1,650 matches
-
tuturor lucrurilor: "Many suppose that before [Adam] the Creation All was Solitude & Chaos [...]. Eternity Exists and All things în Eternity, Independent of Creation which was an act of Mercy [...]" (E: 563). Numai Eternitatea contează, fiindcă numai ea constituie manifestarea adevărului vizionar. Astfel, precizează Damon, "Artele descoperă și înregistrează Adevărul Etern" (1988, p. 129). Aici se gaseste miezul relației dintre ontologie și estetică, așa cum îl postulează Blake. Datorită faptului că Eternitatea este singura realitate și că identitățile sunt imuabile, artistul își poate
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
constă în rolul ontologic pe care și-l asumă. În unele momente (de exemplu, în Jerusalem), artistul se identifică simplu cu personajul Los, anagrama a lui Sol, după cum remarcă Damon (1988, p. 247). Los, ca arhetip al poeziei și că vizionar primordial, creează cărțile profetice și dobândește grandoarea unei figuri divine, depășite doar de Dumnezeu însuși. Leonard W. Deen subliniază că "[f]igura lui Los este centrul necesar al marilor profeții blakeene. În absența lui, acestea ar fi inimaginabil de diferite
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
atât efort și artificiu, cât și materii prime aparținând lumii concrete, privite ca spațiu al erorii. Pe de altă parte, desi aparținând universului material, manuscrisul anluminat al unei cărți profetice evidențiază o textura sacra. Totuși, Blake își poate modela artifactul vizionar într-un timp finit: are nevoie de ore și zile fizice pentru a-l duce la bun sfârșit pe plan concret. Acest cerc vicios spațiotemporal este inerent procesului artistic blakean. Am arătat deja, furnizând ample dovezi în acest sens, ca
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
devine și mai transparentă la aceste niveluri: timpul și spațiul pot fi complementare (și productive în contextul procesului de creație artistică) doar atunci când primul este "fertil", iar ultimul "transfigurat". În celelalte cazuri, categoriile sunt opuse, iar polaritatea lor blochează fenomenul vizionar. Ajung, astfel, la una dintre preocupările obsesive ale lui Blake, referitoare la starea de conflict permanent care definește orice dezvoltarea relaționala, atât pe plan material, cât și pe plan spiritual. Nu se poate înțelege ierarhia vizionara blakeană și polaritățile interne
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
in care una dintre metaforele favorite ale lui Blake, utilizate pentru a desemna formă spirituală a umanității, este, la origine, un construct pur religios, incluzând calități ontologice deopotrivă umane și divine. (Trebuie notat, între paranteze, că artistul englez împrumuta simbolul vizionar în chip deliberat din descrierea "marelui om" a lui Swedenborg). Iată fragmentul în cauză: "Dacă te-ai gândi la omenire că la o ființă absolută, imutabila, nelimitată, iar la om că la o ființă în care umanitatea absolută există într-
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
devenind, în acest caz, un inedit exemplu de hilomorfism 156. Dacă, la origine, trupul desemnează materia, iar spiritul formă, discursul poetic blakean respinge această dihotomie 157, substituind-o cu perechi de contrarii precum rațiune/intelect, memorie/imaginație, vegetativ/spiritual. Profilul vizionar blakean evidențiază o serie de antinomii conceptuale destul de clare, transferate ulterior la nivelul textelor propriu-zise. Concret, în The Marriage of Heaven and Hell (1790-1793)158, text descris, simultan, ca "dialectica prescurtata" (Spector, 2001b, p. 60) și că "manifest critic" (Spector
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
occidental, care s-a menținut constant la periferia creștinismului instituțional" (1993, pp. 26-27). Tradiția respectivă se numește gnosticism, iar originile acestuia trebuie căutate în primele două secole p.Chr. Harold Bloom arată că, în măsura în care Blake poate fi etichetat drept un "vizionar apocaliptic, el apare, în anumite privințe, ca un fel de gnostic, iar gnosticismul este cea mai dualista credință propovăduita în tradiția occidentală" (1989, p. 123). Dar gnosticii, mă grăbesc să adaug, își au originea în Orient, ei fiind parte integrantă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
intru unitatea divină atotcuprinzătoare. Astfel se închide breșă dintre imanent și transcendent. Parcurgând rândurile acestui subcapitol, lectorul ar putea rămâne cu impresia, justificată până la un punct, ca numeralul cardinal 2 ar trebui să joace rolul cel mai important în imaginarul vizionar blakean. Totuși, adevărata formă mentis în acest caz este constituită de numeralul cardinal 4. În cele ce urmează, voi incerca sa limpezesc acest lucru prezentând inițial semnificația acestui simbol numeric în istoria ideilor și analizând ulterior modelul cvadripartit al viziunii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lui Dumnezeu, transmis în tradiția misticismului ebraic (YHWH)172, cât și cei patru cavaleri ai apocalipsei, ca revers damnat al tetradei virtuților cardinale, personificând războiul, ciumă, moartea și iadul. Totuși, importanța reală a numeralului 4 transpare abia când examinăm modelul vizionar cvadripartit al lui Blake. 