1,510 matches
-
mai mare parte a vinei o purtau eșecurile managementului, dar și manipularea contabilității filialei din Mexic, acțiuni ce au contribuit la declinul companiei. Comisia Instrumentelor Financiare Transferabile și a Valorilor Mobiliare (SEC), principalul organism reglementator al SUA, a descoperit că Xerox, prin ceea ce managementul companiei numea „oportunități și acțiuni contabile”, și-a mărit veniturile la trei miliarde $. eșecurile și scandalurile financiare din Europa, mai puțin Marea Britanie (16) Comisia Europeană - 1999/2002 În 1999, toți cei 15 membri ai Comisiei Europene și-
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
am dat. / *Am dat. b. - Ai dat bani unui cerșetor azi, să faci și tu o faptă bună? - *I-am dat. / Am dat. Dacă nominalul CI este -animat, dublarea este foarte puțin acceptabilă: (12) a. Au atașat petiției și copii xerox după documentele semnate. b. ?? I-au atașat petiției și copii xerox după documentele semnate. Descrierea contextelor cu dublare de mai sus arată că prezența cliticului de dublare se asociază cu anumite trăsături semantice ale nominalului. Foarte general spus, dublarea clitică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să faci și tu o faptă bună? - *I-am dat. / Am dat. Dacă nominalul CI este -animat, dublarea este foarte puțin acceptabilă: (12) a. Au atașat petiției și copii xerox după documentele semnate. b. ?? I-au atașat petiției și copii xerox după documentele semnate. Descrierea contextelor cu dublare de mai sus arată că prezența cliticului de dublare se asociază cu anumite trăsături semantice ale nominalului. Foarte general spus, dublarea clitică este prezentă când complementul este +specific (în topica nemarcată, postverbală). 3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
foarte puternic în procesul de persuasiune. „Pentru că” Acest termen poartă cu sine o încărcătură de autoritate. Ellen Langer, psiholog social la Harvard, a efectuat în 1977 un experiment fascinant: „a cerut o favoare oamenilor care așteptau la rând să folosească xeroxul bibliotecii. Când i-a rugat: Scuzați-mă, am cinci pagini. Pot folosi eu aparatul mai întâi pentru că sunt grăbită? Nouăzeci și patru au lăsat-o în față fără nici un comentariu. Fără îndoială va trebui să folosim „pentru că” în eforturile noastre
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
rețele elementare, remarcabile pentru insistența cu care susțin solidaritatea, necesitățile individuale și implicările pe termen scurt, constituie laboratoarele în care se inventează și se popularizează noi experiențe. În cadrul acestor laboratoare, mișcările folosesc o varietate de mijloace de comunicare (telefoane, faxuri, xeroxuri, reportofoane și camere video, calculatoare personale), pentru a contesta și transforma codurile dominante ale vieții de fiecare zi. Aceste laboratoare funcționează ca spații publice în care se amestecă, se reamestecă, se analizează și se testează elemente ale vieții de fiecare
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
se bucură de o reputație deosebită și se concentrează asupra unei strategii bine definite, axată fie pe avantajul de cost, fie pe diferențiere. Exemplele clasice de lideri includ firmele IBM (computere), McDonald’s (fast-food), Gillette (lame de ras), Anheuser-Busch (bere), Xerox (copiatoare), AT&T (legături telefonice la distanță) și Levi Strauss (jeans). Principala preocupare strategică a unui lider constă În susținerea avantajului său concurențial și creșterea continuă a puterii de dominație. Îmbunătățirea poziției competitive și acapararea unei părți cât mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
capacități de producție Înaintea expansiunii pieței, pentru a bloca potențialul de creștere al concurenților de dimensiuni mai reduse; • investirea de fonduri suficiente pentru a păstra costuri competitive și a rămâne În fruntea tehnologiilor progresiste; • patentarea tehnologiilor alternative variantelor de bază (Xerox, IBM); • semnarea de contracte exclusive cu cei mai buni furnizori și distribuitori. Strategia de fortificare și apărare este atractivă mai ales pentru firmele dominante, foarte bine ancorate pe piață, care nu vor să riște posibile acțiuni legate de legea concurenței
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ceea ce produce firma. Calculul prețului În funcție de costuri nu are logică. Prețul trebuie calculat În funcție de ceea ce consumatorul consideră valoare și utilitate În produsul sau serviciul respectiv; costurile producătorului trebuie să reflecte tocmai crearea acestei valori. Închirierea computerelor IBM și vânzarea copiilor Xerox (la cinci cenți bucata), și nu a copiatoarelor (la 4.000 de dolari), reprezintă două exemple de succes ale acestei strategii. Cea mai bună modalitate de a te dezvolta este să dai frâu liber creșterii. Metoda cea mai nepotrivită este
