1,953 matches
-
un copil mic, iar fiul cel mic cu studiile universitare încă neterminate. Singura sursă de subzistență a familiei, era pensia soțului, care, deși relativ mare, nu acoperea necesitățile familiei. În astfel de situații, cel mai mult suferă mamele. Frământările și zbuciumul său sufletesc o determină pe Dorina să plece la muncă în Italia, ca să aducă un spor de resurse pentru acoperirea nevoilor familiei. După o discuție cu mama sa și cu ajutorul efectiv al unei nepoate, care muncea la Roma, Dorina ajunge
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CU TINE SUNT EU Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Unde sunt eu acum când tu ai plecat? Unde îmi dorm zbuciumul greu? Unde aud glasul tău minunat? Toate sunt duse... am fost tu și eu. Unde-i zâmbetul ce mă veghea Din somn să nu fiu tulburată? Unde sunt ochii ce mă luminau Tristețea să n-o știu vreodată? Unde-i
CU TINE SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376143_a_377472]
-
eu nu mai pot să plâng, nu mai pot. Un gol imens și o durere surdă îmi stă în capul pieptului, și nu pot să nu-mi pun retorica întrebare mereu...la ce bun, la ce bun atât de mult zbucium și pentru ce? Cu siguranță pentru nonsensul vieții, și deodată mă gândesc la cine o fi telefonul ce i l-am dăruit de Crăciun, ca să-l aibă în caz că are nevoie să cheme salvarea, s-au s-o mai sun eu
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
compromis cu viața de toate zilele și care ridică standardul întoarcerii spre lumină, luptă pentru reîntronarea sufletescului din om și pentru reabilitarea menirii lui adevărate“, „generația cerului“ cum o numea el“... „În pagini de o rară sinceritate, încredințând hărtiei un zbucium interior pe care nu-l putea mărturisi „nici ființelor cele mai dragi și mai apropiate“, Ion Șiugariu ascunde un om de o noblețe morală impresionantă prin verticalitatea unei poziții poate examplare în generația sa.“ Omul și poetul Ion Șiugariu, noblețea
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
și să asculte poveștile îndrăgostiților. Caut în tăcere stelele, dar dansul ploii pe cerul sufletului meu mi-a zburat praful stelelor din ochi, și-atunci încerc să privesc în oglinda sufletului care este și ea prăfuită, și ciobită toată de zbuciumul vieții. Închid ochii și-i spun gândului să zburde pe cărările vieții, pe unde mi-am pierdut zâmbetul, și-i spun sufletului să tacă, iar lacrimilor să nu mai curgă. Ploaia asta...cine îmi va aduce umbrela când stropii mă
PLOAIA DIN SUFLETUL MEU… de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376233_a_377562]
-
țărmul ei castele de nisip construite se dărâmă precum iluziile frumoase pe care le vezi pierdute printre lacrimi acolo pe nesfârșitul mării fie în amurg fie la răsărit. Adormi cu zgomotul talazurilor mării chiar dacă te gândești la iubită, totul e zbucium când pierzi iubirea. De ce să mai mergi la mare? Ca să-ți auzi glasul inimii metamorfozat în zbuciumul valurilor!? De ce să mori de dorul clipelor împreună întinzând zadarnic mâinile spre orizontul nesfârșit de apă! Vrei să fii un Ulise să te
INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376248_a_377577]
-
lacrimi acolo pe nesfârșitul mării fie în amurg fie la răsărit. Adormi cu zgomotul talazurilor mării chiar dacă te gândești la iubită, totul e zbucium când pierzi iubirea. De ce să mai mergi la mare? Ca să-ți auzi glasul inimii metamorfozat în zbuciumul valurilor!? De ce să mori de dorul clipelor împreună întinzând zadarnic mâinile spre orizontul nesfârșit de apă! Vrei să fii un Ulise să te pierzi în 20 de ani pe mare încercând să te reîntorci la ea-Penelopa ta!? Citește-l pe
INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376248_a_377577]
-
