1,218 matches
-
prieteni într-un băruleț din Piața Amzei (transformat ulterior într-o agenție CEC), Marcel Mihalaș, cel mai milităros dintre noi, a rostit una din replicile sale memorabile: „Ce-ar fi să-i batem”, adică noi pe ei. Efectul provenea din voita confuzie între confruntarea militară și disputa sportivă; așa cum în fotbal, de pildă, ca să folosesc stilul cronicarilor noștri sportivi, buturuga mică răstoarnă carul mare. Din păcate nu eram nici la fotbal, nici pe vremea lui Mircea cel Bătrân (nedevenit încă cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
unui ac într-un car cu fân, dar care totuși se desfășoară la dubla tensiune a nădejdii / deznădejdii, alcătuind scena de cea mai largă respirație și mai patetică a filmului. Căința e o operă barocă, în care inadvertențele și anacronismele voite însoțesc aluzia istorică precisă, precum călăreții medievali însoțesc automobilul lui Varlam Aravidze, o operă încărcată de surprize - care smulg spectatorului prelungi „țipete” de uimire, asemenea celor pe care le emite Guliko Aravidze, văzând cadavrul socrului ei deshumat - și totodată, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
școalele noastre? Cultura care o avem noi, nu trebuie să uităm că ne-am dus ca străin În țară străină s-o luăm, fiindcă noi nu o aveam În țara noastră, și de ceea ce am căpătat noi de la străini, Dvs. voiți ca prin o ingratitudine neînțeleasă s-o refuzăm altor străini? Cum? Noi să mergem să Învățăm de la alții, dar alții de la noi, nu? Și când noi refuzăm aceasta, pretindeți că este nepatriotic, că este aproape un act de trădare? Vă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
francezilor goniți din sudul Franței? Ei au adus În Prusia, și industria și cunoștințele lor teoretice și iscusințele lor manuale. Chiar vecinii noștri din Rusia, de unde au luat ei civilizația lor, dacă nu de la germani? Dacă este așa, d-voastră voiți ca ceea ce nici o nație din lume nu a făcut, să facem noi?” Mergând pe acest principiu, Îndemna cercurile politice să renunțe la antisemitism: „este timpul ca și partidele și guvernele să facă front contra acestei uri a străinismului; să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Divinei Providențe, dar nu într-o formă perpetuă. Credea că timpurile actuale pretindeau această libertate. «Timpuri noi, lucruri noi - spunea -, dar lucruri noi pe fundamente vechi». Asemeni unui sculptor perseverent, zi după zi, don Calabria cizela modelul religiosului acestei Opere voite de Dumnezeu. Religiosul Slujitor Sărac al Divinei Providențe trebuie să fie dispus la orice slujire, în primul rând, în ordinea timpului și a importanței, asistența și educarea tinerilor. «Trebuie să fiți maleabili asemenea lutului în mâinile superiorilor, pentru a fi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spre origine, spre întâlnirea-urmarea imediată și personală a lui Cristos; să regăsească pur și simplu chipul Evangheliei, eliberând-o de incrustațiile unui creștinism organizat dar netrăit. Niciodată în revoltă contra Bisericii instituționale, ci în plinătatea unei comuniuni mereu iubite și voite». Apelul lui don Calabria la redescoperirea Evangheliei are caracteristici cu totul specifice. Duhul Sfânt nu se repetă. E un artist ce folosește o bogată policromie de culori, în creația marii capodopere a răscumpărării. Lamentația pe care don Calabria o aude
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
polemist de vervă rece, excesiv obsecvios, cu o mască atât de impenetrabil zâmbitoare, încît aprobarea și dezaprobarea atârnă de o clipire din ochi (1907-1945). C. FÎNTÎNERU, MIRCEA GESTICONE Un document este Interior, jurnal liric, analizând psihologia "generației noui", într-un voit stil incoerent, spre a se da impresia autenticului. De fapt dăm de crizele de creștere valabile universal, cu orgoliul, cinismul artificial, sentimentalismul, susceptibilitatea, predispoziția idilică, nevoia imperioasă de a se afirma, absurditatea, ce sunt preludiul sedimentării caracterului. Eroul întîlnește un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acest lucru nu s-a întîmplat și pricinile sunt multe: și faptul că cultura n-a străbătut, cum ar fi fost de dorit, la țară, și firea limbii românești, care, ca orice limbă romanică, este refractată la creațiuni de cuvinte voite - nu poate "da muguri" ca să întrebuințăm o expresie chiar a lui Eminescu. Germanii, rușii, ungurii au naționalizat mult limba științifică, noi n-o putem face. Oricum, dorința aceasta a lui Eminescu dă o notă caracteristică concepției lui și ne dovedește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care am vorbit de atâtea ori. * După aceasta, satira lui Caragiale își va schimba obiectivul. Începând