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cazul exporturilor și al internal sau external ventures. Pe de altă parte, există activitățile de fuziune. Între cele două extreme sunt posibile acorduri tehnice, comerciale, de producție, de personal, mergând până la Înființarea de societăți mixte. Firme ca General Motors, IBM, Xerox, 3M au știut să combine performant aceste principii. Favorizând dezvoltarea internă prin crearea de unități descentralizate și autonome, ele au aplicat strategia de rețea pentru a cuprinde noile activități, ajungând În cele din urmă la stadiul fuziunilor și al achizițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cum ar fi argila pentru arta ceramică, piatra pentru sculptură, corpul uman pentru dans, sau disponibilitățile vocale pentru muzică, de suporturile elaborate prin mijloace tehnologice. Ea disociază de asemenea, tehnologiile de reproducere pură cum ar fi înregistrările sonore sau copierea xerox, de tehnologiile care creează obiecte media noi care oferă noi posibilități expresive și care prezintă interes pentru naratologia transmedială. Nu toate tehnologiile oferă însă diversitate expresivă semnificativ narativă unei familii media. În categoria de sunet de exemplu, diversitatea este creată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
1. Forme și caracteristici generale ale benchmarkingului 66 3.2. Benchmarkingul ca proces 70 3.3. Benchmarkingul strategic 74 3.4. Greșeli și dificultăți ale benchmarkingului 76 3.5. Aplicații ale benchmarkingului 77 3.5.1. Exemplulșcoală de benchmarking la Xerox Corp. 77 3.5.2. Benchmarking concurențial în transporturile aeriene civile 78 3.5.3. Benchmarking concurențial la „Alimenta” 80 Teme de discuție 82 Bibliografie 83 4. Auditarea responsabilității sociale a corporației 84 4.1. Responsabilitatea socială a corporației - concept
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
obiective cu efecte mobilizatoare pentru realizarea unei îmbunătățiri reale. O scurtă istorie a metodei marchează acumularea treptată de „substanță” și dobândirea unei notorietăți printre practicieni. Ca multe alte instrumente de management, și acesta a fost creat de o mare firmă, Xerox, ca rezultat al practicilor de operare, din motive legate de căutarea unor performanțe mai bune decât cele ale concurenților. Utilizarea sa a început în anii ’60. La început erau supravegheate, ca elemente de comparație, firmele IBM și Kodak, pentru ca apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ca urmare a atacului lansat de Canon pe piața copiatoarelor, aria de interes strategic să se extindă prin adăugarea noilor competitori din Japonia. Astăzi, unii istorici apreciază că germenii metodei existau în Japonia chiar din anii ’40. Comparațiile realizate de Xerox au început treptat să se raporteze și la firme din afara ariei concurențiale asociate industriei copiatoarelor. Îmbunătățirea unei anumite activități sau a unui proces a început să se facă prin alegerea unui element de comparare de la firme din alte industrii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și caracteristici generale ale benchmarkinguluitc " 3.1. Forme și caracteristici generale ale benchmarkingului" Înțelegerea caracteristicilor care îi imprimă un caracter strategic începe cu trecerea în revistă a definițiilor „oficiale” ale benchmarkingului, ca și a unor definiții de manual. Conform firmei Xerox, creatoarea instrumentului, benchmarkingul este „procesul continuu de comparare a produselor, serviciilor și practicilor cu cele ale concurenților celor mai puternici sau ale companiilor recunoscute ca lideri în industrie” (Wheelen și Hunger, 2006). Firma de consultanță britanică A.T. Kearney (Ambrosini
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
diferit, atunci vor fi diferite atât etichetele acestor pași, cât și conținutul lor. Câteva schematizări prezintă un interes special, unele datorită renumelui autorului - teoretician sau firmă -, altele din considerente „istorice”. Dat fiind că firma care a lansat conceptul a fost Xerox, este interesantă trecerea în revistă a schemei „originale”. Conform acesteia, procesul s-ar desfășura după următoarele etape: 1. identificarea elementului ce trebuie supus benchmarkingului; 2. identificarea organizațiilor; 3. determinarea metodei de colectare a datelor și colectarea lor; 4. determinarea lipsurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
câștigarea suportului membrilor organizației; 7. stabilirea scopurilor; 8. dezvoltarea planurilor de acțiune; 9. implementarea acțiunilor planificate; 10. recalibrarea procesului de benchmarking. Compania American Telephone & Telegraph (AT & T) a schematizat analiza într-un proces în 12 pași. Pentru compararea cu firma Xerox, etapizarea AT & T are forma următoare: 1. determinarea „clienților” (utilizarea rezultatelor); 2. pregătirea clienților; 3. testarea mediului înconjurător (în fapt testarea acceptabilității procesului); 4. determinarea urgențelor; 5. definirea scopului și a limitelor temporale ale procesului; 6. selectarea și instruirea echipei
