1,084 matches
-
Dianthus spiculifolius"), "Gagea fistulosa" o specie floristică din familia Liliaceae, "Gymnadenia conopsea" o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de "Mâna Maici Domnului", crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), crinișor de stâncă ("Lloydia serotina"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"). Fauna sitului este
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
de la Academia Română. George Călinescu, în a sa monumentală lucrare, "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (1941), considera că felul lui Sadoveanu de a fi se reflectă și în opera sa. „Omul însuși personifică în chipul cel mai izbitor opera: voinic, trup mare, cap voluminos, gesturi cumpănite de oier, vorbire îmbelșugată dar prudentă și monologică, ocolind disputa; însă lăsarea în jos a gurii, zâmbetul împietrit al feții, aduc pe față o nepăsare ferină; ochii nelămuriți, reci, venind de departe și trecând
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule», 10. «Sus, pe dealurile Cernii», 11. «Ziurel de ziuă», 12. «La poarta lui Ștefan-Vodă», 13. «Printre cimbru și susai» etc.), purtând receptorul în cele mai ozonate sfere ale "catharsis"-ului: "Ineluș-învârtecuș, / moarte, joc cu lunecuș
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
-nnoptezi ? / Mâinile, de ce le-nchizi / sub un zarzăr cu omizi ?" («4», "ibid.," p. 39); uneori, în reverberări „molcom-thanatic-eroice“, cu Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în baza Cogaionului: "Jos în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă dor de ducă / pe-un cârlan ca o nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Cântă unul. Luncă lină, / miruie-mi-l cu sulfină. / Crengile, miresele, / peste doru-i țese-le. / Noaptea cu poenele, / graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și uscăciune. Iarba sfârâie, întoarsă, / frunza stă cu pleoapa arsă. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă... Ce zăpadă / i-nflorește-n trup livadă ? / Care stea în piept îi cântă ? / Ce grădini îl vor la nuntă ? / Care-amieze pădurețe / mi-l așteaptă să-l răsfețe ? / Haiducește,-mpărătește, / viața lui cu cerbi gonește. // Cântă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
Marea Antilelor Australe la nord și Marea Wedell la sud. Între insulele Shetland de Sud se află mai multe strâmtori (Livingstone, Rei Jorge (Waterloo) etc). Zona Antarctică Braziliană are un ecosistem sărac, mai ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge, crucea voinicului și cîteva plante cu flori). Fauna este însă ceva mai bogată, cuprinzînd păsări (albatros, furtunar uriaș, furtunar Wilson, furtunar de zăpadă, lup-de-mare, pinguin, cormoran, rîndunica-de-mare), mamifere (foca, elefant-de-mare, morsă, balenă, leopard-de-mare) precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște, zooplancton etc). Zona
Zona Antarctică Braziliană () [Corola-website/Science/316747_a_318076]
-
iubitorilor de muzică, o versiune pop. Dincolo de toate aceste versiuni, trebuie precizat că prioritatea creației și a interpretării aparține Justinei Băluțeanu. Cu orchestra dirijată de Gelu Barabancea a imprimat un disc cuprinzând: „Ieșii aseară pe lună”, „Cine a-nceput dragostea”, „Voinic călător”, „Cine trece pe uliță”. Imprimă apoi în 1967 cu orchestra dirijată de George Vancu un alt disc mic, iar mai apoi, cu orchestra dirijată de Constantin Busuioc, imprimă tot un disc mic în 1968. A imprimat apoi discul cu
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci puse să-i facă altul mai greu și-l aruncă în sus aproape de palatul de nori al lunei; căzând din nori, nu se rupse de degetul voinicului”.
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
mas"), zmeur ("Rubus idaeus"), afin ("Vaccinum mytrillus L."), alun ("Corylus avellana"); Vegetație ierboasă (de pajiște și de stâncărie) constituită dintr-o mare varietate floristică de specii rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), tulichină ("Daphne mezereum"), tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), schinduc ("Conioselium tataricum") sau astragalus ("Asrtagalus
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
abies"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra") și zada ("Larix"); arbuști de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). Vegetația ierboasa de pajiști și stâncărie este alcătuită din rarități floristice cu specii de: sângele voinicului ("Nigritella rubra"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), rușulița ("Hieradum aurantiacum") sau omagul galben ("Aconitum anthora"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica ("Angelica archangelica"), mac galben ("Glaucium flavum"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), iarbă roșioara ("Silene acaulis"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica ("Angelica archangelica"), mac galben ("Glaucium flavum"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), iarbă roșioara ("Silene acaulis"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană de interes geologic, floristic și peisagistic. În teritoriul rezervației vegetează specia rară de plantă de stâncărie cunoscută sub denumirea populară de crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica").
