34,796 matches
-
semenii lor s-au născut degeaba: un material de prăsilă umană agitîndu-se într-o fojgăială socială fără sens, precum șerpii răsucindu-se unii în jurul altora în perioada de rut. Șerpilor ăstora le lipsește reperul ideilor, le lipsește punctul cardinal al viziunii filozofice, le lipsește azimutul rațiunii pure, și de aceea fac umbră pămîntului degeaba. Și, în timp ce gîndesc asta, filozofii uită că acea necesitate în numele căreia vorbesc, necesitatea creșterii spiritului, nu există.
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
De o remarcabilă acuitate este relevarea clișeelor din Oraș patriarhal de Cezar Petrescu. Adela este, în schimb, un "excepțional roman", ca și Baltagul (,Vitoria este un Hamlet feminin") sau prozele istorice ale lui Sadoveanu. Cimitirul Buna-Vestire este "cea mai puternică viziune apocaliptică din literatura română, de o grandioasă poezie". De la G. Călinescu te poți aștepta la orice. Teza lui cu privire la balzacianismul obligatoriu al romanului nostru nu-l împiedică să prefere Cimitirul arghezian romanelor lui Cezar Petrescu, ori să dea sentințe valabile
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
de la sine, în virtutea faptului că pot face uz de niște cuvinte învățate de-a gata, asupra cărora nu au stat nici o clipă să reflecteze. Așadar, neamțul gîndește de-a-ndoaselea decît grecul. Exemplul acesta ne arată cum doi filosofi care împărtășesc aceeași viziune asupra lumii - și anume că lumea este în esența ei logos - ajung să fac afirmații contrare în privința filosofiei. De aici încolo am putea să-i lăsăm deoparte pe Aristotel și pe Hegel și să începem să facem noi înșine filosofie
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
la filosofie. Mînzul a rumegat tot și a ajuns armăsar, devenind întemeietorul propriu-zis al metafizicii europene. Ei bine, ravagiile provocate de prejudecata privitoare la dorința înnăscută a omului de a cunoaște au fost produse de amănuntul psihologic că o asemenea viziune a acordat cunoașterii un statut aparte, preschimbînd-o într-o facultate superioară a cărei subtilitate nu putea fi explicată decît pe seama unui spirit tot atît de subtil. Urmarea a fost că despre cunoaștere s-au scris un munte de cărți și
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
lumii. În fine, dacă cunoașterea omului are un scop, atunci lumea croită după modelul cunoașterii trebuie să aibă la rîndul ei un scop. Natura nu face nimic în zadar, totul e supus unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o viziune teleologică asupra lumii, o viziune sub a cărei constrîngere logică va trebui să spunem pînă la urmă care e scopul lumii. Aici fiecare alege ce crede de cuviință: apocalipsa, mîntuirea, nirvana, binele suprem sau damnarea eternă. Sau pur și simplu
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
omului are un scop, atunci lumea croită după modelul cunoașterii trebuie să aibă la rîndul ei un scop. Natura nu face nimic în zadar, totul e supus unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o viziune teleologică asupra lumii, o viziune sub a cărei constrîngere logică va trebui să spunem pînă la urmă care e scopul lumii. Aici fiecare alege ce crede de cuviință: apocalipsa, mîntuirea, nirvana, binele suprem sau damnarea eternă. Sau pur și simplu nimicul.
