1,096 matches
-
cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
piper în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că, "în povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu, Pintea). Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului de Baia-Mare în ce constă toată puterea sa, și anume
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
neam. "Șarpele casei ar fi, ca și steaua sau pomul consacrat, corespondentul din natură al omului și depozitarul mitologic al soartei sale [...]." Există o serie de cazuri în care fata de împărat rămâne însărcinată doar văzându-și alesul. În basmul Voinicul cel fără de tată [Ispirescu], o fată de împărat, uitându-se "la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă"; însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
motivul cărții ca motiv al cunoașterii încă din pântecele mamei. Cartea îi acordă celui nenăscut un ascendent asupra lumii dinăuntru și dinafară. Este vorba de o inițiere, conținutul cărții este devorat, absorbit în sânge, încă din trupul mamei. În basmul Voinicul cel cu cartea în mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei din urmă se împlini". În Voinicul cu cartea în mână [Păun și Angelescu], nevasta naște un băiat care avea în mâna dreaptă o cărticică pe care nu i-o putea lua nimeni. "Țipa cpilu dă-i lua gura, i-o lăsa în mână. Copilul când era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se făcu roșie ca trandafirul (roza este sinonimul frumuseții, al dragostei ardente și al vieții). Deși feciorul de-mpărat o roagă să rămână, fata rostește incantația plângând, schimbând numai finalul, care nu mai corespundea realității, pe pământ umblată, / și de voinici/ sărutată. Dafinul însă nu se mai deschide, iar fata se-ntoarce la cortul feciorului de-mpărat. Vremea trece și slujitorii îi aduc aminte feciorului de-mpărat că e ziua Sfintei Vineri, când trebuia să plece cu vânatul, întrucât îl așteaptă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
niște stofă scumpă de aur și să tocmească un medic, căci medicii venețieni erau pe atunci vestiți în lumea întreagă. În august 1502 abia ajunse la dânsul Matei din Murano, medicul dorit, care-l găsi chinuit de podagră, dar altfel, voinic pentru vârsta sa și în stare să mai călăuzească ostași, cum făcu peste câteva luni. Matei, care se îmbolnăvise pe drum, boli întruna și muri în Moldova, iar când Ștefan trimise după un alt medic, în octombrie 1503, mâinile și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pentru ucidere scoate în evidență caracterul malițios și imoral al unor persoane, care, la adăpostul întunericului își propun săvârșirea unor fapte condamnabile. BRATU p. 82, r. 43 46 : „Nu sunt muiere de sat Să mă dau ție legat, Că-s voinic cu comănac, Îți vede ce-oi să vă fac.” voinicia și vitejia bărbatului contrastează cu firea slabă și firavă a femeii; acțiunile viitoare ale acestuia vor dovedi virilitatea individului. 88 LINA CĂTĂLINA p. 87, r. 137 139 : „Și mi se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cu desene de Geo și Gusty, București, 1934; Unchiul meu Adam, cu desene de Gusty, București, 1934; Anecdote, pref. Take Papahagi, București, 1935; Coana Frosa la București, București, 1935; Răpirea celor două fetițe, București, 1935; Rilă Iepurilă, București, 1935; Flor Voinicul, București, 1937; În țara copiilor trântori, București, 1938; Păpușica, cu desene de Pascal, București, 1938; Șerban și Uragan în avion, București, 1938; Ștrengărelu, cu desene de Pascal, București, 1938; Buchete de povești, București, 1939; Mica Robinson, București, 1939; ed. Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