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în forme specifice și combinații multiple, ceea ce îndeamnă la precauție în folosirea acestei tehnici și la o bună informare în legătură cu modul de aplicare. 3.5. Aplicații ale benchmarkinguluitc " 3.5. Aplicații ale benchmarkingului" 3.5.1. Exemplul-școală de benchmarking la Xerox Corp.tc "3.5.1. Exemplul‑școală de benchmarking la Xerox Corp." Numele firmei le sugerează imediat celor familiarizați cu tehnicile de management conceptul de „benchmarking”. Discuția despre practica și experiența legată de această tehnică nu poate exclude firma creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
folosirea acestei tehnici și la o bună informare în legătură cu modul de aplicare. 3.5. Aplicații ale benchmarkinguluitc " 3.5. Aplicații ale benchmarkingului" 3.5.1. Exemplul-școală de benchmarking la Xerox Corp.tc "3.5.1. Exemplul‑școală de benchmarking la Xerox Corp." Numele firmei le sugerează imediat celor familiarizați cu tehnicile de management conceptul de „benchmarking”. Discuția despre practica și experiența legată de această tehnică nu poate exclude firma creatoare, deci sunt demne de reținut amănuntele concrete asociate temei și mediului
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de management conceptul de „benchmarking”. Discuția despre practica și experiența legată de această tehnică nu poate exclude firma creatoare, deci sunt demne de reținut amănuntele concrete asociate temei și mediului de utilizare a instrumentului de către „maestru”. Pentru îmbunătățirea activităților sale, Xerox a realizat o comparare de tipul generic best in class, alegându-și firme-etalon din domenii relativ îndepărtate de domeniul său. Lista din tabelul 3.2 este importantă prin asocierea care se face între activitățile analizate și firma etalon, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
face între activitățile analizate și firma etalon, fără a specifica indicatorul (sau setul de variabile) care au fost luate în considerare. Tabelul 3.2 Analiza listei de firme sugerează mai degrabă faptul că acestea i-au inspirat pe cei de la Xerox pentru a face lucrurile mai bine într-un anumit fel, mai degrabă decât că au oferit indicatori concreți și anumite niveluri de mărime care să fie translatate în sistemul propriu. Observația anterioară este susținută de Camp (1988), care descrie din
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
benchmarking al sistemului de distribuție și depozitare. Firma aleasă drept model a fost L.L. Bean, specializată în vânzare prin corespondență. Paralela a fost luată în considerare pentru că L.L. Bean livra produse voluminoase, cum ar fi bărci de tip canoe, în timp ce Xerox se confrunta cu problema îmbunătățirii sistemului de livrare a fotocopiatoarelor de mari dimensiuni. Succesul benchmarkingului, apreciază Camp, s-a datorat implicării directe a personalului din distribuție și analizei atente de către acesta a operațiilor pe care le derula. 3.5.2
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Trimit Întrun plic separat pentru eventualul recensor, o să le dați cui credeți, dacă nu va fi cui, dați-le Bibliotecii Suceava. Încerc să pun alături exemplarele pentru virtualii colegi, cărora veți hotărî să le dați. Mulțumesc. Vă trimit și niște xeroxuri din cronici pentru orientare despre activitatea mea. Aștept cu emoție și nerăbdare vești din partea Dv. I-am scris Frosicăi Țibulcă la Fălticeni, și ori ea, ori fiica ei sau băiatul Alexandru Țibulcă, fostul prefect și primar al Pietrei Neamț, acum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
observat, obișnuiesc să anunț de fiecare dată sursa informațiilor pe care nu le-am depistat singură. (În orice caz, despre „secta” cu pricina, voi spune că am confirmarea lecțiunii În cartea dvs., cu trimitere la pagină. Vă expediez, de altfel, xeroxul după fila de ms., ca să vedeți ce am citit eu, și cum voi corija ortografia, mulțumită dvs. Am intenția să Încerc și un contact cu dna Sanda Lovinescu, poate știe dânsa ceva În plus. Din Lovineștii l-am identificat pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fiindcă le scosesem deja, ca să le prelucrez În note. Întrebarea mea e: cât de greu v-ar fi să-mi refaceți pagina cu informații secta, René Zarian și familia, tot ce ar trebui lucrului la volum și, bineînțeles, fila de xerox. Mă Întreb dacă nu cumva aveți o copie la indigo a dactilogramei, care s-ar putea da și ea la xerox... și informațiile pentru d-l Culcer mi-ar trebui. M-a indispus tare mult incidentul, mai ales că cine știe cine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pagina cu informații secta, René Zarian și familia, tot ce ar trebui lucrului la volum și, bineînțeles, fila de xerox. Mă Întreb dacă nu cumva aveți o copie la indigo a dactilogramei, care s-ar putea da și ea la xerox... și informațiile pentru d-l Culcer mi-ar trebui. M-a indispus tare mult incidentul, mai ales că cine știe cine dă peste plic și mă crispează gândul să citească lucruri atât de speciale, din care oricum nu va Înțelege mare lucru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]