2,375 matches
-
recoltei pentru anul ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4 52 Trifești 3 45 Ațintiș 1 54 Tomșani 3 50 Traian Vuia 3 48 Zerind 5 56 Total 19 305 Cel de-al doilea motiv pentru care emisiunile nu au fost urmărite de către săteni îl reprezintă canalul de difuzare. În satele în care există cablu TV, cei mai mulți dintre locuitori preferă să urmărească
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
al campaniei, reprezentat de promovarea solidarității și a spiritului comunitar. Caseta 4. Solidaritate și cooperare în emisiunile prezentate „Mi-a plăcut că oamenii au făcut ceva împreună, s-au asociat... I-au pus pe oameni să muncească împreună!” (femeie, Traian Vuia). „Oamenii voiau să muncească în asociație!” (femeie, Tomșani). „Mi-a atras atenția secvența cu satele europene. Erau frumoase și oamenii erau solidari!” (femeie, Tomșani). „Comunitatea locală m-a impresionat pentru că acționau împreună. Există multe locuri în care există dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
persoane) Sat Emisiuni TV despre șase dintre satele câștigătoare Filme scurte despre cele douăzeci de sate câștigătoare Ziar Spoturi TV Poster Ațintiș 2 32 8 3 0 Hănești 8 34 12 9 5 Tomșani 6 10 12 3 21 Traian Vuia 6 7 4 0 0 Trifești 7 42 23 12 4 Zerind 9 0 16 0 16 Potrivit datelor din tabelul 6, componentele campaniei au avut un impact diferit asupra populației din cele șase sate. Datele relevă faptul că scurtmetrajele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fost înregistrat în Hănești și Trifești, cele mai sărace dintre satele studiate. În ambele sate audiența este cea mai crescută pentru toate componentele campaniei de informare, scurtmetrajele de prezentare a celor douăzeci de sate fiind în topul audienței. În Traian Vuia și Ațintiș audiența a fost cea mai redusă. Potrivit observațiilor directe, făcute pe teren, localnicii din Ațintiș erau foarte puțin preocupați de problema integrării europene, oamenii fiind mai degrabă concentrați asupra problemelor vieții cotidiene. Schimbările aduse de integrare sunt privite
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este că satul românesc este departe de cel european și că propriul sat nu poate fi considerat european. În satele mai dezvoltate însă, opiniile sunt mai nuanțate, existând voci care consideră că satul lor este unul european. Tomșani și Traian Vuia sunt sate europene pentru unii dintre rezidenții lor pentru că au o infrastructură bună, au acces la educație de calitate și la servicii medicale. Pentru locuitorii săi, Zerindul este european nu numai din motive economice sau care țin de infrastructură, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în vederea rezolvării problemelor comunității. În Zerind, oamenii nu se mulțumesc să afirme că trăiesc într-un sat european, ci spun că muncesc pentru a-și transforma localitatea astfel încât aceasta să atingă standardele europene. Caseta 8. Satul meu este european: Traian Vuia, Tomșani, Zerind „Este european... Avem pământ, casele sunt bune, avem drumuri moderne, oamenii sunt muncitori” (femeie, Traian Vuia). „Este european! Avem gaze, electricitate, cablu TV și drumuri destul de bune” (femeie, Tomșani). „Avem multe în comun, însă trebuie să muncim mult
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ci spun că muncesc pentru a-și transforma localitatea astfel încât aceasta să atingă standardele europene. Caseta 8. Satul meu este european: Traian Vuia, Tomșani, Zerind „Este european... Avem pământ, casele sunt bune, avem drumuri moderne, oamenii sunt muncitori” (femeie, Traian Vuia). „Este european! Avem gaze, electricitate, cablu TV și drumuri destul de bune” (femeie, Tomșani). „Avem multe în comun, însă trebuie să muncim mult până să atingem nivelul lor!” (femeie, Zerind). „Legat de infrastructură, cred că suntem pe drumul cel bun: avem
