2,152 matches
-
invizibilului; nici unul [...] nu a citit o carte de vrăjitorie, sursă presupusă a puterii [...]; această lectură face din el un vrăjitor, și nu victima care pretinde că este." Ibid., pp. 339-340 Evaluăm, la sfîrșit, efectele și semnele puterii magice a unui vrăjitor. Deseori, este vorba despre interpretări "ulterioare". La fel, nu putem cunoaște exact puterea desfăcătorului de farmece care este "văzut" în cursul practicării ritualurilor de "dezvrăjire". Vrăjitorul este implicat la distanță. Se acționează direct asupra unui obiect care îl reprezintă. De
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
este." Ibid., pp. 339-340 Evaluăm, la sfîrșit, efectele și semnele puterii magice a unui vrăjitor. Deseori, este vorba despre interpretări "ulterioare". La fel, nu putem cunoaște exact puterea desfăcătorului de farmece care este "văzut" în cursul practicării ritualurilor de "dezvrăjire". Vrăjitorul este implicat la distanță. Se acționează direct asupra unui obiect care îl reprezintă. De exemplu, "se străpunge o inimă de bou". Numai după constatarea efectelor unui astfel de act între partenerii crizei putem estima realitatea luptei angajate. În opinia victimelor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
implicat la distanță. Se acționează direct asupra unui obiect care îl reprezintă. De exemplu, "se străpunge o inimă de bou". Numai după constatarea efectelor unui astfel de act între partenerii crizei putem estima realitatea luptei angajate. În opinia victimelor: "[...] forța vrăjitorului este de o mărime necunoscută, nemăsurat superioară propriei puteri. Apare și încarcă frontiera "domeniului" lor cu o intensitate pentru care [această limită] nu era pregătită! Se deschide, atunci, o breșă, prin care forța celui vrăjit va începe să se scurgă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
existenței unor astfel de energii oculte explică relativa fragilitate a victimelor la începutul atacului. Cu cît victima înaintează în recunoașterea și numirea situației sale de "fermecat", cu atît va putea "face față", cu sprijinul celor ce dezleagă. În regiunea normandă, vrăjitorul este numit "gelos" și "ciudos" și, în consecință, este un nemulțumit care are nevoie să își aplice puterea dincolo de propriul domeniu. "Ceea ce este "magic" la vrăjitor este așadar această lipsă de măsură fundamentală, acest exces al forței în raport cu numele (sau
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu atît va putea "face față", cu sprijinul celor ce dezleagă. În regiunea normandă, vrăjitorul este numit "gelos" și "ciudos" și, în consecință, este un nemulțumit care are nevoie să își aplice puterea dincolo de propriul domeniu. "Ceea ce este "magic" la vrăjitor este așadar această lipsă de măsură fundamentală, acest exces al forței în raport cu numele (sau teritoriul) [...]. Îi lipsește mereu spațiul vital în care să își investească această forță [...]. [Aceasta din urmă] produce efecte, fără a trece prin medierile simbolice comune." Ibid.