cu D-ale carnavalului (1885), urmând cu câteva schițe în Convorbiri literare și isprăvind, mult mai târziu, cu admirabilele Momente, Caragiale va satiriza, dacă voiți, mahalaua. Dar trebuie să ne înțelegem asupra acestui cuvânt. Mahalaua pe care o satirizează Caragiale nu e o categorie socială, clasa de mici burghezi, de mici funcționari, care stă în suburbie și ale cărei mijloace materiale, ca și intelectuale, sunt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e vis al neființei universul cel himeric - sunt oare atât de pe înțelesul oricui? Încă o dată, de nepriceperea unei poezii nu e vinovat întotdeauna poetul. Dealtmintrelea, noi suntem porniți să credem că de cele mai multe ori "obscuritatea" reală, numită și absconsitate, e voită, și prin urmare e o șarlatanie - un fapt care interesează mai mult etica decât estetica literară. ă"Viața romînească", 1922, nr. 11î INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
istoric) Eminescu a fost influențat de literatura prin excelență romantică, reacționară și pesimistă a Germaniei. Romantismul german, exprimat de naturi "pesimiste", a fost, ca și romantismul eminescian, expresia reacționarismului medievalist și, deci, a aversiunii pentru ideologia Revoluției Franceze (ori, dacă voiți, expresia acestei aversiuni și deci a reacționarismului medievalist - e indiferent). Din cauza acestei asemănări, influența germană asupra lui Eminescu este una dintre cele mai puternice pe care a suferit-o poezia română. Dar robustul organism național al acestui culegător de lectură
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
produce ca un fruct natural", zice Thibaudet. "Acest oraș, ca și sufletul poetului, este o durată, o formă inveterată a vieții, o memorie." Poezia lui Baudelaire "este în întregime a Parisului. Ea corespunde la o rafinare - numiți-o bolnăvicioasă, dacă voiți - de civilizație într-o țară veche". Această viață artificială pusă pentru întîia oară în lumină și exprimată de un poet conștient, a dat Les Fleurs du Mal și Le Spleen de Paris." "Cu Baudelaire a trebuit de privit în față
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mod atât de exagerat) excepțional excesiv exclusiv exclusiv (în mod absolut și exclusiv) exclusiv (în mod exclusiv și direct) exclusiv (în mod exclusiv și izolat) exclusiv (în mod exclusiv și perpetuu) exemplar exhaustiv experimental explicit explicit (în mod explicit și voit) expres expres (în mod expres sau tacit) extrem factual fals fatal fericit ferm fermecător (în mod captivant și fermecător) filosofic (în mod filozofic și nu confesional) firesc fizic fizic (în mod real, fizic) fiziologic flagrant flexibil (în mod flexibil și
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
tipic total tradițional transparent tranșant treptat unic uniform unilateral unitar unitar (în mod corect și unitar) universal universal (în mod singular sau universal, lucrativ sau oneros) ușor ușuratic util uzual valabil vădit vertical vizibil voit voit (în mod explicit și voit) voluntar în modul + adjectiv agresiv (în modul cel mai agresiv) analizat brutal (în modul cel mai brutal) centralizat (în modul cel mai centralizat cu putință) clar (în modul cel mai clar) didactic (în modul cel mai didactic) fertil (în modul
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
în capacitatea sa de a rezolva problema. "Am vrut doar să încerc să fiu de folos" este formula folosită de băgăreții și de bârfitorii cărora le place să se amestece în treburile altora, în context, "doar" încearcă să minimalizeze implicarea voită, iar "să încerc" arată că respectivul nu a avut cu adevărat intenția să ajute la rezolvarea problemei. Un bărbat nerăbdător care face o propunere nepotrivită unei femei și se alege cu o palmă, poate spune: "încercam doar să fiu prietenos
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
intelectuale, afective și volitive ale persoanei. Pentru a parcurge cu succes această fază persoana creatoare trebuie să posede: atenție distributivă (pentru a ține sub control un câmp larg de date); abilitatea de „a se juca cu ideile” (capacitatea, spontană sau voită, de a abandona capcanele gândirii logice și de a se lăsa pradă imaginației, asociind idei, fapte, teorii în spiritul ideii „să vedem ce iese”); capacitatea de concentrare (de a nu se risipi în direcții colaterale, lipsite de importanță, de a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