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
parte sunt puțin afectate de subiectivitatea cercetătorilor, putând fi utilizate pentru comparații între cele șase localități. Tabelul 1. Descrierea sintetică a satelor, conform evaluărilor echipei de cercetători Dimensiunea evaluată Mod de notare* Satul 10...1 Zerind Ațintiș Hănești Tomșani Traian Vuia Trifești Atitudinile față de UE pozitiv... negativ 6 6 6 5 7 8,5 Interesul față de UE ridicat... scăzut 8 4 5 2 6 6,5 Așteptările de la integrarea in UE pozitiv, ridicat... negativ 5 5 5,5 7 9 8
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de caz. În general, Hănești și Trifești se dovedesc a fi mai puțin moderne în exprimare decât restul satelor considerate. Aceasta validează întru totul asumpțiile teoretice ale tipologiei propuse de Dumitru Sandu. În schimb, între Zerind, Tomșani, Ațintiș și Traian Vuia, ierarhiile variază în funcție de criteriul ales. În ansamblu însă, Zerind și Tomșani se dovedesc a fi un pic mai moderne. Pentru Tomșani, acest lucru este conform așteptărilor, satul în cauză fiind reprezentant al tipului de sat „modern”, în clasificarea empirică realizată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cele ale întregii cunoașteri științifice, la modul general, referențialul utilizat este extrem de important. El definește cadrul în care sunt plasate comparațiile, în care sunt realizate evaluările. Zerindul sau Tomșaniul apar a fi moderne în comparație cu situația generală a ruralului românesc. Traian Vuia nu este un sat de imigranți per se, ci doar are mai mulți imigranți decât majoritatea satelor din România. În comparație cu Europa, de exemplu, este mai mult decât probabil să observăm că atât Tomșaniul, cât și Zerindul sunt undeva în mijlocul tranziției
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din România. În comparație cu Europa, de exemplu, este mai mult decât probabil să observăm că atât Tomșaniul, cât și Zerindul sunt undeva în mijlocul tranziției dinspre tradițional către modern. În comparație cu Santa Cruz de Tenerife, cu Luxemburg sau cu Alcalá de Henares, Traian Vuia este aproape o localitate lipsită de imigranți. În contextul mediului rural românesc însă, cele șase sate se dovedesc a fi tipice pentru lumea pe care o definesc etichetele atașate în urma analizelor realizate în birou. În fine, înainte de a încheia acest
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Pamfil Șeicaru, „Cuvântul românesc”1979, 36; Nicolae Novac, Pamfil Șeicaru, „Carpații”, 1979, 16; Traian Popescu, Pamfil Șeicaru ne-a părăsit, „Carpații”, 1980, 25; Ioan Ardeleanu, Mitul marelui ziarist, „Curentul”, 1980, 5 939-5 941; Ornea, Tradiționalism, 104-106, 119, 333-334, 353; Ovidiu Vuia, Pamfil Șeicaru. In memoriam, „Carpații”, 1981, 26; Eugen Lozovan, Pamfil Șeicaru - conștiința unei epoci, „Stindardul”, 1981, 143; Ștefan Baciu, Pamfil Șeicaru. București-Rio de Janeiro-Madrid, „Curentul”, 1982, 5 954; Ovidiu Vuia, Pamfil Șeicaru, figură de roman (Inscripție pe mormântul unui mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
5 939-5 941; Ornea, Tradiționalism, 104-106, 119, 333-334, 353; Ovidiu Vuia, Pamfil Șeicaru. In memoriam, „Carpații”, 1981, 26; Eugen Lozovan, Pamfil Șeicaru - conștiința unei epoci, „Stindardul”, 1981, 143; Ștefan Baciu, Pamfil Șeicaru. București-Rio de Janeiro-Madrid, „Curentul”, 1982, 5 954; Ovidiu Vuia, Pamfil Șeicaru, figură de roman (Inscripție pe mormântul unui mare exilat), „Stindardul”, 1984, 153; Aristide Buhoiu, Cinci ani de la moartea lui Pamfil Șeicaru, „Universul liber”, 1985, 13; Stolnicu, Printre scriitori, 71-72; Victor Frunză, Relațiile lui Pamfil Șeicaru cu dictatura Ceaușescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
