1,716 matches
-
mai naivi vor evalua fiecare propunere de amendament (p) față de amendamentul precedent aprobat (p-1), legislatorii mai rafinați vor evalua fiecare amendament propus în funcție de x. Există doar un mic „set ascuns” de puncte care poate să-l învingă pe x. Votanții mai sofisticați vor reține valoarea acestui set pe tot parcursul succesiunii de votare și își vor organiza comportamentul strategic astfel ca să se poată întoarce la acesta. Implicația este aceea că legislatorii raționali pot evita ei înșiși, într-o oarecare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
necesar un prag de voturi (t), iar candidatul meu preferat ar primi numai (t-1) din voturi în cazul în care eu aș neglija să particip. Toate celelalte rămânând neschimbate, câștigul pe care l-aș dobândi de pe urma poziției mele de votant marginal ar depăși costurile mele. Totuși, pentru ca lucrurile acestea să se întâmple, ar trebui să existe condițiile unui joc de „Asigurare” absolută că (t-1) dintre ceilalți vor coopera și apoi ar trebui să pierd jocul „Lașul” de n persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
marginea unui oraș va fi distorsionat în favoarea deținătorilor de automobile. Cel mai faimos exemplu de sondaj distorsionat este cel de la alegerile prezidențiale din 1936 din Statele Unite. Revista Literary Digest a întocmit un sondaj pe baza expedierii de cărți poștale de către votanții selectați din registrele de înmatriculare a automobilelor și din cartea de telefoane. Datorită crizei economice din S.U.A. din acea vreme multe dintre familii nu aveau mașină sau telefon, iar mulți nu au fost dispuși să plătească timbrul de pe cartea poștală
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în statul Louisiana, agenția responsabilă cu înregistrarea alegătorilor și cea responsabilă cu înregistrarea rezultatelor alegerilor nu au căzut întotdeauna de acord și din această cauză au apărut rezultate de votare în circumscripții electorale care nu aveau în mod oficial nici un votant înregistrat. În sfârșit, în analiza documentelor pot exista probleme legate de siguranță. Acest lucru este mai ales adevărat în ceea ce privește datele calitative, atunci când trebuie să acordăm încredere cercetătorului că a analizat materialul fără părtinire, că poate să ne informeze în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
stânga 1 din România a fost urmat, în spațiul public, de două tendințe distincte. Prima se referea la iminentă dispariție a respectivei organizații politice în primul rând din cauza inevitabilității dispariției electoratului propriu. Pornind de la imaginea clasică impusă despre cum arată votanții partidului social-democrat (îmbătrâniți, din rural, săraci, pensionari, fără educație și fără mobilitate), s-au construit mereu teorii despre cum Partidul Social Democrat (PSD) își pierde constant electoratul, datorită unor schimbări generaționale prea ample pentru a fi ignorate. În principiu, această
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
oarecare succes. Reversul medaliei, însă, este ca agresarea continuă a votanților PSD, catalogarea lor ca fiind cetățeni de rangul doi, beneficiari ai Statului (conceptul de "pomană electorală" s-a nascut exact cu referire la raporturile dintre partidul de stânga și votanții săi) și nu generatori de prosperitate, a creat un anume tip de dependență a acestora față de singură organizație politică importantă care nu-i incriminează. Prin urmare, aceste atacuri au dus la consolidarea relației cu PSD și chiar la mobilizarea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
2009, PSD se află la guvernare într-o coaliție cu PDL, iar în 2014 PSD se află la guvernare, insă tocmai după ce se dizolvase coaliția USL. O altă diferența este dată de prezența la urne, cu 710.000 mai mulți votanți în 2014, când au fost aprox. 5.537.000 de voturi valabil exprimate nenule. De asemenea, o altă diferența: în 2009 au candidat 7 partide și 2 independenți, iar în 2014 au fost 15 partide și 8 independenți. În 2014
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
baza exit-poll-urilor CCSB/SocioPol și a datelor oficiale se poate estima numărul de tineri, femei, persoane cu studii superioare etc. care a votat cu fiecare partid. Rezultate - comparație PSD 2014 vs PSD 2009 O primă concluzie arată că numărul de votanți pentru stânga a crescut din 2009 până în 2014 - mai întâi, atât în cifre absolute (jumătate de milion de voturi mai mult în 2014 față de 2009), dar și în procente (de la 31% la 38%). Stânga, în ansamblu, a crescut, în timp ce dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
