1,169 matches
-
simbolică a imperiului. Semantismul originar al imaginarului se stinge și el, odată cu modificarea de substanță a puterii. Figurile strămoșilor nu mai au mare relevanță în imperiul creștin, din moment ce ele au fost substituite prin noua teocrație de modelele religioase, umile și virtuoase, mult mai ușor de asimilat de credinciosul obișnuit decât figurile aristocrate romane. La Constantinopol, chipul înaintașului, al fondatorului noii lumi, se de-substanțializează și devine un arhetip − "înainte-mergător" care trebuie urmat cu fidelitate. Figura lui Iisus nu se reprezintă și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
să se autoguverneze. Doar că aceste legi sunt inspirate de o putere supraterestră binevoitoare, ceea ce conferă același caracter și același grad puterii guvernatorului și puterii legislatorului. Gândirea politică la Platon, non-atee, rămâne respectuoasă față de legea veche. În plus, pentru oamenii virtuoși, menține promisiunea imortalității sufletului într-un loc mai frumos decât cel terestru. În felul acesta, însuși "liberul arbitru" al filosofiei sale este captat de imaginea compensatorie a unei "lumi de dincolo" perfecte (ca mai târziu în creștinism, moștenitor și aici
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
putea privi, fie doar ca să învețe, ci identifică două etape naturale în constituirea politică a cetății: mai întâi, existența unei rețele socio-economice, iar apoi, definitivarea, ca o consecință, a formei statale superioare. De aceea, rezultatul organizării cetății nu este obligatoriu virtuos și nici perfect. Virtutea se educă, în timp ce organizarea umană se impune de la sine, prin firea lucrurilor. Nu însă și "viața bună" sau "orașul bun", ele se formează tot programatic. Din această idee se poate deduce faptul că imaginarul politicului are
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a ecclesiei, imaginarul medieval occidental dezvoltă o reprezentare a "lumii de dincolo" dublu compartimentată: pentru ispășirea păcatelor până la momentul mântuirii (iadul), respectiv pentru cei aleși să se purifice (în purgatoriu) și să recupereze edenul pierdut. Promisiunea imortalității sufletului pentru cei virtuoși, pentru care chiar Platon proiectase o locație mai frumoasă decât cea a spațiului terestru, este ea însăși reluată și vehiculată de imaginarul creștin. Legitimat atât de texte, cât și de iconografia religioasă (cu mult mai persuasivă într-o cultură predominant
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și viziunea basileică asupra dreptului de exercitare a puterii. La Aristotel, spre diferență de ceea ce susține teoria platoniciană, cunoașterea are o dimensiune practică și, în același timp, civilă, pentru că îi diferențiază între ei pe cetățeni și îi califică pe cei virtuoși pentru activitatea de conducere, în spiritul binelui comun. Pentru a avea și relevanță individuală, demersul lor politic trebuie să fie o acțiune validă în slujba "vieții bune" a fiecărui membru al comunității. Corelativ cu această sarcină definitorie pentru rolul de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
efectul e un sistem muzical limpid și abstract, cu acorduri cvasieminesciene. Cât ți-s dator, o, stea mult priincioasă, Că-n primăvara a vieții mele, Tu m-ai ferit de strâmbe căi și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă. Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă, M-ai adăpat l-Astreei fântânele, Și când vieața-mi îndulcesc prin ele, Desprețuiesc chiar soarta fioroasă. Ca să doresc a vieții nemurire Mă-ndeamnă raza-ți care-n cer se vede, Cum statornică urmează-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
BĂLĂCESCU C. Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar. Vizionarii sunt diplomați Și ceaslovarii mari literați: Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori; Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți. COL. GR. LĂCUSTEANU Un amuzant reacționar este col. Gr.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar. Vizionarii sunt diplomați Și ceaslovarii mari literați: Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori; Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți. COL. GR. LĂCUSTEANU Un amuzant reacționar este col. Gr. Lăcusteanu (1813-1883
