1,123 matches
-
copiii aveau acces la o movilă de jucării, cam desperecheate, căței și ursuleți de pluș, cuburi, tot felul de păpuși, unele stricate de prea multă folosință; de-a lungul pereților se eșalonau dulapuri cu ușile de sticlă îndărătul cărora vedeam, vrăjiți, alte jucării, mai frumoase, păpuși îmbrăcate ca niște prințese, animale exotice, fără nume pentru noi, papagali zburători și viu colorați, susținuți de sus cu o sfoară incoloră... Din aceeași lume făcea parte și „doamna” educatoare, frumoasă ca o zână și
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
o spontană și inedită euforie. Aveam impresia, în acea stranie, inedită dimineață, a unei a doua învieri, succedând pe prima, de astă dată laică, a regăsirii, fie și pentru o clipă, a ceea ce a fost; era un moment rar, de vrăjită și binefăcătoare iluzie. A doua zi, în timp ce ceilalți dormeau după încercările nopții trecute, m-am dus de unul singur prin sat din instinct dar cunoscut și din povestirile de altădată ale bunicii; m am orientat bine prin mai toate părțile
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
rădăcinilor. Eu visez de obicei în frânturi de propoziții, un fel de gângurit de copil imbecil și asta se mai combină și cu impotența acțiunii. Recunosc că am avut momente rare de luciditate în vis, când un flux de cuvinte vrăjite îmi inunda cugetul și care păreau că vor rămâne acolo întipărite etern în memorie, dar când "starea" de vis se destrăma și încercam să îmi aduc aminte și să notez "revelația" respectivă, nu-mi găseam cuvinte în nici o limbă. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vega, lăuda tu-tunul, lordul Byron îi dedică un poem, George Sand afirma că "țigara adoarme durerea și populează singurătatea cu mii de imagini grațioase", Victor Hugo că tutunul "este planta care transformă gândirea în visare", iar un personaj din "Muntele vrăjit" al lui Thomas Mann declara "nu înțeleg că se poate trăi fără a fuma"! În pictură, de la flamandul Adriaen Brouwer, la Van Gogh, Courbet, Cezanne, Picasso... nu exista maestru care să nu fi fumat sau consacrat o pânză tutunului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
al pamfletelor lui Stancu, și ne-am dat seama repede că, de fapt, fuseserăm convocați la un joc. A continuat să peroreze în același fel cam o jumătate de oră, fără ca noi să mai scoatem o vorbă. Îl urmăream fascinați, vrăjiți, cum își dezvolta discursul incriminator, făcându-ne praf și pulbere, cu acele alternări de propoziții scurte și lungi, cu acele caracteristice repetări ritmate ale anumitor cuvinte, de indiscutabil efect oratoric. La un moment dat s-a oprit și, destins, zâmbitor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
condiției poetului și condiției profesorului. Și poezia, și educația transformă știința în conștiință, luminează obscuritatea ce ne înconjoară, ne purifică, ne conduce în abisul adevărului, din boboc ne face floare, din crisalidă devenim fluture. Dar fiecare privim și primim larma vrăjită a lumii dinspre limitele care ne împresoară și ne delimitează un prizonierat: al locului și al timpului. Trăim aici și acum. Ne inserăm însă în marea poveste a lumii prin textul șovăitor al vieții noastre, ca un grăunte de nisip
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Minutele, orele treceau fără să mai simtă cum trec și primul-secretar al regiunii nu s-ar mai fi desprins din locul acela și mai ales din starea aceea. Subalternii săi, dacă îl vedeau pe zbirul de Cameniță că stă acolo vrăjit, stăteau și ei smirnă, aproape își țineau respirația: să nu-l supere cumva pe șef și să se năpustească ăsta asupra lor și să-i zboare din funcții. Se mijea de ziuă, când Fanache (care, vigilent, cu mâna pe pistolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
se va împlini pentru cei conectați la eveniment. Enescu mărturisea că „se odihnește de muncă prin muncă” și astfel mereu neobosit, mânuia cu genialitate arcușul, bagheta și pana. Acele uneltele materiale prin care trecea tot zbuciumul său sufletesc păreau parcă vrăjite, ajungând la inimile contemporanilor. Omagiile creației sale vibrează astăzi în milioane de inimi care vor urmări concertele. Oferta din agenda manifestărilor este densă, atrăgătoare, bogată în noutăți și reprezintă un prim succes al organizatorilor coordonați de Mihai Constantinescu și colaboratorii
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