României, după ce, în trecut, caracterul rural al alegătorilor PSD era covârșitor. Așadar, creșterea înregistrată de PSD s-a făcut mai ales în zona urbană. În 2014, 54% din totalul votanților PSD erau din mediul rural (procentual cam la fel cu votanții PNL și mai mult decat votanții PDL și sateliții, majoritari din urban) și 46% din mediul urban. În 2009, doar 37% dintre votanții PSD erau din mediul urban, deci a avut loc o creștere de 9% în urban. O a
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
al alegătorilor PSD era covârșitor. Așadar, creșterea înregistrată de PSD s-a făcut mai ales în zona urbană. În 2014, 54% din totalul votanților PSD erau din mediul rural (procentual cam la fel cu votanții PNL și mai mult decat votanții PDL și sateliții, majoritari din urban) și 46% din mediul urban. În 2009, doar 37% dintre votanții PSD erau din mediul urban, deci a avut loc o creștere de 9% în urban. O a treia concluzie, referitoare la distribuția votului
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
urbană. În 2014, 54% din totalul votanților PSD erau din mediul rural (procentual cam la fel cu votanții PNL și mai mult decat votanții PDL și sateliții, majoritari din urban) și 46% din mediul urban. În 2009, doar 37% dintre votanții PSD erau din mediul urban, deci a avut loc o creștere de 9% în urban. O a treia concluzie, referitoare la distribuția votului în țară, este aceea că PSD își crește numărul de voturi în toate regiunile, comparativ cu 2009
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
în 2014, și în 2009) ține de creșterea în vârstă, iar probabilitatea de a vota cu PSD crește o dată cu vârsta. În 2014, PSD a atras voturi mai ales din rândul celor trecuți de 60 de ani (800 de mii de votanți) și cu câte 2-300.000 de voturi mai putine la fiecare categorie inferioară de vârstă. În 2014, singura categorie de varsta unde erau mai mulți votanți ai stângii decât ai dreptei era cea a pensionarilor (cu 300.000 mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
mai ales din rândul celor trecuți de 60 de ani (800 de mii de votanți) și cu câte 2-300.000 de voturi mai putine la fiecare categorie inferioară de vârstă. În 2014, singura categorie de varsta unde erau mai mulți votanți ai stângii decât ai dreptei era cea a pensionarilor (cu 300.000 mai multe voturi). În celelalte categorii erau mai mulți votanți ai dreptei, în special printre cei sub 45 de ani. Diferențele pe clasa de varsta s-au accentuat
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
mai putine la fiecare categorie inferioară de vârstă. În 2014, singura categorie de varsta unde erau mai mulți votanți ai stângii decât ai dreptei era cea a pensionarilor (cu 300.000 mai multe voturi). În celelalte categorii erau mai mulți votanți ai dreptei, în special printre cei sub 45 de ani. Diferențele pe clasa de varsta s-au accentuat în ultimii cinci ani. Altfel spus, plusul de voturi adus în ultimii cinci ani a venit în special din zona celor cu
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
33% cei peste 60 de ani. În 2009 progresia era în linie dreaptă, dar în 2014 vârstnicii se distanțează de celelalte categorii. În 2014, 66% din totalul votanților PSD aveau peste 45 de ani (procentual cu 10% mai mult decat votanții PDL sau PNL) și 34 % sub 45. Luați pe grupe mari de vârstă, nu par să existe diferențe între 2009 și 2014. Singura diferență notabilă este creșterea ușoară a proporției celor trecuți de 60 de ani, la 39%, de la 37
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
000 mai multe voturi pentru stânga decât pentru dreapta pentru cei cu studii primare și medii), iar cei cu studii superioare aveau o tendință puternic anti-PSD (cu 260.000 mai multe voturi pentru dreapta decât pentru stânga). Procentual, 26% din votanții PSD din 2014 aveau studii primare, 57% studii medii și 18% studii superioare. În 2009, mai mult de o treime dintre votanții PSD aveau studii primare, dar procentul a scăzut cu 10% în 2014. A crescut mai ales ponderea celor
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
o tendință puternic anti-PSD (cu 260.000 mai multe voturi pentru dreapta decât pentru stânga). Procentual, 26% din votanții PSD din 2014 aveau studii primare, 57% studii medii și 18% studii superioare. În 2009, mai mult de o treime dintre votanții PSD aveau studii primare, dar procentul a scăzut cu 10% în 2014. A crescut mai ales ponderea celor cu studii medii în rândul votanților PSD (+8%) și doar cu 3 procente ponderea celor cu studii superioare. După prezidențiale, în 2015
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