înfruntare, lumea binelui iese întotdeauna învingătoare; deci basmul are caracter moralizator. Motive literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele răului: zmeul, scorpiile, baba cea rea, Muma Pădurii, balaurul, etc.); de regulă ele sunt fantoșe abstracte, niște idei în conflict; ele nu evoluează psihologic; nu (des)cresc sufletește; cele mai multe au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sufletește; cele mai multe au de regulă forțe supranaturale; sunt exemplare (în bine sau în rău; mai degrabă, dincolo de bine sau de rău); - sunt lipsite de stare civilă; nu au biografie; nu au trecut; ele sunt pur și simplu: regele și regina, voinicul, vrăjitoarea, piticul, etc.;cel mai înalt grad de diferențiere de care sunt susceptibile este indicat de funcția lor, uneori prin profesie: regi sau slugi, croitori, țărani, fierari, vânători, etc.; - se creează diferite opoziții umane (cei puternici se opun elor slabi
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se opun celor bătrâni): 1. regele se opune prințului și prințesei; 2. tatăl- fiului și fiicei; 3. mama vitregăcopiilor din prima căsătorie; etc.; - cei buni sunt sprijiniți de cineva (o zână bună, o vrăjitoare, un sfânt, etc.); - personajul pozitiv (eroul, voinicul, Făt Frumos) - este înzestrat cu toate darurile: frumusețe fizică și morală, istețime etc.; - are un lung șir de tribulații; - are un cod al onoarei de la care nu se abate; - el nu profită niciodată de avantajul surprizei; ex.: dacă adversarul doarme
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
morală, istețime etc.; - are un lung șir de tribulații; - are un cod al onoarei de la care nu se abate; - el nu profită niciodată de avantajul surprizei; ex.: dacă adversarul doarme, îl trezește și apoi îl ucide în luptă dreaptă;dimensiunea voinicului se acoperă cu conceptul cavaleresc despre putere și inteligență (fortitudo et sapientio); - este un om dispus oricând să - și pună în joc faima pentru un scop nobil; - nu pretinde vreo recompensă; - (!!) recompensa este totuși mobilul plecării pe drumul aventurii; - el
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o soție, mulți copii, bogăția și pacea ideală a căminului; - personajul negativ (zmeul, omul pocit, etc.) - este totalmente opusul voinicului; are totul urât (și fizicul și sufletul); este dizgrațios; Alte (câteva) locuri comune, stereotepii:acestea (stereotipiile) au: 1. o anumită forță emoțională; 2. o funcție mnemotehnică; 3. dau oarecare expreivitate; - limbajul fără interpret: omul vorbește cu (și ca) animalele; animalele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deznodământul se atinge cu cât mai puține ocolișuri; - dar asigurând sublinierea primejdiei care îl pândește pe eroul pozitiv (ceea ce sporește interesul dramatic); fără a minimaliza puterea adversarului; - uneori, deznodământul este tragic; e. sfârșitul are un caracter optimist; - datorită înseși biruinței voinicului; - sau prin speranța care lasă să se întrevadă că lupta va fi continuată de erou sau de alții până la încheierea pozitivă; - unele formule tipice (exterioare cadrului acțiunii) au un ton umoristic și satiric; - se stimulează buna dispoziție și îngăduința generoasă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
stăpân care l-a umilit și chinuit; - până la urmă, haiducul moare, copleșit de forțele împotriva cărora luptă; dar, de fapt, în plan etic, haiducul învins este un ... învingător; - un „erou” învinge armate întregi; dușmanii sunt „ca frunza și ca iarba”; - voinicul piere prin trădarea unui apropiat (tovarăș, femeie, slujitor, etc.);trădătorii sunt totdeauna pedepsiți, de cele mai multe ori cu mare cruzime; și cu metodele pe care ei le pregătiseră pentru uciderea voinicului; suprema pedeapsă fiind împrăștierea cenușii în vânt; - îndrăgostiții au o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
învinge armate întregi; dușmanii sunt „ca frunza și ca iarba”; - voinicul piere prin trădarea unui apropiat (tovarăș, femeie, slujitor, etc.);trădătorii sunt totdeauna pedepsiți, de cele mai multe ori cu mare cruzime; și cu metodele pe care ei le pregătiseră pentru uciderea voinicului; suprema pedeapsă fiind împrăștierea cenușii în vânt; - îndrăgostiții au o situație fixată în limitele tragicului (motivele fiind diverse); - se glorifică virtuțile bărbatului (putere, înțelepciune, pricepere, etc.); - femeia are un statut inferior (trădează, este infidelă, etc.); alteori apare ca un exemplu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