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
Un posibil jurnal al lui Ovidiu este, de aceea, din capul locului, o aberație. Să acceptăm însă convenția literară propusă de Marin Mincu. Văzut prin prisma acestui jurnal apocrif, poetul roman este un soi de Casanova ajuns la vârsta senectuții (viziune previzibilă în cazul unui erou despre care se știe că în tinerețe a scris Ars Amatoria), singur, măcinat de boli, conștient de propria degradare fizică, din ce în ce mai preocupat de spiritualitatea geților în mijlocul cărora este nevoit să trăiască. Presupusele sale însemnări sunt
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
ar fi fost în stare de asemenea subtilități artistice. Simțindu-și sfârșitul aproape, Ovidiu ajunge să invoce un superb bocet de înmormântare, și el însă greu de trecut în contul culturii geto-dacilor. Pe de o parte, acest bocet contrazice tradiționala viziune despre veselia geto-dacilor în fața morții (invocată la un moment dat chiar de Marin Mincu într-un an pasaj din roman) și, pe de altă parte, fără a fi lingvist, nu poți să nu observi în acest bocet preponderența lexicului de
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
al cuvântului, ci de un soi de eseu fictiv a cărui miză exclusivă este reconstituirea gândirii lui Ovidiu. Ovidiu c'est moi! poate exclama Marin Mincu, convins că vede lumea prin ochii marelui poet latin. Cât de verosimilă este această viziune? Fiecare cititor este liber să o judece cu mintea proprie. Ca și alte cărți de ficțiune scrise de critici literari (unele dintre romanele lui Alexandru George, de exemplu), Moartea la Tomis. Jurnalul lui Dracula de Marin Mincu suferă de ceea ce
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
ocazionale, cronici, recenzii, Ťportreteť, eseuri, dezbateri etc., oricât de sprințare ar fi acestea, nu înseamnă nici pe departe a propune o riguroasă ierarhie valorică, susținută de argumente, căci, cel mai adesea, se pierde în noianul acesta de fragmentarism tocmai unica viziune de ansamblu. Nu spun că nu există o utilitate a acestor demersuri onorabile, dar ele nu pot suplini rolul catalizator al necesarei Istorii." (p. 36). Ulterior, însă, tonul se îndulcește semnificativ, Bogdan Crețu ajungând să susțină exact contrariul: "nu sintezele
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
literar înseamnă tot selecție, drămuire a verdictelor, încadrare în context, rezultatul în timp fiind o construcție unitară, nu un simplu mozaic aleatoriu." (p. 94). Totul e bine când se sfârșește cu bine... Adevărul fiind că sinteza trebuie precedată de analiză. Viziunea de ansamblu presupune o "muncă de teren" susținută, consecventă, o cronică atentă și aplicată a actualității, pentru a reține tocmai neperisabilul estetic și specificitățile artistice ale acesteia. Cum am putea vorbi despre o literatură în întregul ei fără a-i
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
valorile democrației și prezență constantă la emisiuni TV după 1989. Rețeta succesului este completată de obținerea unei catedre universitare, care va fi exploatată în folosul colaboratorilor și al rudelor. Intelectualilor le sunt rezervate rolurile negative și pe piața editorială. în viziunea lui Adrian Gavrilescu, succesul de piață al unei cărți nu este o consecință a calității acesteia, ci a manevrelor de culise. Coordonatorii de colecții publică doar cărțile prietenilor, iar editurile își folosesc rețelele de influențe pentru a obține cronici favorabile
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
titlu voit melo, Ŕ toi, cuando tu no estas (melanj între Joe Dassin și spaniolul Rafael, cu a sa Laura), se ascunde un comediograf și un stilist în siajul unor Foarță și Șlapac, dar și un posibil poet tragic cu viziunea despre lume a lui Urmuz sau Ionesco.
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
și polemistul Tudor Arghezi, care "a jucat un rol epocal în remodelarea limbii", caracterizîndu-l drept "un excepțional creator de cuvinte, izvor nesecat de gînduri poetice", semnatar al unui "cuprinzător volum de poezie (Cuvinte potrivite), plin de forță expresivă și de viziuni ciudate, salutat de întreaga critică românească drept un eveniment de prim rang". în 1953 are loc un schimb de complimente între cei doi "mari", cu prilejul unei vizite pe care Basil Gruia i-a făcut-o la Mărțișor lui Arghezi
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
a lor în ceea ce a fost, au un foarte deosebit sentiment al artei. în meșteșugurile lor, unul purcede de la întreg, celălalt de la detaliu. Unul de la substanță, celălalt de la accident. Unul are un stil de ansamblu și cultivă în primul rînd viziunea (cuvîntul decurge din ea); celălalt are un stil de detalii și cultivă în primul rînd amănuntul (cu plasticitatea și savoarea ce rezultă din cuvînt). Unul are un sentiment dominant al necesarului, celălalt al jocului. Unul tinde spre marea simplitate, celălalt
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