3.6. Patru tipuri de viziuni În concepția formulată de Blake, există patru principale tipuri de viziuni, corespunzătoare unui număr similar de niveluri hermeneutice, care permit o interpretare cvadripartita a textelor poetice. Oricât de straniu ar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Cu alte cuvinte, artistul încearcă să demonstreze, poetic, faptul că exercițiul permanent al văzului privilegiat (prin ochi, mai degrabă decât cu ochiul) poate fi convertit în extaz religios, contemplare divină a unității primordiale, grație elementului estetic. Astfel, incipit-ul scenariului vizionar ne permite să distingem contururile omului elementar, identificabil virtual în toate manifestările ontologice (un exemplu de ceea ce aș numi "panantropism blakean"). Această multiplicare argusiană este, ulterior, unificată într-o unică icoana antropica, ce-i permite eului să atingă fericirea celesta
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Având ca obiectiv revelarea aspectelor oculte ale universului, principiilor sale primare, acesta corespunde viziunii duble. Conceptul care stă la baza să este cel de "știință", înțeleasă nu că doxa, ci că apokalypsis, expresie epistemică supremă. Materializarea textuala a acestui stadiu vizionar este poemul epic The Four Zoas, intitulat, inițial, Vala (1795-1804)189. Brian Wilkie și Mary Lynn Johnson subliniază că opera poate fi interpretată, simultan, ca o epopee, ca un poem cu o structură convoluta și că o poveste, adăugând că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of my Daughters who accursd în the dark depths / Knead bread of Sorrow by my stern command for I am God / Of all this dreadful ruin ..." (E: 355). Deși poate fi indus în eroare de forță persuasiva a rațiunii, subiectul vizionar, sugerează eul creator, poate respinge atacurile acesteia prin apelul ferm la armonia primordială (îmbrățișarea lui Enitharmon) și la revelarea lumilor imaginației, la care intelectul abstract nu are acces. Acesta este sensul replicii formulate de Los la discursul rațional al Spectrului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vizând probabil investigația fenomenelor pur fizice și mecanice, care este, adesea, gândită ca reprezentând știință în ansamblu" (1978, p. 236). În opinia mea, eul creator nu se mulțumește să ironizeze mobilurile și practicile experimentale ale științelor naturii, ci subliniază aspectul vizionar al științei în ipostaza metafizicii iluminate. În pofida caracterului sau imperfect, după cum remarcă George Anthony Rosso, Jr., The Four Zoas rămâne un poem plin de forță epica și lirica: "este atelierul profetic în care Blake își aduce la maturitate viziunea epica
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
formă de creație originală, care nu se bazează pe preceptele academice și pe regulile mediului burghez conservator, ci pe un impuls de esență mistica. Alegoric, Fiicele Memoriei trebuie că, prin transformarea în Fiicele Inspirației, să fie capabile să purifice sufletul vizionarului: "Shakspeare & Milton were both curbd by the general malady & infection from the silly Greek & Latin slaves of the Sword. [...] We do not want either Greek or Român Models if we are but just & true to our own Imaginations, these Worlds
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Bardul (și nici Los) nu sunt predi+catori. Cuvintele lor vizează (subl. în text, n.m.) salvarea noastră, adică sunt alegorii menite să ne salveze din abisul alegoriilor" (1985, p. 154). Această pare să sublinieze, din nou, caracterul paradoxal al comportamentului vizionar, prin care cel inspirat acționează exact în direcția în care încearcă să-i determine pe ceilalți să n-o facă, asemenea Spectrului lui Los, care, în Jerusalem, se luptă cu sistemele pentru a le împiedică pe acestea să preia controlul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în rândurile care prefațează Chapter 3, intitulat To the Deists, el atrage atenția asupra ereziei Moralei Naturale sau Religiei Naturale, care constituie un adversar al creștinismului. Prefață la Chapter 4, intitulată To the Christians, proclama credință de o viață a vizionarului în percepția imaginativa a religiei că exercițiu al libertății 206. În pofida unei linii ideatice relativ clare, poemul rămâne un document literar dificil. Curran enumeră câteva dintre obstacolele hermeneutice care-l pândesc pe cititorul avid să-i descopere sensurile: "bogăția referințelor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dispensează pe cât posibil de mașinăria limbajului, fiindcă aceasta este asociată cu înțelegerea coruptă, informată de judecățile rațiunii. [...] Imaginația este viziune imediată, iar rațiunea și înțelegerea, uzurpatori ai momentului poetic" (1995, p. 11). Fiindcă limbajul trebuie supus de mâinile prometeice ale vizionarului, acesta devine mai mult decât un simplu dialect poetic. În cazul lui Blake, cuvintele reprezintă vehicule puternice ale Eternității. Rândurile introductive la Chapter 1 conțin un incitant exemplu de Produktionsästhetik sau de teorie a procesului de creație artistică. Este vorba