de campanie al lui José Martí: „Aceste emoții, aceste senzații nu pot fi descrise sau exprimate prin limbajul poeților sau al pictorilor, al muzicienilor sau al misticilor; ele trebuie... sorbite fără cuvinte, cum fac animalele, cu ochii lor contemplativi și vrăjiți.“ O comparație Între Episoade și Jurnalul de călătorie ne arată că, deși Între ele au trecut mai bine de zece ani, cel din urmă a fost un model literar pentru cel dintîi. Cuprinde aceeași moderație; aceeași candoare; aceeași prospețime vioaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cântând, niște soldați. Care mai mult zbierau și lătrau decât cântau. Importanță nu părea să aibă decât intensitatea sonoră și ținuta corporală. Imnul era foarte lung, în ultimii ani i se mai adăugaseră vreo câteva strofe. Ca-n basmul cu vrăjitele cizme-de-șapte-verste, în acea vreme imnul ajunsese deja, cred, la lungimea lui de șapte strofe. După o perioadă mai lungă de șomaj, nu prea eram la curent, iar textul strofelor mai noi nu-l știam defel. După ultima strofă, copiii au
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de cap începea deja să fie o amintire. L-am privit cu o încredere și cu o dragoste nețărmurite. Ești sigur, Serioja? Absolut sigur, Titi. Vei vedea. Așezați unul lângă altul pe băncuța de lemn a lui Mircea, ascultam amândoi, vrăjiți, acordurile măiestre ale tuciuriilor atât de zgribuliți și de flămânzi în perioada anotimpului alb, dar care acum se aflau în elementul lor, în toiul unui concert extraordinar, savurându-și clipa horațiană. "Carpe diem quam minimum credula postero" ("Bucură-te de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Pasărea mălai visează și flămândul praznicul." (Proverb) Odată cu intrarea doamnei în cameră parcă se desprimăvărase, iar fermecătoarea lună mai adusese în camera noastră mireasma și parfumul îmbătător al tuturor florilor de pe mapamond. Ce parfum degaja doamna! Te simțeai amețit și vrăjit, transportat într-o altă lume, în care ne facem iluzia că vom ajunge cu toții dacă vom pătimi cât mai mult pe acest pământ. De ce, Doamne? De ce să suferim, pe nedrept și permanent, toată mizeria acestui pământ? Noi, cei săraci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ceaușescu, care admiră și comentează opera de artă, care e un iubitor de literatură, care e un mare orator, care e un scriitor și care, cu un extraordinar instinct artistic al necesității sufletești colective, știe și poate recurge la armele vrăjite ale poeziei. Toată intelectualitatea română trăiește sentimentul profund că în fruntea statului acționează cel ce are orizontul larg al omului de cultură, rigoarea neslăbită Un asemenea conducător nu putea forma, din materia primă a umanității românești, decât partidul comunist.“ (România
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de la el? Ce speranțe mai putem întreține? Aș fi vrut să evit întrebările aceste. Știu bine că mulți cred cu putere în refacerea Iașului; cum am crezut și eu (cu mai puțină putere însă) până ce am ieșit din atmosfera lui vrăjită. Căci dac-aș proclama îndoiala mea de acum, asupra acestui lucru, iluziile celor care mai cred încă, s-ar resimți, poate. Și ar fi păcat. În viață nimic n-are mai mult preț decât iluziile; nici adevărul, care totuși trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Dacă nu ai vise, nu ai satisfacții. Degeaba mai trăiești. După aproape un an și jumătate se hotărî să plece în vizită la Nicky în străinătate. O chemase telefonic. Din autocar privi atentă la fiecare peisaj de afară, îi părea vrăjit. Brazii aceia, pinii, munții cu stâncile lor, fiecare copac, fiecare floare, fiecare fir de iarbă, izvoarele cu coborâșul lor făceau parte din patrimoniul elegant și neclintit al țării noastre. O încântau. În scurgerea timpului universal toate acestea însemnau mai mult
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
A-ȚI TERMINA TEZA. Dispoziție testamentară. M. c. p. 9 ianuarie [1950], luni seara Marți, 10 ianuarie [1950] Toată ziua te-am purtat în mine ca pe o icoană binecuvântată; îmi era așa de dor de tine, de cuvintele tale vrăjite, de zâmbetul tău care mi-ar fi luminat viața. După cele două ore de lecții cu copiii, am plecat la Maria, care voia să-i vândă o rochie lui Rody M. Pe urmă, invitație la prânz. Am stat de povești
