46,037 matches
-
ca o pasăre care se căznește să zboare și nu poate, fîlfîind neputincios din brațe și din pîntece. Mama îi trimite o sărutare din vîrful degetelor. În cele din urmă, mă trîntesc pe canapea, cuprins de beatitudinea băuturilor. Visez că zbor, cînd mama mă atinge pe umăr. îi zîmbesc, privindu-i fața înfierbîntată și surîzătoare. - Ora ta de culcare a trecut de mult, îmi spune cu o catifelată tandrețe maternă. Aprob din cap. N-am cum s-o contrazic. Continuă să
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
la structura unei societăți închise ce rezerva fiecărui individ un spațiu de captivitate "aidoma unei cupole-voliere dintr-o mare grădină zoologică". Prin urmare o închisoare aeriană în care se puteau înghesui felurite specii de păsări, capabile doar de începuturi de zbor, doar de avînturi ratate. Deoarece "de pretutindeni, o rețea diafană se ivea ca un zid: capetele și vîrfurile de aripi se izbeau contra firelor de oțel, fine ca o pînză de păianjen și capabile să devină, dintr-o clipă în
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
Vanghelie, Becali și Dinescu la rubrica A LU, nu știm bine, dacă între timp, nu ne apropiarăm și mai mult de epopeia lui Ion Budai-Deleanu, }iganiada, devenită epopee națională... Gânduri bune de depănat în tihna Aeronavei prezidențiale trecând majestuoasă în zbor peste țările lumii.
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
purtîndu-și, în paralel, "datoria" de-a reține (aproape) toate lucrurile din care e făcută viața "diurnă" și menirea de-a da un sens vocilor de noapte, jurnalul: la ceasul cînd, cu eleganța ultimului bun rămas, își iau pînă la urmă zborul "păsările așezate pe ferestrele hotelurilor de-o viață". Este, altfel spus, o carte de joc, ascunsă pe jumătate în manșetă, prin care o poetă își ia, în fața lumii, revanșa. În căderea penetului multicolor e, dacă știi s-o cauți, frumusețea
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
tip James Bond. I-a lipsit zâmbetul lui James Bond sau măcar al lui Gagarin. I-au lipsit năucitoarea blondă și smockingul. I-a lipsit pistolul frumos de mare calibru. I-au lipsit "poantele" și specificul local. Au lipsit amuzamentul, zborul spectaculos, gesturile frumoase. I-a lipsit inteligența de a face cu ochiul înainte de a "împunge" stejarul. Nu s-a ridicat deasupra materiei rusești. James Bond nu s-ar fi apucat să "împungă". Și cuvintele nu sunt aceleași: vițelul, stejarul. Charisma
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
Eu, care simt o spaimă de oglinzi, Nu doar cînd văd cristal de nepătruns Unde se-ncheie (începe?) aspru, ascuns, Vid de reflexe înspre care tinzi, Ci și naintea apei ce-a reluat Azurul celălalt în cer profund, Ce iluzoriul zbor îl trage afund De păsări ce se-ntoarnă ori se zbat, Și înaintea preatăcutei fețe, Fin abanos cu palidă lucire, Precum un vis, ivește-n repetire Crin alb ori marmuri, vagă frumusețe, Cînd ani uimiți abia de poți să-i prinzi
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015. Megapoemul Într-o zi voi fi liber voi rupe lanțurile pământești ale celui care mai sunt dreapta-mi voi înaltă spre cer,învingător aripile-mi voi deschide primului zbor sub cerul sfânt cu zburătorii voi pleca în căutarea Semnelor ce-au fost odată pe Întâiul Cer ori, s-au închis în primele lucruri într-o zi voi fi liber și voi pleca dar tu să nu plângi iubito, căci
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
voi fi liber și voi pleca dar tu să nu plângi iubito, căci după mine va urma, Începutul... Citește mai mult Megapoemulîntr-o zi voi fi libervoi rupe lanțurile pământeștiale celui care mai suntdreapta-mi voi înaltă spre cer,învingătoraripile-mi voi deschideprimului zbor sub cerul sfântcu zburătorii voi plecaîn căutarea Semnelor ce-au fost odatăpe Întâiul Cerori, s-au închis în primele lucruriîntr-o zi voi fi liberși voi plecadar tu să nu plângi iubito,căci după mine va urma, Începutul...... XII. MOMENT DE
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
