de fierbințeala din jurul lor n-aveam cum să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
când am adulmecat un miros greoi, adânc și dulceag. Dintre copaci se ridica un bâzâit neîntrerupt și am Început să simt nenumărate pișcături, mai rele parcă decât ale purecilor de acasă, din peștera iernii. Ajunsesem la mlaștină, după cum mă prevenise Vindecătorul, așa că m-am repezit să-mi acopăr trupul cu clisă. M-am cutremurat din cap până În picioare. Clisa Îmi amintea de biata Bodolona, dar tot m-am uns cu ea și țânțarii m-au mai lăsat. N-a trecut mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
Moru, frate-meu! Știam că o să vină ziua când o să treci pe-aci așa că, de ce să aștept? - Dar ei... m-am uitat eu, Întrebător, la oamenii lui. Vorbele din minte nu li se mai aud deloc... - Pfuuh. Lasă-i. Toți Vindecătorii care ne tragem din Tatăl știam că așa fac cuvintele. Uite, cuvintele ne-au dat nouă sulițe cum n-au nici un fel de alți oameni, ne-au dat luntrele astea, Îmi arătă el trunchiurile scobite, ne-au dat undițele (nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
N-avem Încotro, mă ghici Moru cel uscățiv. La fel cum n-au nici cei ce trebuie că ți-au luat urma. Căci, ți-au luat urma, nu-i așa? Am făcut semn că da. - Lasă-i să vină, zise Vindecătorul și mă Îmbie să intru Într-o casă de-a lor. Am Încremenit de cum am intrat. Pe jos era pământ drept ca În palmă. Pe margini, un fel de pânze acopereau niște trestii tocate mărunt, de parcă ar fi fost niște

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
din ochi și tot așa. Așa Începea și Moru al meu când Îmi Împărtășea secretele lăsate de Tatăl În care el unul, și eu alături de el, nu prea mai credeam. Numai că el nu vorbea niciodată despre lucruri de-ale Vindecătorilor În preajma celorlalți oameni. Am privit În jur și am văzut că oamenii lui Moru cel uscățiv erau numai ochi și urechi la spusele Vindecătorului lor... Of, of, de ce să audă și ei toate astea? - Crezi că după ce au Învățat cuvintele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
alături de el, nu prea mai credeam. Numai că el nu vorbea niciodată despre lucruri de-ale Vindecătorilor În preajma celorlalți oameni. Am privit În jur și am văzut că oamenii lui Moru cel uscățiv erau numai ochi și urechi la spusele Vindecătorului lor... Of, of, de ce să audă și ei toate astea? - Crezi că după ce au Învățat cuvintele, mai sunt În stare să priceapă lucruri de-ale noastre? - pufni uscățivul și dădu din mână a lehamite. Pe de altă parte, te-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
o clipă, cum de crezi tu că nu e doar o singură clipă potrivită ca să Începi ceva? Tu trebuie să le dai lor, Îi arătă el pe oamenii din jur, ceea ce urmăritorii tăi n-ar dori să le dea niciodată. Vindecătorii care ne sunt vrăjmași au avut o grămadă de vreme ca să zădărnicească cele puse la cale de Moru. Așa că, te mai Întreb o dată: dacă ai plecat prea târziu la drum? Am tăcut mâlc. Îmi părea rău că nu știam să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
mele. - Toiagul, tot toiag rămâne, se bosumflă el. - Bine. Dacă nu vrei să-i ucizi, dă-mi măcar de știre ce au pus la cale. Dacă aflu din timp ce au de gând, aș putea să sădesc neîncrederea În sufletul Vindecătorilor la care o să se mai ducă. Moru cel uscat se uită lung la mine. - Hm. Abia acum sunt sigur că tu ești trimisul lui Moru, Îmi zise el, țuguind buzele. Într-adevăr, ești un mare ucigaș. Of, of, nici nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
Mai demult, oamenii din jurul bălților obișnuiau să se lase mușcați de țânțari ca să lege frăție de sânge Între ei, așa Îmi spusese Moru cel uscățiv. Pe urmă, văzuseră că țânțarii aduceau cu ei friguri și numai cei mai puternici oameni, Vindecătorii și vânătorii destoinici mai legau frăție așa... Mai legau frăție așa... Am Început să râd de unul singur și am dat clisa jos de pe mine. Apoi, am rostit În minte, cât de tare puteam: - Hei, tu! Ia vino lângă mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
palma și și-o puse pe creștet. - El știe! - Îi dădu de Înțeles femeii cu cine trebuia să stea de vorbă. - Ești mut, Îmi zise ea, Întorcându-se spre mine. - Oi fi eu mut, dar doresc să-l văd pe Vindecătorul neamului tău. Unde sunt oamenii voștri? Femeia privi În sus, mirată, dar Își veni repede În fire și, Înțelegând ce doream, Își Încleștă dinții. - I-ai văzut pe toți... oamenii noștri. Ei, sau mai bine zis, ele, v-au salvat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
voștri? Femeia privi În sus, mirată, dar Își veni repede În fire și, Înțelegând ce doream, Își Încleștă dinții. - I-ai văzut pe toți... oamenii noștri. Ei, sau mai bine zis, ele, v-au salvat din ghearele Umbrei. Cât despre Vindecătorul neamului meu, ei bine, se află chiar acum În fața ta. Tu cine ești de știi așa de bine limba asta a minții? - Sunt Krog, toiagul Tatălui, frate de sânge cu Moru, care Moru e fiul Psarei, nepot al Milei și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