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a privi prin ele curioșii; Puteți să-mi spuneți unde dispăreți? Voi, zdrențe de o zi, efemeride Ce faceți voi cu numele celebre: Cari trâmbițați pe toți nesățioșii Și unde duceți voi atâtea glorii? De bani și glorii, pe toți virtuoșii Și toți târâitorii de hlamide, Proza lui Anghel, puțină și impopulară, este excepțională. Ea revoluționează arta scrisului. Dintr-o proiectată Arca lui Noe (trecînd peste alte încercări) n-au rămas decât fragmente, în care, sub pretextul experienței școlare a domnului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spontan (în chip spontan și masculin) stânjenitor straniu sublim subtil superior suprem surprinzător suveran șocant (în chip șocant și scandalos) tembel teoretic tragic transparent uimitor (în chip uimitor și neașteptat) unic universal vădit violent violent (în chip violent și misterios) virtuos viu vizibil în chipul + adjectiv evident (în chipul cel mai evident) intim (în chipul cel mai intim) într-un chip + adjectiv chinuitor ciudat echivoc enigmatic (într-un chip remarcabil și enigmatic) fatal dramatic (într-un chip și mai dramatic) miraculos
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
pentru noi toți. [...] [P]entru Chatterton cel puțin, "absența tatălui" i-a stimulat actele de impostură și deopotrivă l-a determinat să înceapă căutarea nobleței poetice [atinse în] îmbrățișarea tămăduitoare dintre Thomas Chatterton și Sir William Canynge, tatăl [ideal, pur, virtuos, binevoitor, grijuliu, nobil] din secolul al XV-lea prin care Chatterton spera să-și găsească propria-i bărbăție. [...] Chatterton și-a asumat [astfel] vocea lui Rowley pentru a născoci un tată care să-l iubească, să-l onoreze și să
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
degradarea chipului uman al lui Hristos și a Maicii Sale. Ele nu mai impun bunăcuviință și nu mai împart grații. La fel, pungași specializați, paraziți sociali, buzunăresc și trândăvesc. S-a ridicat o lume interlopă trândavă care acoperă pe cel virtuos. Simt o mare durere când aștern pe hârtie aceste desfrânări sinistre. Comunismul a îmbolnăvit atât de crud sufletul bietului român năucit încât ascuțimea minții lui parcă s-a stins iar aprigul lui braț, pieptul lui călit de fier și sufletu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de care nu se poate lipsi pentru a desemna frământarea sa, cuvântul virtute: Dar ceea ce nu mai știm astăzi în democrațiile noastre este unde se situează virtutea. Or, teoriile democrației și teoriile liberalismului includeau întotdeauna ceva referitor la definirea cetățeanului virtuos sau la modul de trai care ar fi conform idealului societății libere 6. Iată ce poate surprinde pe cititorul de astăzi, fie că are sau nu simpatie pentru "Aron liberalul". De fapt, imaginea noastră despre liberalism și chiar despre democrație
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
imensa majoritate a francezilor, oricare ar fi, de altfel, opțiunile lor politice,. Dar ceea ce nu mai știm astăzi în democrațiile noastre este unde se situează virtutea. Or teoriile democrației și teoriile liberalismului includ totdeauna ceva cum ar fi definirea cetățeanului virtuos sau a modului de trai care ar fi conform cu idealul societății libere. Societățile noastre sunt legitime în ochii membrilor societății, însă ele nu au alt ideal decât acela de a permite fiecăruia de a-și alege calea. Împărtășesc acest ideal
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
întrebări, cu atât mai mult cu cât, față de societățile noastre, există altele care au un principiu de legitimitate diferit și care încearcă să propovăduiască, în același timp, principiul lor de legitimitate și reprezentarea lor despre societatea bună și despre omul virtuos. În rest, nu sunt sigur că această îndoctrinare așa cum putem să o întâlnim în altă parte reușește cu adevărat. Constat doar și mă mulțumesc să fixez punctul în care am ajuns. Nu am luat în considerare noile cercetări. Se cercetează
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
ale ei. Doar despre una dintre acestea avem informații și anume despre Mahăprajăpătī, cea care se va și ocupa de copil după moartea mamei. Regina Măyă a fost onorată de texte cu titlul de Mahămăyă și considerată o femeie foarte virtuoasă. Deși s-a căsătorit foarte tânără, ea nu a rămas însărcinată până la vârsta de 50 de ani. Nașterea a avut loc în apropierea micului orășel Kapilavastu (păli: Kapilavatthu), astăzi Rummindei, teritoriu situat la aproape 150 de mile la nord de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a avut Bucureștii 272. Mai târziu au venit frații Schipek, doi vioriști boemi de mare valoare. Mai ales cel mare. Schipek cel mare era cu mult superior fratelui său și era un executant de un rar talent. Era aproape un virtuos destinat la o mare celebritate dacă vițiul băuturii nu l-ar fi omorât prematur. Capelmaistrul Hübsch a fost și el o figură populară. La Teatrul Național când dirija orchestra, plăcerea cea mai mare o avea când galeria îi cerea un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