putea lipsi: un cățel îl ghidează în vis pe narator spre adâncul unei păduri, un loc tainic unde descoperă un personaj misterios, „un om în negru nveșmântat” 636 , un cavaler „desăvârșit/ De mândru la înfățișare -/ Rare-nsușiri părea că are -/ Voinic și tânăr foarte”637. 632 „Chaucer nu plânge dispariția acestei mari doamne în mod subiectiv, la persoana întâi, iar aceasta se datorează artei sale rafinate, admirabile. Se detașează complet, pentru a ne face să ne concentrăm asupra temei, care este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în două / Și ne-a dat și nouă, / Și l-a rupt în trii / Și-a dat la copii, / Și l-a rupt în patru / Și-a hrănit tot satu, / Și l-a rupt în cinci / Și-a dat la voinici, / La feciori cu opinci; / Iar cât a mai rămas / Înapoi că mi l-a tras, / Și l-a pus în cuiu din dos / Ca să fie-ndemânos / Pentru alți plugari de scos..." 405 Colacul ritualic reprezintă sacrificiul spiritului grâului, jertfa divinității care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cazuri, formula magică a strigătului apei este: Ceasul a sosit, / Omul n-a venit" sau "Ceasul a venit, / Dar omul nu-i!" : Când eram prin dreptul genunii, numai ce aud zicând pe cineva din genune: Iaca ceasul a sosit / Și voinicul n-a venit! Și așa a strigat până de trei ori. Și când a strigat a treia oară, numai ce văd un voinic frumos ca un luceafăr, călare pe un cal ca un zmeu. Cum venea repede, da pinteni calului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
eram prin dreptul genunii, numai ce aud zicând pe cineva din genune: Iaca ceasul a sosit / Și voinicul n-a venit! Și așa a strigat până de trei ori. Și când a strigat a treia oară, numai ce văd un voinic frumos ca un luceafăr, călare pe un cal ca un zmeu. Cum venea repede, da pinteni calului să se bage în apă, da calul nu vrea să se bage. Văzând calul că stăpânul său îl silește numaidecât, răcnează o dată de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se bage. Văzând calul că stăpânul său îl silește numaidecât, răcnează o dată de s-au cutremurat munții și nu ai de trei ori a sărit și a fost în mijlocul Bistriței, când a fost în mijlocul apei, s-a cufundat calul cu voinic cu tot. Calul a ieșit plin de spume, dar voinicul a rămas în fundul genunii. Știma apei a cerut cap de om, și când a sosit ceasul, cap de om a căpătat." În Bucovina există și o altă "ființă a apei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răcnează o dată de s-au cutremurat munții și nu ai de trei ori a sărit și a fost în mijlocul Bistriței, când a fost în mijlocul apei, s-a cufundat calul cu voinic cu tot. Calul a ieșit plin de spume, dar voinicul a rămas în fundul genunii. Știma apei a cerut cap de om, și când a sosit ceasul, cap de om a căpătat." În Bucovina există și o altă "ființă a apei", Sorbul, care locuiește acolo unde se adună toate apele din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-ai fost nesățios, / C-atâta cât a plouat, / Și tot nu te-ai săturat, / Ș-amu toată lumea plânge / Că tu te adăpi cu sânge. Adăpa-te-ai, adăpat, / Și tot nu te-ai săturat, / C-o curs sângele șuvoi / Din voinicii de la noi / Și din gospodari ca noi."100 Prezența altor variante lexicale pentru arhetipul "pământ" lut, țărnioară, rădăcini, țară, mormânt pune în evidență tragismul unui destin potrivnic, construcția lirică realizându-se gradat, secvențial, în funcție de ipostazierea semnificațiilor originare: "Eu aștept să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a sosit din răsărit / Un voinic frumos, leit. Iată lumea că-nflorește, / Pământul că-ntinerește. (s. n. ) / Cântă-n luncă turturele, / La ferestre-rândunele. Noi vă zicem să trăiți / Întru mulți ani fericiți; Ca pomii să înfloriți / Și să nu îmbătrâniți. Vă mai zicem sănătate / Că noi mergem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]