propriul electorat: tind să dezvolte raporturi de subordonare, mai degrabă, decât politice, motiv pentru care, marea majoritate a românilor din Italia a preferat să se îndepărteze de partide și de politica românească, ceea ce este demonstrat de numărul de 2000 de votanți români care au acordat preferința lor candidaților români la ultimile alegeri pentru Parlamentul european față de aproximativ 30 000 care au votat candidați italieni. Noi înțelegem foarte bine motivele acestei distanțări față de politică românească din partea celor care au emigrat de nevoie
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
atât, într-o societate în care obiectivul principal al politicianului nu este strict buna guvernare, ci mai degrabă câștigarea de voturi 11, politicianul va fi tot timpul tentat în "a acorda" drepturi (sociale, în cele mai multe cazuri) unor categorii largi de votanți, încălcând drepturi fundamentale ale altor cetățeni (de cele mai multe ori, cel mai afectat fiind dreptul la proprietate, printr-o impozitare excesivă). Întorcându-ne la ceea ce este de revizuit în proiectul noii Constituții, câteva observații punctuale sunt de notat. Astfel, în primul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
dintre ONG-urile cele mai importante, ProDemocrația, a efectuat o simulare utilizând datele despre prezența la vot din 19 octombrie; concluzia a fost că ar fi fost imposibil din punct de vedere fizic să fie prezent la urne numărul de votanți pretins de autorități în 19 octombrie, între orele 17 și 20. Mai mult, societatea civilă a identificat și denunțat numeroși indivizi care au votat de mai multe ori, în complicitate cu membrii birourilor de vot. A se vedea, de asemenea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
decât În primul tur. Iliescu deja Îl devansase cu opt procente, iar cea mai mare parte a voturilor celorlalți candidați (aflați la dreapta lui, În timp ce Vadim era la stânga) avea În mod firesc să se scurgă spre el. Totuși jumătate dintre votanții lui Isărescu au preferat să nu meargă la vot. Teama celorlalți de Vadim i-a oferit lui Iliescu mai mult decât ar fi câștigat În condiții normale. A fost reales președinte al României cu aproape 67% din voturi, față de 33
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai puțin o politică (programul său e cu totul sumar), cât o stare emoțională. Este o expresie a exasperării, un „cocktail“ alcătuit din sărăcie, frustrări, indignare față de corupție, neliniște provocată de nesiguranța vieții, cultură paternalistă (un stat puternic, liderul providențial)... Votanții „României Mari“ erau În genere citadini, cu studii medii și relativ tineri, categorii dinamice, care se simt nedreptățite de disfuncționalitățile sociale, de șomaj etc. (În timp ce Iliescu rămânea preferatul țăranilor și al persoanelor În vârstă, categorii mai puțin tentate de revoluționarismul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
medii s-au orientat mai curând spre Băsescu. În schimb, peste 60% dintre cei care n-au depășit studiile elementare și-au dat votul lui Năstase. Remarcabilă Împărțire: rafinatul intelectual Năstase, profesor universitar, colecționar de artă, i-a „convins“ pe votanții care n-aveau nimic de-a face cu poza lui intelectuală, În timp ce intelectualii (și, În genere, oamenii mai bine informați) l-au preferat pe „incultul“ Băsescu. P.S.D., ca partid social-democrat, care se dorește modern (dar nu prea este), are aici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Blaga pe 47, Cantemir, pe 54. Oricum, Becali se află înaintea lui Bulă (59). Astea-s mecanismele în virtutea cărora se crează și se impune notorietatea momentului. Peste ani, sunt sigur, ordinea va fi alta. De remarcat că, spre deosebire de români, toți votanții au inclus în primii 10 numai personalități din etnia respectivă. Se ia în considerație, deci, naționalitatea, nu cetățenia. Britanicii o și spun deschis: "exclusively of English origin". Nici un ne-francez în clasamentul Franței, nici un ne-olandez în țara lalelelor, nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru referendum? Este vorba de legitimitate. Cu cât cei 35 vor fi votați de mai mulți alegători, cu atât vor fi mai legitimi, vor reprezenta un număr mai semnificativ, politic și sociologic, de români. În plus, un număr mare de votanți, ne învață statistica, va spori șansele celor propuși de partidele mari, membre ale marilor familii politice europene. Doar aceste familii (social-democrații, popularii, liberalii) au grupuri politice puternice în PE, și numai deputații din aceste grupuri au influență reală. Numai ei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]