9,098 matches
-
iubit pe fiecare în parte, ne lasă orfani, debusolați și devastați. Singura noastră șansă este să încercăm să-i semănăm puțin. Ești și președinta Asociației culturale româno-spaniole ARIPI. Ce se întîmplă acolo, cum funcționează lucrurile? ARIPI (înființată în 2005, cu vocație de punte culturală între cele două țări) desfășoară proiecte europene (ultimul în 2013, „Leonardo”, în colaborare cu Radio România Cultural); asociația se află la a șaptea ediție a „Școlii de română pentru a doua generație a migrației” (cu finanțare de la
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
au aderat la acest partid sunt Laurențiu Solomon și Dan Coste, scrie România Liberă. ALO este un partid care "are drept scop dezvoltarea și modernizarea societății românești prin promovarea și punerea în practică în România a doctrinei ordoliberale contemporane de vocație germană, cu elemente sociale de tradiționalism de tip japonez. Doctrina ordoliberală este intitulată simbolic "a treia cale": o cale între social - democrație și neoliberalism". Nu se prea înțelege cum se pot aplica în România elemente sociale tradiționaliste japoneze. Principala instituție
ALO, un nou partid în România, compus din agenți secreți, masoni și militari by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38936_a_40261]
-
și în arhivele Securității, în așteptarea ceasului de apoi, și datorită faptului că de la Moartea cotidiană îi fusese imposibil să mai scrie sub zodia nefastă a realismului socialist, Dinu Pillat ajunge un mare dezabuzat. în comparație cu Pia și Monica înzestrate cu vocația scrisului, el se considera "un veleitar superficial al literaturii", ceea ce l-a determinat să renunțe "cu luciditate la o impostură". Se vede că talentatul critic și eseist, planând cu atâta îndemânare deasupra lumii literelor și a artelor, căzuse într-un
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
se întâmplă în PDL sunt și motivele personale: pentru că are impresia că opiniile sale nu ar conta prea mult în BPN, după cum s-a exprimat Radu F. Alexandru că sunt unii figuranți în BPN, dar și pentru faptul că "reînnoadă" vocația sa cea mai puternică, aceea de profesor. Precizând că "nu e vorba de pasivitate sau indiferență", Paleologu a explicat că este "o atitudine de așteptare activă, de poziționare și aș utiliza din nou metafora crocodilului, pe care am mai utilizat
Paleologu, în așteptare activă, întrucât la PDL ciomăgeala e în toi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39222_a_40547]
-
altă lume și de adoptat alt limbaj - totul într-o limbă literară pînă atunci inexistentă. Pentru a transforma un text străvechi, arhaic pînă la misterios, în poezie contemporană, poetul a operat pe două paliere esențiale. În primul rînd, dovedind că vocația sa era cea lirică (ca și a lui Kochanowski), a infuzat textului o doză substanțială de autobiografic; nimic mai potrivit cu plîngerile Psalmistului decît plîngerile, vibrante și directe, ale omului obligat, din rațiuni diferite, să plece în pribegie. În mod ciudat
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
în poezia românească o întruchipare comparabilă. Există mult pitoresc material în Psaltirea în versuri, multă etalare de obiecte și frecvente defulări lirice ale celui care se simțea nedreptățit; dar toate acestea trec pe plan secund comparate cu poezia religioasă, veritabila vocație a autorului. Inovația fondatoare a lui Dosoftei rămîne cea prozodică. Dacă rudimente de limbă literară românească începuseră să se coaguleze în diversele provincii ale vechii Dacii, limba poeziei aștepta încă să se nască - și ea se naște cu Dosoftei. E
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
fi constituit o opțiune deliberată. Între fidelitatea teologică față de textul sacru și invenția de natură pur poetică, Dosoftei a optat deseori pentru poezie. Asta nu înseamnă că un Mitropolit al Moldovei și-ar fi putut permite derogări doctrinare, ci că vocația sa ultimă a rămas mai degrabă poezia. Cel puțin două argumente pledează în acest sens. În primul rînd, deși a tradus și în proză Psaltirea, Dosoftei nu s-a limitat la o astfel de operațiune teologal - culturală, ci a întreprins
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
fie în spirit; nu va aluneca pe terenul ezitant al psihicului. Psihicul este un obiect de cercetare foarte nesigur. Aveau dreptate cei care spuneau că domeniul acesta de studiu nu îl alegi prin prisma viitoarei activități, din curiozitate sau din vocația de a le veni altora în ajutor, ci dintr-o altă pricină mult mai simplă. Bănuiesc că toți aveam un defect adânc ascuns, cu toate că neîndoielnic făceam impresia unor tineri inteligenți și sănătoși - defectul era ascuns, camuflat cu abilitate la examenele
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
