7,597 matches
-
apariția fructificațiilor, în funcție de temperaturile medii zilnice (cu atât mai precis cu cât amplitudinea dintre temperaturile diurne și nocturne este mai mică) , deci și perioada în care trebuie să se execute stropitul. Stațiile de prognoză și avertizare nu pot acoperi suprafețe viticole prea întinse, deoarece valorile de temperatură și precipitații și în special durata menținerii picăturilor de apă pe organele plantei variază foarte mult în cadrul unei podgorii. Prin înființarea punctelor de sprijin în interiorul zonei unei stații de prognoză și avertizare s-a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau în sol. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18oC. Boala este frecventă în viile plantate pe terenurile argiloase, umede, întâlninduse la piciorul pantelor unde în anii ploioși plantele sunt colmatate. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase, care rețin apa. Terenurile infectate vor fi cultivate cu graminee ce nu sunt atacate de această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și distruse prin ardere, groapa fiind expusă toată vara soarelui; de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și distruse prin ardere, groapa fiind expusă toată vara soarelui; de asemenea, solul va fi tratat cu var nestins sau cu soluție de Sulfat de cupru 1 %. Se recomandă controlul fitosanitar al pepinierelor viticole. Plantele cu aspect sănătos, dar provenite din pepiniere unde boala s-a manifestat, se vor dezinfecta prin scufundare în soluție de sulfat de cupru 2 %. 5.3.13 Cornul secării - Claviceps purpurea. Cornul, cornușa sau pintenul secării este o micoză
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asexuată, momentul apariției, condițiile climatice favorabile, organele de rezistență), putem aplica măsurile optime de prevenire și combatere. Aplicarea acestor măsuri la momentul oportun, determină reducerea impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este dependent, de evoluția condițiilor climatice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
continent în altul a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și buruienilor periculoase pentru plante. Astfel, începând cu secolul al XIX-lea, s-au introdus din America în Europa, o dată cu produsele vegetale importante, o serie de agenți fitopatogeni dintre care cităm: Plasmopara viticola, Phytophthora infestans, Synchytrium endobioticum etc. În același timp, au crescut posibilitățile de răspândire ale speciilor de agenți fitopatogeni și în interiorul țării, dintr-o zonă în alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor sub formă de materiale și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și cea a solului, acționează asupra rezistenței plantelor la boli, pozitiv sau negativ. Foarte multe plante înregistrează o scădere a rezistenței mai ales la atacul ciupercilor, în condiții de umiditate ridicată a aerului și solului (vița de vie la Plasmopara viticola, cartoful la Phytophthora infestans). Lumina influențează de asemenea, pozitiv sau negativ rezistența plantelor la boli. Lumina intensă determină creșterea rezistenței grâului la atacul ciupercii Gibberella zeae. Dimpotrivă, în cazul unor plante atacate de ciuperci din ord. Uredinales, rezistența scade pe măsură ce
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
important în frânarea atacului diferiților agenți fitopatogeni, menținând un microclimat favorabil plantelor și mai puțin favorabil bolilor. În culturile irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin favorabile pentru infecții (ex. Phytophthora infestans, Plasmopara viticola ). Prin lucrările de întreținere se combat, de asemenea, o serie de buruieni purtătoare ai unor agenți patogeni (ex. volbura pentru stolburul solanaceelor. morcovul sălbatic, rapița, pălămida, știrul etc. pentru Sclerotinia sclerotiorum etc.). Purificarea loturilor semincere. Cu ocazia purificărilor biologice, prevăzute
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și a rezistenței plantelor la agenții patogeni. Îndepărtarea resturilor vegetale și distrugerea lor. Pe resturile vegetale care rămân pe sol după recoltare, agenții patogeni supraviețuiesc în stadiu saprofit (Septoria sp.) sau își definitivează ciclul sexuat (Venturia inaequalis, Polystigma rubrum, Plasmopara viticola), constituind inoculul primar pentru anul următor. La speciile pomicole și vița de vie, strângerea frunzelor, a ramurilor și corzilor rezultate la tăieri și arderea lor sau îngroparea adâncă a frunzelor, reprezintă o măsură importantă, care reduce mult posibilitățile de infecție
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și secundari, după cum urmează: Agenți patogeni principali la vița de vie: Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula necator - făinarea; Botryotinia fuckeliana - putregaiul cenușiu. Alte boli ale viței de vie: Scurt-nodareaGrapevine fan leaf virus Cancerul bacterianAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Putregaiul alb al rădăcinilor - Rosellinia necatrix Eutipoza viței de vie - Eutypa lata Antracnoza sau cărbunele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de vie - Eutypa lata Antracnoza sau cărbunele - Elsinoe ampelina; Boala petelor ro[ii - Pseudopeziza tracheiphila; Septorioza (melanoza) viței de vie - Septoria ampelina; Esca (apoplexia) viței de vie - Stereum hirsutum și Phellinus igniarius; Putregaiul fibros al rădăcinilor - Armillaria melea; Excorioza - Phomopsis viticola; Putregaiul rădăcinilor - Roesleria hypogea; Boala piciorului negru - Nectria destructans. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie reprezintă îmbinarea armonioasă a verigilor tehnologice cu măsurile profilactice și curative specifice pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
547.558 ha din care 380.277 ha terenuri agricole iar 167.281 ha terenuri neagricole. Din totalul arabil de 255.729 ha, suprafața cultivată era de 242.526 ha. Pășuni și fânețe erau 19,69% din totalul județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali, cât și antropici (de ex., eroziune, procese de ravenare, alunecări de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