2 Incubația Cum spuneam mai înainte, dacă soluția la problemă refuză să vină, urmează un moment de saturație, în care creatorul este chinuit de frustrări și neliniști. Negăsind soluția dorită el se retrage într-o etapă de așteptare, de întrerupere voită a efortului. Cu toate că aparent, etapa este pasivă, „o baltă a liniștii” după cum spunea Sadoveanu, creatorul rămâne racordat la problemă, doar că terenul soluției se mută din zona conștientului într-o zonă mai puțin controlabilă a psihicului. Rolul incubației este, în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se măsoară prin suferințele pe care le-a asumat pentru a dobândi cunoașterea. Nimeni nu știe fără să fi trecut prin suferințe. Măra revendică atunci locul de sub arbore, în virtutea meritelor pe care le câștigase cândva, ca urmare a unui sacrificiu voit. Śăkyamuni acumulase și el merite în cursul existențelor sale anterioare, dar, deoarece nu avea nici un martor, el o invocă pe „mama nepărtinitoare a tuturor” și atinge, cu un gest devenit clasic în iconografia buddhistă, cu mâna dreaptă pământul. Atunci Glia
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
face să sufăr. Tocmai am terminat de citit articolul despre Sorescu pe care mi l-a trimis „nenea Jean”. știind că au fost colegi, mă așteptam la o încercare de portret. Articolul e scris însă fără afecțiune, „tehnic”, cu istețime voită (replică la cea a poetului oltean). Lectura lui îmi dă din nou ocazia să mă întreb dacă această lipsă de „sentiment” e un semn bun, de inteligență superioară, sau e simptomul unei carențe sufletești ce obligă la prudență? * În sfîrșit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adresat cu scrisori la Ministerul Culturii și Cultelor (domnului Răzvan Theodorescu), Parlamentului României - Senat (pentru revizuirea Legii Sponsorizării, care a fost prost făcută și nu avantajează pe sponsori), pentru a contribui la refacerea tuturor edificiilor lăsate În paragină În mod voit; deasemeni la Televiziunea Română din Iași, Primăria municipiului Fălticeni, sperând să se miște lucrurile din loc. La sugestia domnului președinte Valeriu Slușaru, de la Societatea „Cultura fără frontiere” - Iași, vrem să Înființăm o filială și la Fălticeni, să fie Încadrată ca persoană
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ai săi) din fostul județ Baia. Material mai strâng și-l trimit pe adresa liceului, Întrucât dl. Nichita nu dă semn, că vrea să aibă legături cu mine și tare mă tem că Anuarul festiv să nu aibă lacunele (unele voite) ale celui relativ la liceul N. Gane. Mă bucur de larghețea lui Irimescu. S-a dovedit cu acest prilej om de suflet. Pe dl. Tatos Îl voi ajuta cât voi putea 558, prin cumnatul meu, căci personal n-am legături cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
apar În schimb alte titluri pe care editurile nu le-au inclus În proiectul lor. Cenzura funcționează Înaintea lecturii textului - ea are În vedere deci nume de autori... a căror cărți nu e bine să apară. Haosul din viața editorială, voit și dorit de guvernare, nu are decât scopul de a descuraja autorii, de a hărțui redacțiile și, În cele din urmă, de a reduce producția de carte. Așadar, pentru a reveni la premiile literare pe 1984, ele au Întârziat cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
glume, și În lumea artificială, mărginită de mecanismul ideologic al Partidului. În starea În care se aflau, acum, atât Paul Georgescu, cât și visul său comunist, „Încremenirea În proiect” părea o formă de bizară copilărie, dacă nu și o retardare voită, care se nădăjduia terapeutică. „Ai auzit despre mine că sunt stalinist, presupun. Nu sunt stalinist, domnu’ Norman, să știi. Am fost cu Leiba Troțki.” Și-a dat repede seama că, din punctul meu de vedere, nu era o radicală deosebire
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
înainte al acestui caiet este splendid și se pare că autorul său este Pavel-Costin Deleanu. „în locurile noastre, europene, în vatra lumii, 24 Iunie, ziua întemeierii Legiunii, este ziua soarelui, a luminii. Coincidență fericită, sincronizare instinctivă ori vizionară sau alegere voită, fapt este că ziua „nașterii” Legiunii este unică între toate zilele anului, ziua prin excelență. în noaptea Sfântului Ion -Legiunea a fost înființată la ora 22 când ieri trece fără graniță în astăzi, este, în lumea tradițiilor populare, o noapte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
semnalarea antinomiei dintre discurs și faptă, (limba de lemn) și pentru sublinierea proprietății juridic-etice a termenilor. Prin analogie, în stiința dreptului o eroare materială se instrumentează atunci când o descoperi. Prima împietate : peste un reper eligibil, autorul a făcut un salt voit și necultivându-i evidența nu a putut să-și suprapună hazardul pe datele istoriei autentice. A indus impresia că dincolo de “propria-i revoluție”, pe lume altceva nu a mai existat și dintr-un ghinion fervent a pășit cu stângul. Obiectul
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]