1,600 matches
-
descurcat... - Atunci e bine. - Îți mulțumesc... sper și eu să fie bine... În centrul localității Aubasine, printre alte construcții, mai vechi ori mai noi, tronează, masivă și armonioasă, catedrala, construită în secolul al XII-lea. În interior, m-au impresionat vitraliile specifice bisericilor catolice. Tot cercetând filele cu înscrisuri atârnate pe un panou, am avut o tresărire. Era în-scris acolo, printre altele, și un nume de român: S. Manciulescu. Descifrând atâta cât m-am price- put, întregul text, am aflat că
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
cu ogive, coloane torse, turnuri ascuțite, creneluri și contraforturi. O prezență însemnată revine neogoticului în arhitectura civilă a Principatelor. „Casa avea un singur cat, așezat pe un scund parter-soclu, ale cărui geamuri pătrate erau acoperite cu hârtie translucidă, imitând un vitraliu de catedrală. Partea de sus privea spre stradă cu patru ferestre de o înălțime absurdă, formând în vârful lor câte o rozetă gotică, deși deasupra lor zidăria scotea tot atâtea mici frontoane clasice, sprijinite pe câte două console.“ Ați recunoscut
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Mediu (crenulurile, dosarul cu plante legat în piele de ren). Totul e proiectat în erotism, "i-am cântat scobitura genunchiului drept/ din care sorbeam vinul roșu cu primăvară", "Goi/ amândoi pe blănuri de urs", "Prințesa topea cu sânii gheața de pe vitralii". E o multiplicare a evadărilor pentru că amanții de pe "malul Balticei" visează la insulele însorite nou descoperite. Numai că trubadurul vremurilor apuse primește blestemul îngerului căzut și este exilat într-un alt ev. Existența se cufundă-n nedeslușirea acvaticului pentru că e
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din perspectivă românească. Publică astfel în 2008 o carte cu caracter enciclopedic și caleidoscopic, Zăpezi din miazănoapte 49. 2.2.1. Reflecții asupra spațiului și civilizației finlandeze și pagini de jurnal Prima parte și cea mai amplă, intitulată Ahitrave, cariatide, vitralii, este și cea mai compozită. Temele propuse sunt amalgamate și incerte, fără să existe un criteriu evident după care conținuturile să fie structurate. Cel mai probabil oronarea acestora este dată de cronologia în care textele respective au fost concepute. Autorul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de aderenți. Trei ani mai târziu devine abate al noii abații de la Clairvaux. În toate cele 393 de abații pe care le-a fondat călugărul-arhitect și cât timp a trăit, până în anul 1153, au domnit renunțarea de sine, simplitatea, sobrietatea. Vitraliilor colorate le iau locul cele albe, decorate cu rozete și împletituri geometrice desenate pe armătura de plumb. Nicio sculptură nu trebuie să orneze piatra brută. Linii drepte și lumini albe: austeritatea este calea spre armonie. Din acest punct de vedere
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Personaj din piesa lui Alphonse Daudet, L'Arlésienne, (fata din Arles în limba română) semnifică un lucru despre care se vorbește mult dar care nu apare niciodată. (n. trad.) 91 Vizitatorul Catedralei din Strasburg poate admira în absida altarului un vitraliu al meșterului sticlar Max Lugrand, oferit de către Consiliul Europei, ce o înfățișează pe Fecioara Maria, protectoarea orașului. Ea este îmbrăcată cu o manta de culoarea cerului și poartă coroana cu douăsprezece stele aurii "simbolul perfecțiunii și a desăvârșirii...". 92 În
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
numai prin ilustrații. Acestea nu sînt întotdeauna originale; scribii care recopiau textele din vechile manuscrise puteau să reproducă și imaginile. Se întîmpla și ca pictura manuscriselor să-și împrumute modelele și altor arte, dar cel mai adesea influența fresca, mozaicul, vitraliul, tapiseria, emailul și chiar sculptura monumentală. Tehnica sa poate părea rudimentară și lipsită de perspectivă, dar neîndemînarea pe care credem că o observăm se explică printr-o optică și un simț al proporțiilor diferite de ale noastre. Artistul medieval avea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
arte plastice, mai ales de sculptura care înflorea atunci la portalul catedralelor. Mai multe manuscrise prezintă scene al căror teme și formă amintesc de cele patru componente ale acestor portaluri (Martyrologe de Saint-Germain-des-Prés, 1270). Ilustrația este și mai apropiată de vitraliu, a cărui dezvoltare arhitectura gotică o favorizează prin diminuarea zidurilor. Modelul linear al miniaturilor este subliniat de linii negre care înconjură desenul, așa cum rețelele de plumb susțin bucățelele de sticlă colorată (Histoire des Macchabés, 1285). Unele se prezintă într-o