va hrăni ca să fiu mereu ceva, ca o plutire cumva, ca o visare ... Citește mai mult EpitafCu durere pe durere călcândlasa-voi lumea de iluziilicornul meu va fi liberspre alt pământprin ceruri să mă poartepeste lumi întunecate și târziibântuite de himeresă zbor înapoi spre moarteacolo, nu mai e nimic din ce știuci doar o liniște mareși un mai mare pustiufără mijloc, fără hotareîn care totul e scriscu semnele vremii dintâiacolo, voi fi,acea care n-a muritfără chip, fără nume, fără suflarece
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
crezi că dorm era atât de liniște aproape de tine era așa de bine să aud inima ta bătând mi-aducea aminte de a mea am întins peste tine bratul-aripa voiam să te înalți și tu să crezi că avem atâta zbor cât putem cuprinde în bratele-aripi să vezi că avem atâtea stele câte închidem în priviri trupurile ne dormeau târziu, în ianuarie căci sunt călătorii care se umblă pe pământul roditor de ilulzii și suferințe și mai sunt călătorii care se
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
de muzică și artele spectacolului, o pasiune într-o înveșmântare tragi-comică, uniformă cu ardoarea ajungerii imediate la gloria artei considerate de către „instanța” tinerimii înfocate pe cât de fenomenală, pe atât de incompatibilă cu „regulile” unei societăți bazate pe compromis! Rampe de zbor al sitcomului „Cheia Sol” pe elitrele de opal pur ale adolescenților sunt culisele festivalurilor de muzică pentru copii și tineret. „Profesori, directori, inspectori și chiar miniștri, părinți și vedete autohtone implicate în parcursul artistic al aspiranților la podium sunt radiografiați
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
o lacrimă care urcă spre cerurile năzuinței în doruri necuprinse. Cântecul său lăuntric își găsește mângâierea într-una din cele mai frumoase forme fixe ale poeziei, sonetul. Dar, pentru Anatol Covali, această formă de poezie nu reprezintă încorsetare, ci descătușare, zbor spre deplinătate și călăuză spre eternitate. Măiestria cu care dă grai sonetului este o forță nebănuită, iar puterea de a zidi veșnicia într-un vers îl înalță spre orizonturile reveriei. Haina sa este sculptată de timp în versuri tremurătoare care
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
scântei intense, stelele dezlănțuie un farmec al înstrăinării, iar bolta aspirațiilor sale se răsfrânge pe aleile unei taine care-și lasă aripile să se deschidă . Refugiu îi este templul divin al poeziei unde se închină naturii la poalele viselor preacurate. Zborul său rămâne neîntinat, asta fiindcă poetul luptă cu legile efemere, înălțându-se în văzduhul credinței condus de legământuri nepieritoare. Pe umerii săi poartă parfumul vechimii din stele și în ochii săi culorile armoniei se leagănă în convenții neștirbite de vreme
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > ZBORUL SPRE STELE - ROMAN (CAP. I ) Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ștefan conducea în noapte ascultând muzica transmisă la radioul de la bordul bolidului său, un Jeep Patriot, maro metalizat. Din când
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
tot ce era legat de serviciu. Cu acest gând stinse veioza și intră sub cearceafurile foșnitoare plăcut mirositoare. - “Oare ce detergent folosesc? Am să-l cumpăr și eu pentru hotel.” Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE - ROMAN (CAP. I ) / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DORINȚA - DE DRAGOBETE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Nu vreau castel medieval Cu servitori și eu regină Nu vreau nici zbor interastral Ce te îmbată cu lumină Doresc fierbinte să trăiesc Nu o zi goală sau deșartă Ci,o noapte-n care să iubesc Iar tu, să vii ușor la poartă... Să-ți văd privirea ce m-așteaptă În ochii mari
DE DRAGOBETE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382724_a_384053]
-
mei nu vezi cum plâng de dor?!” De fiecare dată bag de seamă Când scriu mi se întâmplă o minune, Vinul vechi se tulbură în cramă Tot murmurând un fel de rugăciune... Versul meu se-aude hohotind Și trece-n zbor mirată o albină- Vai cum aș vrea în amorțire fiind Să mă înțepe, Doamne, cu lumină!... Din volumul sub tipar „Nu știu dacă sunt...” Referință Bibliografică: Poemul din vie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul