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
numele (sau teritoriul) [...]. Îi lipsește mereu spațiul vital în care să își investească această forță [...]. [Aceasta din urmă] produce efecte, fără a trece prin medierile simbolice comune." Ibid., p. 343 "Lipsit" de spațiu vital și "forțat" să își exporte energia, vrăjitorul este cumva "condamnat să le joace farse vecinilor". Este "muncit" de această putere care îl depășește și îl condamnă la rătăcire. Îi trebuie "mereu mai mult", oricare ar fi bogăția și importanța domeniului său, care, doar din acest motiv psihologic
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și importanța domeniului său, care, doar din acest motiv psihologic, este marcat cu semnul (-). Cînd un teritoriu este prevăzut cu semnul (+), înseamnă că este autosuficient posesorului său, care își regăsește aici forța și echilibrul. "Reprezentările celor două domenii (cel al vrăjitorului și cel al individului oarecare) sînt strict complementare: nu există lipsuri pentru unul, decît în privința suficienței celuilalt și invers." Ibid., p. 345 Vrăjitorii nu s-ar ataca "între ei" și "fac front comun". Singurul caz în care un vrăjitor "atacă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al vrăjitorului și cel al individului oarecare) sînt strict complementare: nu există lipsuri pentru unul, decît în privința suficienței celuilalt și invers." Ibid., p. 345 Vrăjitorii nu s-ar ataca "între ei" și "fac front comun". Singurul caz în care un vrăjitor "atacă un seamăn" este cel în care se împotrivește desfăcătorului de farmece care pune obstacole magiei sale împotriva unui individ normal. În acest caz, duelurile "pe viață și pe moarte" sînt posibile, dar fără scopul de război de uzură, caracteristic
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
magiei sale împotriva unui individ normal. În acest caz, duelurile "pe viață și pe moarte" sînt posibile, dar fără scopul de război de uzură, caracteristic atacului vrăjitoresc asupra unui individ oarecare. "Orice atingere la forța "magică", fie ea cea a vrăjitorului sau a desfăcătorului, se traduce deci printr-un efect unic: avatarurile domeniului în care este investită această forță. Restul este doar deducție." Ibid., p. 346 Scopul vrăjitorului este de a cuceri spațiu pentru a-și anexa forța și a o
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
asupra unui individ oarecare. "Orice atingere la forța "magică", fie ea cea a vrăjitorului sau a desfăcătorului, se traduce deci printr-un efect unic: avatarurile domeniului în care este investită această forță. Restul este doar deducție." Ibid., p. 346 Scopul vrăjitorului este de a cuceri spațiu pentru a-și anexa forța și a o revitaliza. Într-un astfel de sistem, viața este concepută ca un buzunar plin care s-ar putea goli sau ca un cîmp închis care s-ar putea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
concepută ca rezultat final al unei atracții către vid, constituie principiul activ care, de unul singur, face forța să circule." Ibid., p. 346 Atacul vrăjitoresc este cu atît mai eficace, cu cît nu se știe cine este agresorul. Atunci cînd vrăjitorul nu este identificat și nici o forță magică nu vine să se împotrivească, acțiunea sa tinde spre punctul maxim. În schema de mai jos, se poate observa faptul că acest tip de agresiune constă în cufundarea în pozitivitatea (sau fragilitatea sau
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să se împotrivească, acțiunea sa tinde spre punctul maxim. În schema de mai jos, se poate observa faptul că acest tip de agresiune constă în cufundarea în pozitivitatea (sau fragilitatea sau suficiența) unui individ oarecare. Aviditatea sau gelozia fundamentală a vrăjitorului este esențială. Pe planul vizibilului și tipologicului, domeniul celui vrăjit este cel investit. La nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de agresiune constă în cufundarea în pozitivitatea (sau fragilitatea sau suficiența) unui individ oarecare. Aviditatea sau gelozia fundamentală a vrăjitorului este esențială. Pe planul vizibilului și tipologicului, domeniul celui vrăjit este cel investit. La nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și neputință (împiedicarea de a acționa, generată de un alt
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și neputință (împiedicarea de a acționa, generată de un alt aruncător de farmece "mai
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între putere (triumf și înlănțuire a victimelor) și neputință (împiedicarea de a acționa, generată de un alt aruncător de farmece "mai puternic"), vrăjitorul poate eventual "bascula" în condiția de victimă dacă își "găsește nașul". Dar descrierea influenței lui asupra altuia este fundamental semnalată prin (-). Putem observa acest lucru în schema II de mai sus. Elementele (+) din domeniul unui vrăjitor nu sînt decît "trofee