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
zidurilor. Modelul linear al miniaturilor este subliniat de linii negre care înconjură desenul, așa cum rețelele de plumb susțin bucățelele de sticlă colorată (Histoire des Macchabés, 1285). Unele se prezintă într-o suită de medalioane, dispuse ca în arcurile frînte ale vitraliilor (Bible moralisée, 1250). Și chenarul multora dintre miniaturi, compus din arcuri frînte, timpane, turnuri, rozase, amintește de arhitectura timpului. Tehnica decorării se caracterizează prin aplicarea foițelor de aur pe fond, prin apariția filigranelor și a bordurilor împletite, prin dezvoltarea literelor
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mistic. Cele patru cupole se etajează descrescător în jurul corului, naosului și pronaosului. În interior, baptisteriul aduce o notă persană în acest tablou bizantin. Dincolo de pronaos, peristilul susținut de douăsprezece coloane cu nervuri verzi precede naosul somptuos, unde lumina strecurată prin vitralii, irizată, ca o pulbere, face să plutească în penumbră dungi de albastru, violet și auriu în fața iconostasului strălucitor și de-a lungul frescelor hieratice; iar ochiul caută locul blestemat unde Ana lui Manole își sugrumă tânguirea de soție și țipetele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
parte, când intri în templu, simți că te relaxezi stând pe covorul roșu, ca orice credincios care ascultă muzica sfântă. Așa am făcut și noi cel puțin o oră. Interiorul templului te impresionează cu nuanțele de bleu ale pereților, cu vitraliile luminoase prin care lumina albă a zilei înnobilează interiorul, cu Cartea Sfântă numită Guru Granth Sahib, care conține 7.000 de imnuri, și cu preoții care cântă până în noapte versete și mantre, acompaniați de instrumente tradiționale. În jurul baldachinului, în interiorul căruia
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
aten-?ia asupra apropierilor dintre modul de g�ndire al epocii ?i manieră de a proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate poten?eaz? notă sacr? a spa?iului, ca ?i statuilor-coloane, cu draperiile lor liniare ?i fizionomiile stereotipe, care emerg din �ns
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate poten?eaz? notă sacr? a spa?iului, ca ?i statuilor-coloane, cu draperiile lor liniare ?i fizionomiile stereotipe, care emerg din �ns??i materia arhitectural?. Arhitectură renascentist?, cu teoriile lui Brunelleschi, Alberti sau Bramante, ?i �nf?ptuirile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tre puncte precise din pere?îi navei, acolo unde ele s�nt contracarate de arce butante (descoperite c?tre 1180), iar acestea le transmit culeelor, care le re?în. La ferestre, care s�nt din ce �n ce mai largi, vitraliile policrome transmit lumina ?i expun o iconografie edificatoare. Volumul intern este deci dominat de verticalitate, subliniat de colonetele par?ial integrate �n pere?i, care merg de la sol sau de la st�lpi p�n? la cheile de bolț?. Complementar, strana
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i expresiv gotic ajunge s? produc? un model gotic denumit clasic (vezi pliantul, foto 4). O rela?ie dialectic? se instaureaz? �ntre plasticitatea senzual? a fă?adei occidentale ?i puritatea geometric? a linearit??ilor structurii interne aparente, transfigurat? de lumină vitraliilor. Catedralele din �le-de-France s�nt modele pentru cele din Normandia, de la Lisieux (1170-1235), de la Coutances (1218-1274), din Picardie, de la Amiens (1220-1265; vezi pliantul, foto 3), sau pentru cele din sudul ??rîi, mai ales de la Clermont-Ferrand (�ncep�nd din 1248), de la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