ai mai simțit vreodată așa ceva? - Nu. Vinas, of, of, am șoptit În minte, lucru care Îl făcu pe Enkim să hohotească. - Mai bine te-ai uita la una mai tinerică, măi Krog! Toiagul Tatălui merită ceva mai mult decât o Vindecătoare trecută. Am tăcut căci o altă femeie intră În casă și ne aduse un fel de fructe verzi, numai că erau mai mari decât țeasta unui om și cu o coajă prea groasă. Am dat să mușcăm din ele, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
și pe acesta. Spune. Chiar vrei ceea ce eu cred că vrei? Of, degeaba nu era ea Siloa, căci tot mă Îmbrobodise până la urmă. Deloc nu eram În stare să pricep cum vorbesc femeile astea, fir-ar să fie! - Tu ești Vindecătorul neamului tău? am Întrebat-o Într-un târziu. - Suntem doar noi doi, mutule și, dacă ții cu tot dinadinsul, poți să-mi spui Vindecătoare. Sunt femeie, deci sunt Vindecătoare, nu Vindecător. Oamenii sunt Vindecători. Stătea prea aproape de mine, dar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
nu eram În stare să pricep cum vorbesc femeile astea, fir-ar să fie! - Tu ești Vindecătorul neamului tău? am Întrebat-o Într-un târziu. - Suntem doar noi doi, mutule și, dacă ții cu tot dinadinsul, poți să-mi spui Vindecătoare. Sunt femeie, deci sunt Vindecătoare, nu Vindecător. Oamenii sunt Vindecători. Stătea prea aproape de mine, dar nu pentru că ar fi vrut să - . Vroia altceva și eu nu știam ce. Vorbea În doi peri și nu mă simțeam la Îndemână. Doar după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
pricep cum vorbesc femeile astea, fir-ar să fie! - Tu ești Vindecătorul neamului tău? am Întrebat-o Într-un târziu. - Suntem doar noi doi, mutule și, dacă ții cu tot dinadinsul, poți să-mi spui Vindecătoare. Sunt femeie, deci sunt Vindecătoare, nu Vindecător. Oamenii sunt Vindecători. Stătea prea aproape de mine, dar nu pentru că ar fi vrut să - . Vroia altceva și eu nu știam ce. Vorbea În doi peri și nu mă simțeam la Îndemână. Doar după mulți-mulți ani aveam să aflu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
vorbesc femeile astea, fir-ar să fie! - Tu ești Vindecătorul neamului tău? am Întrebat-o Într-un târziu. - Suntem doar noi doi, mutule și, dacă ții cu tot dinadinsul, poți să-mi spui Vindecătoare. Sunt femeie, deci sunt Vindecătoare, nu Vindecător. Oamenii sunt Vindecători. Stătea prea aproape de mine, dar nu pentru că ar fi vrut să - . Vroia altceva și eu nu știam ce. Vorbea În doi peri și nu mă simțeam la Îndemână. Doar după mulți-mulți ani aveam să aflu că așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
fir-ar să fie! - Tu ești Vindecătorul neamului tău? am Întrebat-o Într-un târziu. - Suntem doar noi doi, mutule și, dacă ții cu tot dinadinsul, poți să-mi spui Vindecătoare. Sunt femeie, deci sunt Vindecătoare, nu Vindecător. Oamenii sunt Vindecători. Stătea prea aproape de mine, dar nu pentru că ar fi vrut să - . Vroia altceva și eu nu știam ce. Vorbea În doi peri și nu mă simțeam la Îndemână. Doar după mulți-mulți ani aveam să aflu că așa se purtau femeile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
o fac pe Vinas să se miște pentru că mă apropiasem prea mult de ea, dar ea nici că s-a clintit din loc. De afară se auzeau niște câini cum lătrau ușurel, jucându-se. Atunci mi-am dat seama că Vindecătoarea nu mai mirosea a levănțică: mirosea a iarbă proaspăt strivită sub picior. - Unde e Enkim? - Enkim nu e ucigaș ca tine. Ucigașii ca tine nu se Însoțesc decât cu femei urâte, iar În neamul meu sunt numai femei frumoase. - Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-o, amintindu-mi de Bodolona. - Enkim nu și-a văzut azi noapte de ale sufletului, mutule. Nu Încurca lucrurile mai mult decât sunt ele gata Încurcate. Zi-mi ce vrei. De ce ai venit la neamul femeilor? De ce ai Întrebat de Vindecătoare? Hai, că doar nu vrei să fiu eu cea care Începe să spună ce are de spus. N-aveam s-o scot la capăt nici cu Vinas, după cum nu reușisem nici cu Siloa, așa că i-am zis tot. Ce-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
venise În minte după ce plecasem de acasă. - Păi da, că ești om, nu femeie, Îmi șopti ea. Și atunci, de ce să mă iau după tine, mutule? De ce să nu-i ascult pe cei ce ți-au luat urma? - Pentru că ești Vindecătoare. Asemenea celor doi Moru și a lui Ugum. Pentru că așa a spus Tatăl fiului său, și acesta fiului său, și tot așa până la Mila, la Psara, care i-au spus apoi lui Moru... A fost prima oară când mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
Moru al tău care Îmi spune să-mi Învăț neamul să vorbească, sau ceilalți Vindecători care... cine știe ce vor și ei... - Ce să vrea? Să rămânem la fel, să fie toți ca mine, muți. - Tu numai mut nu ești. Iar ceilalți Vindecători... Ești tu atât de sigur că vor doar să nu ne lase să vorbim? Dacă le-a venit În minte altceva? Dacă s-au gândit la ceva... femeiesc, așa, numai ca să-i dea peste nas lui Moru al tău. Că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]