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de farmece "mai puternic"), vrăjitorul poate eventual "bascula" în condiția de victimă dacă își "găsește nașul". Dar descrierea influenței lui asupra altuia este fundamental semnalată prin (-). Putem observa acest lucru în schema II de mai sus. Elementele (+) din domeniul unui vrăjitor nu sînt decît "trofee", rezultate ale unor jafuri vrăjitorești, ale unor împrumuturi sau deposedări de pe teritoriile victimelor. Avînd "prea multă putere", dar neputînd acoperi lipsa pe care aceasta o creează în raport cu propriile resurse, el trebuie să continue mereu să-și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Matard-Bonucci, Histoire de la mafia, Bruxelles, Complexe, 1994), dar fără cererea instituită de plată materială sau financiară din partea protectorilor, cel puțin în Normandia. Prestigiul sau considerația pot, eventual, constitui beneficii psihologice nu chiar neglijabile pentru dezlegători. La fel de adevărat este faptul că vrăjitorul învins este slăbit. Dispune de mai puține elemente (+) luate în mod obișuit de la celălalt. Ceea ce întărește lipsurile sale, trimițîndu-l spre alte atacuri vrăjitorești asupra altor indivizi, poate mai bine păziți sau mai puțin la curent cu înfrîngerile sale precedente. Putem
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
doar arta aproprierii de esențe. Aceasta pentru ați releva deprinderi folositoare în această lume, apoi să deprinzi modestia și seriozitatea - esența artei de a fi învățător, adică fascinant de simplu. NORMAL. Totul însemnând în fapt a fi un fel de vrăjitor care „topește” nedumeririle minții și spulberă întunecimile sufletului deschizând copilului orizonturi noi spre lumina atât de necesară navigării fără ezitare în viața de toate zilele. Colegii mei, veniți în majoritate de la sate, erau dintre cei mai dăruiți, mai harnici și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tratamentelor. În „Îndreptarea legii din 1652”, legiuitorul s-a preocupat de unele boli curabile și incurabi0le precum și de lupta împotriva leprei în Țările Române. Practicile și uzanțele medicale tradiționale erau instrumentate de autoapărare morală sau materială a vraciului, moașei sau vrăjitorului. Bolnavul trebuia să suporte pe propria piele tot ceea ce îi pretindea falsul tămăduitor, lucru ce se poate constata din formula finală a unui descântec: „Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu”. Vraciul nu răspundea de tratamentul prescris, iar cel ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
falsul tămăduitor, lucru ce se poate constata din formula finală a unui descântec: „Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu”. Vraciul nu răspundea de tratamentul prescris, iar cel ce era într-o permanentă incapacitate juridică era pacientul. După concepția medicinii magice, vrăjitorul nu putea fi socotit vinovat de moartea bolnavului și era ferit de pretențiile de despăgubire ale membrilor familiei acestuia. Dacă în epoca prefeudală vracii erau absolviți de rezultatele negative ale uzanțelor lor medicale, în perioada feudală ei au fost considerați
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și pe frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului, cum se numea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mă urmeze până aici se va convinge de marea plăcere pe care o va avea citindu-i memoriile, sau mai bine studiind portretul extrem de instructiv pe care Eugen Ciurtin i l-a schițat lui J.M.Honigberger, acest fals medic puțin vrăjitor ce a fost cel mai impenitent dintre călătorii generației sale. Paris, octombrie 2002 Bernard Le Calloc’h Administrator al Societății de Geografie, Paris Vicepreședinte al Societății franceze de studii fino-ugrice Cincizeci de ani În Asiatc "Cincizeci de ani În Asia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bieți pacienți pe care, vrând-nevrând, i-a pierdut. „Lucrurile acestea se pot verifica citind cărțile de călătorie, adevăratele cărți de călătorie scrise de obicei de oameni care nu sunt scriitori.” 5 Dacă Bernard Le Calloc’h Îl numește și „puțin vrăjitor”, este În asentimentul lui Jalla Pandit care, foarte suspicios cu privire la puterile lui Honigberger, s-a temut, Într-un moment delicat pentru călător (iunie 1844), că acesta ar putea produce un praf de pușcă sabotor, care să nu explodeze... Degeaba i-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
oglinzilor și a dedublării și mulți, mulți alți scriitori, au conceput sau li s-au năzărit lucruri și lumi ciudate pe care apoi le-au plăsmuit în opere literare. Unii au fost considerați utopici; mai demult minunile îi catalogau drept vrăjitori, în prezent vânzători de amăgiri sau scriitori de SF375. Dar întotdeauna, ca și un fragment muzical, ca și imaginile peliculelor lui Hitchcock de exemplu, ele trezesc sentimente (resentimente prin neînțelegere) față de aceste zone incredibile. Teama, admirația, stranietatea, extazul, paralizarea oricărei
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]