despre Rubin, pictor de talent fără școală, ca și Todirel Tatos. Verișoarele erau mândre de el. Cât privește pe Doina Bucur (Florica Ionescu, născută Pursch) știu că a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și că mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar Pursch era compozitor talentat, fiul lui „Papa Pursch” șeful muzicii militare (Rgt. 4 Argeș) din Pitești, foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mă refer, cum ar sugera titlul, ci la Kafka. Într-adevăr, noile poeme mă readuceau, de fiecare dată, la dialogul lui Kafka cu Janouch. Optând ferm, Între Apollinaire (sau chiar „Dada”) și Kleist, pentru acesta din urmă, Kafka se explică: „Virtuosul se ridică deasupra subiectului său prin facilitatea sa de jongler, dar poate fi un poet superior subiectului său? Nu! El este captivul lumii pe care o trăiește și o portretizează, precum Dumnezeu este captivul propriei sale creații. Acesta nu este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
meritoriu fiind mai mult antrenamentul asiduu, decât performanța însăși. în Mișcare, ne spunea Comandantul, obținerea unui anumit grad, mărturisește despre capacitatea de dăruire la un moment dat. La această stare de dăruire se poate ajunge prin trăirea continuă, ascendentă și virtuoasă, cu jertfirea permanentă de sine sau prin zvâcnirea spre lumină a adâncului omenesc spre înnobilarea lui. Este de fapt dorința de a te păstra mai departe, măcar pe linia orizontală, dacă nu urcătoare. Astfel - spunea Comandantul - gradele legionare, sub apăsarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cifrei 4 susținută de Pitagora etc. 1.5. Virtuțile lui Aristotel și caracterele lui Teofrast Grecii antici au adus o contribuție importantă în domeniul caracteriologiei, odată cu dezvoltarea de către Aristotel (1988Ă a teoriei virtuților în cadrul eticii, în care e comentată „viața virtuoasă” a cetățeanului atenian. De fapt, tema virtuților apare implicit în orice societate istorică și se fixează întâi în epopei. Eroii ideali ai acestora au o serie de trăsături constante și pregnante, detectabile în comportament; admirați ca atare de comunitate, devin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reprezentării marilor tragedii grecești, în care se considera că omul e supus destinului, care își pune amprenta nu doar pe firea sa - ca în zodiac -, ci și asupra evenimentelor din istoria vieții sale. Cetățeanul polisului caută să se autoconducă. Omul virtuos este capabil de alegere liberă, iar această observație nu se face în raport cu omul zodiacului. Omul caută fericirea și urmărește binele, iar calea de urmat este practicarea virtuții. Aceasta presupune stăpânirea de sine, libera alegere și găsirea unei căi de mijloc
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o perspectivă de caracterizare. Astfel, unii oameni pot fi lași, zgârciți, nesăbuiți, nedrepți, neprietenoși, lipsiți de stăpânire de sine. Este un alt model decât cel al temperamentului hipocratic și a caracterului zodiacal. Multe aspecte extreme ale firii, între care omul virtuos ar trebui să păstreze un echilibru, pot fi considerate în prezent drept caracteristici ale tulburării de personalitate, ca, de exemplu, lipsa stăpânirii de sine. De aceea, e păcat că actualele comentarii în acest domeniu nu fac referire la virtuți. Virtuțile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
etice au fost la fel de mult interesate de virtuți. Deja în vremea elenistică stoicismul, epicureismul și scepticismul au mutat accentul pe sensul personal al vieții individului, punând un mai mic accent pe manifestarea în context interpersonal, „în mijlocul comunitar al cetății”. Viața virtuoasă are în vedere tot timpul relațiile interpersonale și existența în comunitate fără o preocupare deosebită față de destinul propriu care e luat doar parțial în considerare în perspectiva orientării spre „bine” și eventual demnitate, împăcare cu sine și fericire. E drept
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
abordarea „clientul este regele” și sala de expoziție model pentru a-i forța pe concesionari să-și mărească sensibil investițiile În aceste săli; 3. i-a tratat pe concesionari cu respectul social-democrat suedez, invitându-i În Suedia. Rezultatul: un cerc virtuos. Aproape imediat sistemul a Început să Învețe și să se dezvolte - cu cât se asculta mai mult, cu atât va fi mai mult respect față de clienți, mai mulți bani investiți În sălile de expoziție, deci mai multe automobile Volvo cumpărate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]