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o pagină. Ăsta e blat din ciocolată neagră cu ciocolată fondantă, cremă de ciocolată albă și interior din trufă umplută cu Grand Marnier. Habar n-am avut că torturile de nuntă pot să fie așa. Dau pagină după pagină, ca vrăjită, privind tort după tort. — Dacă nu doriți etajare în stil tradițional, vă pot face un tort care să reprezinte un lucru pe care îl îndrăgiți. Un tablou preferat... o sculptură... Mă scrutează iar cu privirea... Un geamantan Louis Vuitton, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sale (doctorul evreu Sammet, din romanul Alteță regală, 1909) „privi- rea ochilor cenușii reflecta inteligență”, iar nasul Încovoiat - „care i se lăsa mult peste mustață” - „indica originea sa [evreiască]” <endnote id="(785, p. 381)"/>. Și Leo Nafta, din romanul Muntele vrăjit, este un evreu galițian „de o urâțenie corosivă”, cu „nasul coroiat care-i domină fața”, cu „gura boțită” și cu „un aer atât de maladiv” cum „numai semiții pot avea”. „Are un nas de evreu, uită-te bine la el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popor nu numai fire din barba unui evreu oarecare, ci și cele din barba unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri drăcești” <endnote id="(14, p. 240)"/>. Multe poezioare, aparent hazlii și nevinovate - ajunse, prin degradarea semnificației, În folclorul copiilor <endnote id="(128)"/> -, pun În evidență relația dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rele”, adică „legate, blestemate, vrăjite”. Dacă ai Încerca să le dezgropi, „te-ai alege cu vreo poceală” <endnote id="(166, p. 48 ; 89, pp. 8-10, și 35-36 ; 269, p. 163)"/>. Conform proverbelor populare românești, În general, „banul găsit e ban vrăjit” și „comoara găsită e belea nesfârșită”, dar În special când banii găsiți au aparținut, chipurile, unor „jidovi” <endnote id="(341, p. 107)"/>. Probabil că motivul mitic referitor la comorile jidovilor legendari a beneficiat și de credința În mercantilismul și bogăția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
declanșării pogromului din 1903, de la Chișinău, capitala Basarabiei (pe atunci parte a Imperiului Țarist), și al procesului intentat lui Mendel Beilis, În 1911-1913, la Kiev <endnote id="(vezi 790)"/>. Hahamul Elia, tatăl lui Leo Naphta - unul dintre protagoniștii romanului Muntele vrăjit -, este ucis În timpul unui pogrom („l-au găsit crucificat cu piroane pe ușa casei incendiate”), declanșat În urma unei acuzații de infanticid ritual. Nu Întâmplător acest eveniment a fost plasat de Thomas Mann undeva În vestul Rusiei țariste, „Într-un târgușor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
traducere de Delia Cursan, Editura Polirom, Iași, 2002 [prima ediție, Neighbors. The Destruction of the Jewish Community in Jedwabne, Poland, Princeton University Press, 2001]. 785. Ion Ianoși, Thomas Mann. Temă cu variațiuni, Editura Trei, București, 2002. 786. Thomas Mann, Muntele vrăjit, traducere de Petru Manoliu, prefață de Ion Ianoși, Editura pentru Literatură, București, vol. I-III, 1969. 787. Kristofer Nyrop, Romanske mosaiker, Copenhaga, 1885 ; cf. Kristofer Nyrop, Mozaicuri romanice, traducere de Ana-Stanca Tabarasi, România literară, nr. 1, 8-14 ianuarie, 2003, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Radinschi, „Cronica”, nr. 27, 6 iulie 1990, p.3 -CIUCĂ, VALENTIN, Elogiul acuarelei, „Opinia”, 117, 14 iunie 1990, p. 1 -LEON, AUREL, Profil aniversar Constantin Radinschi, „Opinia”, nr. 115, 12 iunie 1990, p. 1 -ILISEI, GRIGORE, Povestitorul și culorile lui vrăjite, „Ateneu”, nr. 2, februarie 1992, p.8 -CIUCĂ, VALENTIN, Clipa cea repede, „Ateneu”, nr.2, februarie 1992, p. 8 -BICER, PETRU, Constantin Radinschi - 74 de ani, „Evenimentul”(IȘ), nr.740, 21 ianuarie 1994, p. 9 -ILISEI, GRIGORE, Anotimpuri vivaldiene, „Opinia
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
voia întâmplării! Ne-am deplasat cu un Mercedes, pe o vreme splendidă de toamnă, când natura parcă înnebunise de atâtea culori și atâtea parfumuri. În cele trei zile ale călătoriei, în nopțile petrecute în tovărășia tarafurilor și a bătrânelor și vrăjitelor noastre vinuri, am discutat mult despre daci și romani, despre Mihai Viteazul, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare, despre sprijinul constant al Franței, despre Panait Istrati, Eugen Ionescu, Brâncuși, Enescu, Cioran, dar și despre Sartre, Baudelaire, Prévert și Villon. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Tahiti, Artaud s-ar fi Însănătoșit. El avea o viziune extremă a teatrului, irealizabilă În atmosfera poluată a lumii occidentale În care trăia, și asta i-a agravat starea sănătății, deja foarte șubredă. Poate că aerul proaspăt din această insulă vrăjită ar fi fost leacul de care avea nevoie... Prima călătorie În Japonia Am aterizat la Tokyo blindat cu o serie Întreagă de adrese și recomandări primite de la Ioshi, ceea ce mă punea Într-o poziție avantajoasă față de condiția turistului obișnuit. Aspectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]