utilizarea microsateliților. 1.1. DEFINIȚIA, CONȚINUTUL ȘI OBIECTUL AMPELOGRAFIEI Ampelografia este știința care studiază caracterele ampelografice, însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie. De asemenea, se ocupă de studiul soiurilor sub aspectul comportării acestora în diferite ecosisteme viticole, în scopul stabilirii sistemelor de cultură și a tehnologiilor adecvate fiecărui soi sau grup de soiuri pentru obținerea unor producții mari de struguri, de calitate, și susținute an de an. Însuși denumirea de "ampelografie", de origine greacă în care ampelos
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
matematice, biochimice și genetice). Ampelografia ca știință ia o amploare deosebită după invazia filoxerei în Europa, care a distrus viile roditoare, fiind necesare luarea unor măsuri care să stopeze acest flagel. Astfel, au apărut noi orientări ale cercetărilor din domeniul viticol către cunoașterea mai aprofundată ale însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie, adaptabilității la diferite tipuri de sol și sisteme de cultură, a portaltoilor adecvați fiecărui soi vinifera, ampelografia devenind o parte importantă a viticulturii speciale. Obiectul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
boabelor, gustul miezului și rezistența la putregai, ceea ce îi conferă un caracter de originalitate operei sale. În secolul al XVI-lea, se înregistrează un salt uriaș în istoria ampelografiei, ca urmare a numărului și valorii lucrărilor ce apar în țările viticole din vestul Europei. Din cei peste douăzeci de autori, merită menționați Alonso de Herrera, care în opera sa "Obra de Agricultura" (1513) descrie șaisprezece soiuri de viță de vie existente în Spania, corelând soiul cu factorul sol pe de o
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
clasificarea soiurilor, îl constituie pubescența frunzelor, împărțind soiurile după acest criteriu în două clase: soiuri cu frunze glabre sau peroase și soiuri cu frunze scămoase. Numărul mare de soiuri de viță de vie și de varietăți întâlnite în diverse țări viticole, a impus rezolvarea unor probleme precum cea legată de sinonimii. În vederea rezolvării acestei situații, au început să se inițieze acțiuni de înființare a unor colecții ampelografice de nivel universal pe de o parte și editarea unei serii de ampelografii regionale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
L. Rouggeri, J. Boultes, P Castel, A. Carre, V. Villard, S. Bertille, H. Gaillard etc). În anul 1924 ia ființă la Paris, Oficiul Internațional al Viei și Vinului (OIV) un organism internațional, la care au aderat cele mai importante țări viticole. Scopul acestui organism a fost acela de coordonare a acțiunilor științifice, tehnice, economice și de stabilire a legislației în domeniul vitivinicol. Dintre măsurile mai importante luate de OIV în domeniul ampelografic au fost: întocmirea de fiecare țară, a unei ampelografii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Dintre măsurile mai importante luate de OIV în domeniul ampelografic au fost: întocmirea de fiecare țară, a unei ampelografii naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema ampelografică a OIV-ului pentru descrierea soiurilor; măsuri de stăvilire a entuziasmului exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada de după 1900, este reflectată în numeroasele cercetări efectuate pe plan național și regional, asupra soiurilor de viță de vie cultivate în diferite areale viticole. Rezultatele obținute au condus la elaborarea de studii, lucrări științifice dar și a mai multor ampelografii naționale. Merită menționat B. Krimbbas, care elaborează "L'Ampelographie hellénique" (1943 - 1946), în trei volume, premiată de Academia elenă și OIV. De asemenea, B.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
realizează și o metodă proprie de clasificare a soiurilor grecești, bazându-se pe forma bobului, culoare, raportul dintre lungimea bobului și cea a seminței, forma, mărimea și lobia frunzelor. Ampelografia URSS, elaborată în șase volume în cadrul Institutului Unional de Cercetări Viticole și Oenologice din Magaraci, în perioada 1946-1956, are concentrată în ea toate cercetările privind studiul soiurilor, de la istoricul cercetărilor ampelografice, la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din cultură, morfologie, anatomie, metode de descriere botanică și studiul agrobiologic al
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unor metode intensive și eficiente în obținerea de genotipuri cu valoare economică asigurată (Bouquet, 1993, 1995). Datorită ușurinței cu care se înmulțesc pe cale vegetativă, soiurile de viță de vie s-au răspândit prin schimb de material biologic între diverse țări viticole, pe tot globul pământesc, lipsind un consens asupra numelor acestora (Fregoni, 1991). În acest sens, clasificarea sinonimiilor, omonimiilor și a denumirilor greșite ale soiurilor de viță de vie, precum și stabilirea apartenenței acestora la un anumit grup sau sortogrup au fost
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau de la romani. Preocupările ampelografice în țara noastră au loc mult mai târziu comparativ cu țările vest - europene. În etapa de dinaintea apariției filoxere au existat puține publicații privind cunoașterea soiurilor de viță de vie, neputându-se vorbi de o știință viticolă românească. Este perioada, când diferiți cărturari români, Dimitri Cantemir, Ion Neculce și unii străini M. Bandini, F.J. Sultzer etc., în scrierile lor fac referiri la existența unor vii, podgorii sau localități viticole, făcând aprecieri mai ales asupra vinurilor, fără a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vie, neputându-se vorbi de o știință viticolă românească. Este perioada, când diferiți cărturari români, Dimitri Cantemir, Ion Neculce și unii străini M. Bandini, F.J. Sultzer etc., în scrierile lor fac referiri la existența unor vii, podgorii sau localități viticole, făcând aprecieri mai ales asupra vinurilor, fără a menționa ceva despre soiuri. În această perioadă de dinaintea constituirii statului român unitar s-au format vechile podgoriile românești Odobești, Nicorești, Huși, Cotnari, Dealu Mare și Drăgășani, podgorii care au fost menționate și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de viță de vie și M.C.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]