Piatra Boroștenilor () [Corola-website/Science/326970_a_328299]
-
calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), moșișoară ("Liparis loeselii"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), gențiană (din specia "Gentiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), lalea de munte ("Fritillaria montana"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
navă cargo sub pavilion grecesc. Conform coordonatelor transmise de greci (longitudine și latitudine) la momentul semnalării stării de dificultate nava se afla eșuată între Gura Portiței și Brațul Sfântu Gheorghe unde înainta adânc spre uscat. În acel moment nava salvator Voinicul condusă chiar de Nicolae Mircea Ionescu (comandantul grupului de salvare), a părăsit în grabă portul Constanța în căutarea navei eșuate. Ajunși în scurt timp în zona indicată, nava grecească nu era de găsit. După un nou contact radio, grecii au
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
grecii au transmis salvatorului alte coordonate, îndicând o poziție undeva pe litoralul dintre Gura Portiței și zona Vadu. După alte câteva ore de căutări, din pacate, în punctul dat de coordonatele transmise nu a fost găsită nici o navă. Salvatorii de pe Voinicul au chemat încă o dată prin radio nava Evangelia, însă aceasta n-a mai răspuns. Situația inedită l-a determinat pe șeful Grupului de Salvare să solicite căutarea vasului, apelând si la salvatorul Albatros. Această navă avea un pescaj ceva mai
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
încă o dată prin radio nava Evangelia, însă aceasta n-a mai răspuns. Situația inedită l-a determinat pe șeful Grupului de Salvare să solicite căutarea vasului, apelând si la salvatorul Albatros. Această navă avea un pescaj ceva mai mic decât Voinicul și putea naviga mult mai aproape de țărm. Totodată comandantul Mircea Ionescu a solicitat Grupului de Salvare să caute nava eșuată în directia opusă coordonatelor transmise de greci. Și astfel, pornind spre Sud-ul litoralului, în zorii zilei de 15 Octombrie
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
un petec de nisip, singurul de altfel din întreaga zonă; în rest, malul și fundul Mării sunt predominant pietroase, fapt reliefat de toate hărțile de navigație. Primul la fața locului a ajuns nava salvator Albatros, urmat la câteva ore de Voinicul. Observând că vaporul nu prezintă probleme de vitalitate șeful grupului de salvare a decis pe loc demararea operațiunilor de dezeșuare. La nava Evanghelia au fost coborâte la apă ancorele și lanțurile din dotare. Nava a fost debalastată și totodată a
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
lanțurile din dotare. Nava a fost debalastată și totodată a fost deversată întreaga cantitate de apă tehnică și apă potabilă din tancuri. S-a constatat ca Evanghelia se ușurase considerabil în urma acestor operațiuni. Calculându-și punctul cu precizie, nava salvator Voinicul s-a ancorat în larg și a dat parâmă de remorcă navei Evanghelia. După numai câteva ore de tras, Evanghelia plutea din nou, fiind practic salvată. În zorii zilei următoare, nava de salvare Voinicul revine la locul eșuării, respectiv 16
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
-și punctul cu precizie, nava salvator Voinicul s-a ancorat în larg și a dat parâmă de remorcă navei Evanghelia. După numai câteva ore de tras, Evanghelia plutea din nou, fiind practic salvată. În zorii zilei următoare, nava de salvare Voinicul revine la locul eșuării, respectiv 16 Octombrie 1968, iar la momentul întinderii parâmei de remorcă s-a constatat că Evangelia era din nou pusă pe uscat (eșuată) iar de data aceasta mult mai adânc. Comandantul Mircea Ionsecu a devenit suspicios
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
fost pus pe "toată viteza înainte", elicea fiind astfel distrusă de fundul apei. În acel moment salvarea a fost stopată deoarece existau indicii că, pe timpul nopții, nava fusese eșuată în mod intenționat. Conform declarațiilor date de echipajele navelor de salvare Voinicul și Albatros, nava Evangelia a fost eșuată de echipaj pentru a primi prima de asigurare, dar, consultându-se cu salvatorii români, asiguratorul a refuzat plata asigurării, acest gen de eșuări fiind o practică curentă a armatorilor greci. Întrucât echipajul a
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
cu ajutorul a diferitelor stratageme și șiretlicuri. Aparent ei provin din două lumi diferite și duc o bătălie finală apelând la arma secretă pe care aceștia o dețin. Povestea se complică când Fiica Împăratului (Manuela Harabor) se îndrăgostește de un oarecare Voinic (Adrian Păduraru), Zmeul cel mai Zmeu punându-i gând rău Voinicului pentru a rămâne el cu prințesa. În vâltoarea evenimentelor apar alți pretendenți la tronul Împărăției Lumii, dar și la mâna prințesei, Gâtlej Uscat (Horațiu Mălăele) și Burta (Mitică Popescu
Secretul armei secrete () [Corola-website/Science/324321_a_325650]