naționale”. Abe reușește eradicarea deopotrivă a sclavagismului și a vampirismului, echivalente în plan simbolic pentru că aici se aplică fără urmă de ironie elocvența unui Rică Venturiano cu privire la „bampirii” care sug sângele poporului. La propriu, pentru că vampirii, „sudiști” și conservatori prin vocație, chiar asta fac. Sclavia este privită ca o formă de drenare malefică a resurselor vitale ale națiunii. Sudul sclavagist incorporează mai ușor ceea ce ține de mit, de superstiție și de obscurantism, un Sud care este decretat de către unul dintre personaje
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
alții, arsenalul urii la români e inepuizabil și se activeaza de-ndata ce nu avem aceleași opinii. Suntem băsiști sau anti-basisti, suntem usli-isti sau udmr-isti, suntem tot felul de „ -iști” și nu ne iertam asta unii altora. Avem, să admitem, vocația învrăjbirii și fără ca un președinte să vină să mai toarne gaz pe foc. Cât despe Crin Antonescu, și dansul cu orgoliul aferent, mă întreb în aceste zile ce va face cu el. Își va onora cuvântul dat, cum că se
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
Ministrul Culturii, Puiu Hașotti, a declarat, luni, că UDMR a folosit clerul pe care îl are pentru a a transmite boicotarea referendumului pentru demiterea președintelui suspendat Traian Băsescu, vocația trădării a celor din Uniunea fiind deja mult prea cunoscută, și le transmite acestora că ”politica, mai mult decât duplicitară” pe care au făcut-o până acum, nu poate continua la nesfârșit. "Este regretabilă și condamnabilă atitudinea UDMR-ului, care
Hașotti: Politica duplicitară a UDMR nu poate să dureze la nesfârșit () [Corola-journal/Journalistic/43269_a_44594]
-
bine, a fost lansat prin clerul pe care îl are, prin biserica evanghelică, prin biserica protestantă și așa mai departe, deci în mod evident UDMR-ul s-a comportat și chiar altfel decât au fost și unele discuții preliminare, dar vocația trădării la UDMR este deja arhicunoscută. UDMR-ul dovedește a nu fi interesat de probleme României, ci doar de eventuale autonomii culturale". De altfel, și președintele UDMR, Kelemen Hunor, a recunoscut, duminică seară, că prezența maghiarilor la referendum a fost
Hașotti: Politica duplicitară a UDMR nu poate să dureze la nesfârșit () [Corola-journal/Journalistic/43269_a_44594]
-
A. Păunescu și G. Pruteanu - alături, firește, de unii politicieni. Răsucirile lor nu sunt acceptate din retranșamente ideologice; după Pleșu, ei și-au bătut joc de talanții dobândiți. Într-un loc spune despre Blaga că a schițat o teorie a vocațiilor piezișe; marile reușite ale spiritului „aparțin unor inși care se exprimă în teritoriul unei anumite vocații cu înzestrările altora”. Andrei Pleșu ne obligă la exerciții de imaginație, la destinderi în formulări tainice, asemeni unor parole care, odată descifrate, oferă esența
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
retranșamente ideologice; după Pleșu, ei și-au bătut joc de talanții dobândiți. Într-un loc spune despre Blaga că a schițat o teorie a vocațiilor piezișe; marile reușite ale spiritului „aparțin unor inși care se exprimă în teritoriul unei anumite vocații cu înzestrările altora”. Andrei Pleșu ne obligă la exerciții de imaginație, la destinderi în formulări tainice, asemeni unor parole care, odată descifrate, oferă esența portretului în cauză. Iată, laolaltă, un scriitor, un arhitect, un critic de artă, un actor și
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
profesional. Am trecut de la o societate a fricii, la o societate a dezgustului”, afirmă Baconschi. Democrat-liberalul mai subliniază că, ”în acest context de psihologie colectivă”, Biserica Ortodoxă ar trebui să lanseze masaje pastorale partidelor politice, mai ales că una dintre ”vocațiile” ei este aceea de a evangheliza ”barbarii”. ”Biserica e liberă și lucrează, idealmente, într-un stat liber. Atunci când statul riscă să fie confiscat de o rețea mafiotă, glasul Bisericii trebuie să se facă auzit. Pentru că dacă statul își pierde autonomia
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
fie confiscat de o rețea mafiotă, glasul Bisericii trebuie să se facă auzit. Pentru că dacă statul își pierde autonomia, nici libertatea credinței nu mai e garantată. Și apoi, nu asta face Biserica lui Hristos de două milenii? Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii, de a civiliza moravurile și de a îmblânzi, prin cultivarea virtuților creștine, raporturile sociale?”, continuă fostul ministru de Externe, care așteaptă un mesaj pastoral, menit a detensiona viața publică a României. ,,Așteptăm, ca laici, un mesaj
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