constructive din Nord prin masele monumen-tale ?i prin spa?iul s?u. Construc?ia cu osatur?, conjug�nd c?utarea luminii ?i ingeniozitatea constructiv?, �?i g?se?te cea mai des?v�r-?it? expresie �n �nveli?ul cvasi-integral de vitralii de la Sainte-Chapelle din Paris (1243-1248), pe care arhitectul � probabil P. de Montreuil � pentru a evita arcele butante, o �ncinge cu arm?turi metalice ?i o �nt?re?te cu tiran?i transversali ascun?i sub acoperi?uri. �nt?riturile metalice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este folosit? pentru a produce un spa?iu intern mai fluid ?i mai omogen, fie ridic�nd la maximum arcadele, ca la biserică Saint-Nicolas-de-Port (1481-1551), fie adopt�nd solu?ia biseri-cilor-hale, mai ales �n regiunea Champagne. �n acela?i timp, vitraliile, de un cromatism redus, deci mai translucide, dau na?tere unor nave foarte luminoase, a c?ror plastic? nu prea mai datoreaz? mare lucru jocului de umbre; avem, astfel, biserica m?n?știrii din Brou (Bourg-en-Bresse, �ncep�nd din 1505
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rude?te cu expresionismul (�nceputul secolului al XIV-lea); �n vreme ce, c�?iva ani mai ț�rziu, pe turnul de nord al fă?a-dei de la Amiens, s�nt f?cute portrete de contemporani de un realism p?trunz?tor. Vitraliul Materia ?i morfologia arhitecturii gotice s�nt �n egal? m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de contemporani de un realism p?trunz?tor. Vitraliul Materia ?i morfologia arhitecturii gotice s�nt �n egal? m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De altfel, la Saint-Denis (1140-1145), la cererea aba-telui Suger, ?ase vitralii într? �n nouă concep?ie arhitectural? �n deambulatoriu; compozi?ia lor sub form? de panouri circulare �nconjurate de frunze este larg r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De altfel, la Saint-Denis (1140-1145), la cererea aba-telui Suger, ?ase vitralii într? �n nouă concep?ie arhitectural? �n deambulatoriu; compozi?ia lor sub form? de panouri circulare �nconjurate de frunze este larg r?sp�n-dit? �n Fran?a. La �nceputul secolului al XIII-lea, c�nd suprafe?ele vitrate devin tot
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n intensitate (Chartres, 1220; Sainte-Chapelle, 1243-1248). Pu?în dup? 1300, descoperirea galbenului din argint suscit? compozi?îi mai contrastate (Saint-Ouen de la Rouen, 1325-1330), �n timp ce, la Saint-Urbain de la Troyes (1264), s�nt desenate �n �ntregime �n tonuri de gri vitralii compuse din ornamente sau personaje impor-tante. �n sf�r?it, �n zorii secolului al XV-lea, se instaleaz? efectele de volum ?i de perspectiv?, sub influen?a picturii lui Van Eyck �ntre al?îi, la vitraliile catedralei de la Evreux sau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n tonuri de gri vitralii compuse din ornamente sau personaje impor-tante. �n sf�r?it, �n zorii secolului al XV-lea, se instaleaz? efectele de volum ?i de perspectiv?, sub influen?a picturii lui Van Eyck �ntre al?îi, la vitraliile catedralei de la Evreux sau la roza de la Sainte-Chapelle din Paris (1490). Transluciditatea, cel mai adesea colorat?, a vitraliilor, asociat? cu abstrac?iunea structurilor constructive, face din nav? un spa?iu cristalin ?i sacru, care se refer? la �Oră-?ul Sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al XV-lea, se instaleaz? efectele de volum ?i de perspectiv?, sub influen?a picturii lui Van Eyck �ntre al?îi, la vitraliile catedralei de la Evreux sau la roza de la Sainte-Chapelle din Paris (1490). Transluciditatea, cel mai adesea colorat?, a vitraliilor, asociat? cu abstrac?iunea structurilor constructive, face din nav? un spa?iu cristalin ?i sacru, care se refer? la �Oră-?ul Sf�nt, noul Ierusalim, ?i la str?lucirea să asem?n?toare pietrei pre?ioase, a unei pietre de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
complexitate: sală capitular? de la catedrala din Wells (�nceputul secolului al XIV-lea); turnul lantern? ?i capelă Fecioarei (1321-1349) de la catedrala de la Ely, av�nd o dinamic? ml?dioas? ?i luxuriant?. Aceste c?ut?ri privind acoperi?ul coabiteaz? cu pri-mele vitralii de cor cu re?ele ortogonale, caracteristice pentru stilul perpendicular (catedrală de la Gloucester, 1337-1367). Ele duc apoi la bol?ile �n form? de evantai cu �nflorire fin? că p�nza de p?ianjen (steaua corului de la aba?ia de la Bath
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sau cu trei nave � catedrală din Siena (1259) sau Sf�nta Maria cea Nou? (Floren?a, 1279) � str?-pungerile, adesea oculi* , nu determin? acoperi?ul. �n con-secin??, pictură mural? ?i sculptură asigur? elementele esen?iale din programul decorativ ?i iconografic, vitraliul nefiind dec�ț un accesoriu. Marile cicluri pictate �n fresc? s�nt deja o specialitate italian?, ca de exemplu: compozi?iile lui Cimabue ?i ale Maestrului lui Isaac la Sf�ntul Francesco din Assisi (pu?în �nainte de 1300). De
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]