VUIA, Romulus (28.I.1887, Comloșu Mare, j. Timiș - 2.VII.1963, București), etnograf. Este fiul lui Iuliu Vuia, învățător; eseistul Octavian Vuia este fiul său. După studii liceale la Orăștie și normaliene la Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
VUIA, Romulus (28.I.1887, Comloșu Mare, j. Timiș - 2.VII.1963, București), etnograf. Este fiul lui Iuliu Vuia, învățător; eseistul Octavian Vuia este fiul său. După studii liceale la Orăștie și normaliene la Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix von Luschan. Obține doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
VUIA, Romulus (28.I.1887, Comloșu Mare, j. Timiș - 2.VII.1963, București), etnograf. Este fiul lui Iuliu Vuia, învățător; eseistul Octavian Vuia este fiul său. După studii liceale la Orăștie și normaliene la Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix von Luschan. Obține doctoratul în geografie cu mențiunea summa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 339; Ion Chelcea, Privire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie”, 1993; Gheorghe Pavelescu, Contribuția profesorului Romulus Vuia la studiul obiceiurilor tradiționale, „Studii și cercetări de etnologie”, 1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 281-283; Ioan Toșa, Romulus Vuia. Patru decenii de cercetare în etnografia românească, Cluj-Napoca, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 339; Ion Chelcea, Privire către noi înșine ca popor, Pitești, 2002, 78-80; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 398-411
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
-a, revăzuta, Weidenfeld and Nicholson, Londra, 1984. Vasoli, Cesare, ""The Machiavellian Moment": A Grand Ideological Synthesis", în Journal of Modern History, XLIX, 1977, pp. 661-670. Vidal-Naquet, Pierre; N. Loraux, "La formation de l'Athènes bourgeoise", în Vidal-Naquet, La démocratie grecque vue d'ailleurs. Essais d'historiographie ancienne et moderne, Flammarion, Paris, 1990, pp. 161-209. Weinstein, Donald, Savonarola and Florența: Prophecy and Patriotism în the Renaissance, Princeton University Press, Princeton, 1970. Witt, Ronald G., Coluccio Salutați and His Public Letters, Droz, Geneva
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
bei den Griechen, Frankfurt a. M., Suhrkamp, 1980; P. A. Rahe, "The primacy of politics în classical Greece", în American Historical Review, LXXXIX, 1984, pp. 265-293; P. Vidal-Naquet e N. Loraux, "La formation de l'Athènes bourgeoise", în Vidal-Naquet, La démocratie grecque vue d'ailleurs. Essais d'historiographie ancienne et moderne, Paris, Flammarion, 1990, pp. 161-209. Cf. anche i contributi în City-states în classical antiquity and medieval Italy, A. Molho, K. Raaflaub și J. Emlen (eds), Stuttgart, Steiner, 1991. Acest punct era bine
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței cosmice. Într-adevăr, vântul homeric risipește norii deasupra munților sau, dimpotrivă, învăluie culmile lor într-o negură groasă, lăsând privirii loc în jur doar cât arunci o piatră; se apasă vuind în coamele înalte ale stejarilor, care, prinși în puternice rădăcini, îl rabdă neînfrânți; coboară în văi și, bătând învrăjbit din mai multe părți, izbește în codri fără capăt, iar crengile se bat zbuciumate și se frâng cu trosnete crâncene; la
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță ca o ceață, și pulberea îmbelșugată de pe drumuri; când se aprind, în uscăciune și în arșiță, pădurile necercetate de secure, năvălește vuind ascuțit, se contopește cu limbile de foc, le mână și le nvolburează, iar copacii, izbiți de iureșul fierbinte și mistuitor, se prăbușesc din rădăcină, frânți; când ard așezări omenești, suflă, gemând, prin văpaie, în jocul crud al luminii; când rugul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]