spre marea simplitate, celălalt spre întortocheat, spre belșugul amănuntelor, pînă la pierderea firului călăuzitor. Unul are arhitectonică (a se vedea îndeosebi operele mari, dramele și filosofia), celălalt o egalitară subliniere a concretului plastic, fără de accente distribuite ierarhic într-o largă viziune de ansamblu. Etc.". Chiar dacă am staăbili o umoare intemperantă (Șerban Cioculescu nota ritos că Blaga "nu suferea să fie comparat cu Arghezi"), poziția "poetului de la Cluj" posedă o bază speculativă. Nu o dată, în decursul convorbirilor noastre, Blaga revenea asupra atitudinii
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
pe care il ilustrează fie discutând pe marginea Dialecticii luminilor 14, fie preluând pesimismul lui Orwell 15, Rorty insistă în mai multe locuri asupra faptului că exercițiile nostalgice sunt ineficiente 16. Cu atat mai mult, este rezonabil să avem o viziune și mai pesimista pentru anii din urmă, din moment ce prăbușirea regimurilor dictatoriale din țările arabe a generat mai degrabă violență decât libertate 17, iar democrațiile liberale europene se confruntă cu încălcări ale principiilor statului de drept de către cei care guverneaza, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru atâta!". Privitor la politica memoriei în Republică Moldova, Igor Cașu a afirmat că "Fiecare partid, guvern ori majoritate parlamentară a avut o agendă proprie referitoare la asta, căci nu a existat un proiect comun, ba, dimpotrivă, au fost chiar viziuni antagoniste, iar Comisia prezidențială înființată în 2010, si denumită în grabă "Comisia pentru studierea și aprecierea regimului totalitar comunist din Republică Moldova", n-a reușit să elaboreze un raport privind crimele comunismului din Republică Moldova. Accesul la arhive este însă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
scade mai drastic. Butada aceasta, în ciuda dozei incontestabile de cinism ce răzbate din conținutul ei, surprinde un adevăr simplu: credința înseamnă mai întîi trăire și abia în al doilea rînd înțelegere, sau mai precis înseamnă să trăiești cu sufletul o viziune intuitivă asupra lumii și mai puțin să înțelegi cu mintea cunoștințele discursive ce decurg din viziunea inițială. Psihologic vorbind, elementele de bază din care se încheagă natura interioară a unui credincios sunt în număr de trei: 1) viziunea lui, adică
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
un adevăr simplu: credința înseamnă mai întîi trăire și abia în al doilea rînd înțelegere, sau mai precis înseamnă să trăiești cu sufletul o viziune intuitivă asupra lumii și mai puțin să înțelegi cu mintea cunoștințele discursive ce decurg din viziunea inițială. Psihologic vorbind, elementele de bază din care se încheagă natura interioară a unui credincios sunt în număr de trei: 1) viziunea lui, adică reprezentarea pe care și-a făcut-o despre lume; 2) credința lui, adică gradul cu care
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
sufletul o viziune intuitivă asupra lumii și mai puțin să înțelegi cu mintea cunoștințele discursive ce decurg din viziunea inițială. Psihologic vorbind, elementele de bază din care se încheagă natura interioară a unui credincios sunt în număr de trei: 1) viziunea lui, adică reprezentarea pe care și-a făcut-o despre lume; 2) credința lui, adică gradul cu care își îmbrățișează sufletește propria viziune - iar de acest grad depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
de bază din care se încheagă natura interioară a unui credincios sunt în număr de trei: 1) viziunea lui, adică reprezentarea pe care și-a făcut-o despre lume; 2) credința lui, adică gradul cu care își îmbrățișează sufletește propria viziune - iar de acest grad depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții; 3) teoria lui, adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
a unui credincios sunt în număr de trei: 1) viziunea lui, adică reprezentarea pe care și-a făcut-o despre lume; 2) credința lui, adică gradul cu care își îmbrățișează sufletește propria viziune - iar de acest grad depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții; 3) teoria lui, adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
gradul cu care își îmbrățișează sufletește propria viziune - iar de acest grad depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții; 3) teoria lui, adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum o excrescență a cărei însemnătate stă numai în dimensiunea ei persuasivă. Așadar, teoria, ca armătură conceptuală pusă în slujba unei intuiții, are menirea de a
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
intuiții, are menirea de a-i convinge pe alții de temeinicia adevărului proferat, sau, dacă acest lucru nu e posibil, măcar de a le descuraja intenția unei porniri contestatare. De aceea, astăzi nu se poate închipui misionarism făcut în numele unei viziuni fără o teorie bine pusă la punct în această privință. Dar cum orice teologie, ridicînd la apogeu speculația teoretică, împinge în planul secund viziunea inițială, rezultatul ei va fi o devitalizare treptată a credinței. Și atunci, credinciosul, compensînd lipsa trăirii
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]