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fiery wheel surrounding earth & heaven: / And then a globe of blood wandering distant în an unknown night: / Afar into the unknown night the mountains fled away:" (E: 219). Rândurile introductive la Chapter 4 gravitează în jurul obișnuitelor demonime blakeene, iar episodul vizionar de aici este centrat asupra descrierii unei "roți de foc". Această întrupează religia întunecată a lui Caiafa, care nu este nimic altceva decât religia naturii predicate de huliții philosophes: "I stood among my valleys of the south / And saw a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Of Selfhood, Body puț off, the Antichrist accursed / Coverd with precious stones, a Human Dragon terrible / And bright, stretchd over Europe & Asia gorgeous / În three nights he devourd the rejected corse of death" (E: 248). În fine, Albion realizează adevărul vizionar absolut, anume că egoismul, în formă înșelătoare a Heruvimului Ocrotitor, se luptă cu Isus (trebuie observată aici comparația din registrul mineralelor rare, prezența în versul secund): "behold the Visions of my deadly Sleep of Six Thousand Years / Dazling around thy
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
care am încercat s-o forjez, am căutat să-i aduc clarificări semantice satisfăcătoare. Distincțiile au fost importante la acest nivel. În primul rând, am trasat o genealogie a termenului, încheiate cu o serie de remarce privitoare la natură eului vizionar. Apoi, am făcut diferența între eul empiric (corespunzând, în mare măsură, celui epistemic) și eul creator, care, în ansamblu, alcătuiesc eul vizionar. Dihotomia anterioară este un ecou al dubletului terminologic moi biographique/moi créateur postulat de poeticienii francezi. Aceste rafinări
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
primul rând, am trasat o genealogie a termenului, încheiate cu o serie de remarce privitoare la natură eului vizionar. Apoi, am făcut diferența între eul empiric (corespunzând, în mare măsură, celui epistemic) și eul creator, care, în ansamblu, alcătuiesc eul vizionar. Dihotomia anterioară este un ecou al dubletului terminologic moi biographique/moi créateur postulat de poeticienii francezi. Aceste rafinări conceptuale mi-au permis, subsecvent, să analizez calitățile ontologice ale eului creator, care constituie elementul sine qua non din cadrul procesului de creație
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
blakeană, nu-mi rămâne decât să sper că munca mea de cercetare, limitată și, fără îndoială, plină de erori și de omisiuni, va constitui un impuls pentru noile și dinamicele generații de exegeți angliști, care, atrași de complexitatea gândirii artistului vizionar, să poată oferi noi perspective asupra personalității și operei sale. Bibliografie Abrams, M.H. "Apocalypse: Theme and Variations". The Apocalypse în English Renaissance Thought and Literature: Patterns, Antecedents and Repercussions. Ed. C.A. Patrides și Joseph Wittreich. Manchester: Manchester UP, 1984
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sunt dezvăluitori ai adevărurilor eterne" (1988, p. 335). Tot el crede ca, pentru Blake, "adevărații Profeți erau pur și simplu poeți care contemplau adevărurile eterne prin puterea Imaginației", (1924, p. 61). Ronald L. Grimes opinează că "Blake, în ipostaza de vizionar eshatologic, respinge orice sugestii potrivit cărora viziunea ar putea prevedea ("dictă") evenimente istorice", (1972, p. 144). 35 Leslie Tannenbaum este de părere că întregul concept blakean de "Geniu Poetic" derivă, în egală măsură, din Augustin și din Böhme. El insistă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
că există cel puțin un studiu important axat asupra insanității lui Blake: Madness and Blake's Myth (1989) de Paul Youngquist. Youngquist susține, totuși fără argumente convingătoare, că artistul suferă de schizofrenie și că arta devine o cură prin care vizionarul încearcă să lupte cu dezordinea mentală și, astfel, s-o mențină sub control. 53 Rosen furnizează mai multe exemple de insanitate, axându-se asupra unor William Cowper, Christopher Smart și Friedrich Hölderlin. Pentru detalii suplimentare, cf. Rosen, 1998, pp. 105-128
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Pentru mai multe amănunte, cf. Bellin și Ruhl, 1985: passim. 109 Pentru o prezentare completă, cf. Burke, 1973, pp. 253-302, în special pp. 261-266. 110 Din acest punct de vedere, atitudinea lui Blake pare a se situa în prelungirea poziției vizionarului catolic Dionisie Cartusianul. 111 Cf. și acest pasaj din Jerusalem: "If Perceptive Organs Vary: Objects of Perception seem to vary: / If the Perceptive Organs close: their Objects seem to close also: / Consider this [...]" (E: 177). 112 Totuși, lucrurile nu sunt
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]