POEMUL DIN VIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382701_a_384030]
-
deja și gura, pe o pernă roz- albastră tot visezi cai verzi pe cer, care-apar din când în când după care iute pier, vise aspre, ne-mplinite, deziluzii și păcate trec prin fața ta, femeie, pline de singurătate, care-ți fură-n zbor privirea, oglindită în fiori, locuită de fantome, de iluzii în culori. adu-ți aminte, iubito, tu n-ai fost ce eu nu sunt, tu ești apă, ești durere, ești și aer și pământ, eu sunt cântec, zare-ntinsă peste orizonturi
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
2015 Toate Articolele Autorului PRIMĂVARA Zorile-și ridică pleoapa Din toate negrele adâncuri, Când prin fânețe curge apa Ca laptele din crude sfârcuri. Sub umbra unui nor, departe, Apare-un unghi sucit în negru, Sunt păsări călătoare, ‘n parte, În zborul cosmic, dar integru. E semnu-ntineririi noastre, Cum că re-nvie primăvara; Că miei și iezi zburdă pe coaste, Iar păsări dau concert și seara. Albinele aduc nectar, Țăranii mână boii-n plug, E de la Dumnezeu un har, Hambare-n toamnă
PRIMĂVARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382734_a_384063]
-
din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și ploaie, secetă și duh, Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. AL DOISPREZECELEA CEAS Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă. Cântecul mierliței pune miere în levitația Fulgului de păpădie Dus mai departe în interiorul zilei Cum orele sunt
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: ”M-am scris pe-un colț de vânt pentru Iubita” De unde vin ? de unde vin ? dintr-o răscruce de gust pelin și altul dulce în zborul lin o adiere de rozmarin ca mângâiere m-a rupt din flori să te îmbete cu reci fiori de Dragobete ca să rămân la ceas de seară lângă-al tău sân dulce fecioară purtat de dor de vrajă plin din ierbi
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
Țara de Nicăieri fiind un loc în care fiecare dintre noi, adulți sau copii, ne dorim să evadăm. Acest tărâm de vis în care totul este posibil dacă te lași condus de imaginație, va fi plasat deasupra norilor. Ideea de zbor este regăsită atât în elementele care alcătuiesc decorul cât și în costume. Norii, în diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin rotirea planului real care alcătuiește
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PESTE RĂNILE CE DOR... ,,Pește rănile ce dor...’’ Pune apă de izvor Pune luna,soare ,vis Cerul cu ochiul deschis Stelele măcar o dată Și o clipă neuitata ,,Pește rănile ce dor...’’ Pune-al păsărilor zbor Pune-un strop de poezie Tril curat de ciocârlie Frunză crudă,vis trăit Să nu știu c-ai fost rănit ! Referință Bibliografica: PESTE RĂNILE CE DOR... / Mihaela Mircea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017
PESTE RANILE CE DOR... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382757_a_384086]
-
pe lac. Ajungând la el, s-a urcat pe ponton și a început să arunce la păsări bucățile de pâine. Era o întrecere contra cronometru cine apucă mai întâi. Desigur că cei mai avantajați erau pescărușii care se repezeau din zbor în viteză și furau din fața celorlalte înaripate resturile de pâine. Văzând că lebedele nu puteau să prindă mai nimic, a schimbat strategia. Le invită pe lebede să se apropie cât mai mult de marginea pontonului și arunca pâinea lângă ele
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
autoflagelează în numele unui Isus tragic și cosmopolit alții își lovesc frunțile de nu știu ce ziduri ale plângerii crezând că sunt auziți scarabeul rămâne simbolul heraldic al lui Dumnezeu poți crede calendarul mayaș s-a oprit demult ca o pasăre răstignită în zbor noi încă ne mai facem iluzii colorăm cerul cu artificii și desfacem sticlele cu șampanie ne urăm ”la mulți ani” în numele unor ani ipotetici care sunt tot mai puțini of, Doamne întoarce-ne încă o dată în lut sau într-o
AN NOU de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382775_a_384104]