unii un „talent primitiv și necioplit” (Iacob Negruzzi), ajunge să nutrească comentarii subtile care încearcă a-i scoate în relief rafinamentul, complexitățile cu bătaie livrescă, mai nou „dedesubturile” abisale. G. Călinescu l-a situat într-o impozantă serie europeană de vocații congenere, declarîndu-l „un Gargantua moldav”. Dar surprizele nu s-au oprit aici. „Prins în cleștele dihotomiilor, Creangă suportă un veritabil asalt interogativ”, remarcă Adrian Dinu Rachieru. La antipodul „țărăniilor” nepretențioase care-l marcau inițial, autorul lui Harap Alb se vede
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
seară de seară un public extrem de divers - e decisivă pentru orientarea lui Vilar spre cariera dramatică: aici își va face el ucenicia asistând la repetițiile maestrului, urcând uneori pe scenă ca halebardier figurant, descoperindu-și aplecarea spre artizanatul teatral, o vocație la care nu va renunța niciodată, căci Dullin a știut să-i inculce respectul față de munca bine făcută și față de produsul de calitate, atent meșteșugit, iar asta îl va face să prețuiască mai mult ca oricine altcineva meseriile implicate în
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
numi l’Equipe - iată cum transpare, de la bun început, atracția lui pentru activitatea de grup, pentru munca „în echipă”, cu condiția ca liderul să fie el însuși - iar mai apoi va anima, împreună cu André Clavé, La Roulotte. Vilar recunoaște astfel vocația nomadă a teatrului, strânsa lui înrudire cu spectacolul de bâlci; de aici și oroarea lui față de teatrele stabile, cu sălile lor impunătoare, elegante, de aici și plăcerea de a bate drumurile Franței și de a juca pe scene improvizate. Marea
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
întotdeauna fericitei întâlniri dintre oameni de excepție! Mai există și o altă latură a activității lui Vilar, o inițiativă care îi aparține în exclusivitate: lucrul cu publicul, în încercarea de a-l familiariza cu teatrul și de a-i cultiva vocația de spectator, „de a-l satisface fără a-l măguli”, pentru a-i procura astfel „plăcerea dureroasă resimțită deopotrivă de minte și de suflet”. Vilar a organizat în acest scop la Avignon, în grădina Papei Urban V, întâlniri - pe atunci
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
îl consacra poetului și traducătorului Mihai Cantuniari, apariția unei cărți „în stilul Șeherezadei”. Într- o formă expresivă, observația criticului surprinde esențialul. Nu întâmplător, când vine vorba despre scriitorii noștri cei mai importanți, preferința autorului se oprește asupra lui Mihail Sadoveanu. Vocația narativă și plăcerea actului narativ (declarată reiterativ) reprezintă o linie de forță a prozei lui Mihai Cantuniari. Ocarina de lut (Ed. Humanitas, București, 2011) este al doilea volum dintr-o trilogie de o certă amploare epică - Omul ca iarba - inaugurată
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
atâta slugărnicie, micime umană, lipsă de caracter: aș vrea ca guvernanții noștri să nu-și mai țină discursurile (...) decât în limba română (...) Să nu se maimuțărească public într-o engleză de baltă (...), ci să se dovedească buni români” (p. 161-162). Vocația de povestitor pe care o reconfirmă Mihai Cantuniari odată cu apariția celui de al doilea volum al trilogiei sale romanești este dublată de un rafinament cultural special și de o savantă punere în scenă a actului narativ. Un text ilustrativ în
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
autori sau să-mi alcătuiască liste cu cărți de citit. N-am frecventat cenacluri și n-am lucrat în redacții de reviste literare.” Mai mult, el, în mod deliberat, vreme îndelungată, a ocolit această meserie, a fugit de propria sa vocație: „Oricum, între 18 și 35 de ani mi-am câștigat existența din îndeletniciri care nu numai că nu aveau nicio legătură cu scrisul literar sau gazetăresc, dar nu presupuneau în niciun fel ținerea în mână a unui pix sau creion
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
a climatului politic din țara noastră să vă prezentăm doar câteva puncte pe scurt: • Curtea Constituțională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o institutie unde numirile se fac politic și care are ca unică vocație arbitrajul în chestiuni constituționale. • Curtea Constituțională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Presedintele Băsescu a încălcat principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în fața Parlamentului, așa cum se întâmplă în toate statele democratice din
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
baza filosofică indubitabilă, sunt excepții la care privim cu crispare. Dincolo de ei, peisajul e deprimant: teoreticieni fără doctrină și judecători fără talent, adică tot atîtea nume care nu inspiră încredere. Dinu Pillat are talent, dar nu are doctrină, lipsindu-i vocația speculației și pofta distincțiilor conceptuale. Și, fără doctrină, critica devine o filatelie în ale cărei clasoare un autor înghesuie comentarii trăind cu iluzia că astfel impune un canon. Dar canon fără filosofie nu se poate, carența spiritului în critica românească
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]