topește în mineîn dorința de a mă cuprinde în brațele tale.... IX. CU TINE SUNT EU, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014. Unde sunt eu acum când tu ai plecat? Unde îmi dorm zbuciumul greu? Unde aud glasul tău minunat? Toate sunt duse... am fost tu și eu. Unde-i zâmbetul ce mă veghea Din somn să nu fiu tulburată? Unde sunt ochii ce mă luminau Tristețea să n-o știu vreodată? Unde-i
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Unde ai fost când tu ai plecat Lăsând totul în urmă ? M-ai luat și pe mine, dar nu mai știi Inima ta e o umbră. Citește mai mult Unde sunt eu acum când tu ai plecat?Unde îmi dorm zbuciumul greu? Unde aud glasul tău minunat? Toate sunt duse... am fost tu și eu.Unde-i zâmbetul ce mă vegheaDin somn să nu fiu tulburată? Unde sunt ochii ce mă luminau Tristețea să n-o știu vreodată? Unde-i acum
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
prietenă de nădejde, trup și suflet pentru cine mă are în preajma și o bucurie când interacționezi cu mine 2. Să știu să ascult. Nu îmi doresc deloc să dau sfaturi, dar îmi doresc mult să ascult activ și cu empatie zbuciumul altora. Mă ajută și pe mine în propia Devenire când ofer un umăr plin de iubire altora. 3. O persoană creativă și inspirata.Daca pot oferi măcar un moment de plăcere sau de imbold spiritual cuiva este o realizare măreață
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
o prietenă de nădejde, trup și suflet pentru cine mă are în preajma și o bucurie când interacționezi cu mine2. Să știu să ascult. Nu îmi doresc deloc să dau sfaturi, dar îmi doresc mult să ascult activ și cu empatie zbuciumul altora. Mă ajută și pe mine în propia Devenire când ofer un umăr plin de iubire altora.3. O persoană creativă și inspirata.Daca pot oferi măcar un moment de plăcere sau de imbold spiritual cuiva este o realizare măreață
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
este direct, confesiv și dezinhibat. Textele sunt pline de dinamism, tensiunea real - ideal fiind explozivă, atingând masa critică. Poezia este una de cunoaștere de lume și de sine. Existența este heraclitiană, o curgere veșnică. Condiția umană muritoare este tragic-senină. Dincolo de zbuciumul umenesc, coboară, câteodată din cer, o Liniște divină, de unde și titlul cărții. Cunoașterea de sine se relevă în poeziile de dragoste prin care se caută, fără să se atingă, împlinirea ființei. Poezia Flaviei Cosma este modernă, dinamică, inspirată. Inspirată este
MARILE ARDERI ÎN POEZIA FLAVIEI COSMA , AUTOR LUCIAN GRUIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379728_a_381057]
-
crengile mirării.De tu mi-ai dărui lumina zâmbetului tău,Eu aș ieși din negrul și întortocheatul hău.Pseudonim literar: Bonnie Mihali... XIV. DRAMĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016. În codrii sufletului - mare zbucium, Se joacă-o dramă-n verde luminiș, Iar gândurile cântă, pe furiș, O melodie, din al minții bucium. Ideile-actori își joacă rolul, În funcție de scenariu plâng sau râd Cu chip controversat - frumos ori hâd Și muzei Thalia îi dau obolul. Neliniștile
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Iar publicul nimic nu poate spune; Așteaptă-nfiorarea ca să treacă. Și public și actori se pierd prin viață, Ei joacă roluri diferite, grele, Ducând pe umeri fapte bune-ori rele, Istovitoare-n capătul de ață. Citește mai mult În codrii sufletului - mare zbucium, Se joacă-o dramă-n verde luminiș,Iar gândurile cântă, pe furiș,O melodie, din al minții bucium.Ideile-actori își joacă rolul,În funcție de scenariu plâng sau râdCu chip controversat - frumos ori hâdși muzei Thalia îi dau obolul.Neliniștile toate - spectatorii
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am născut să vorbim astă limbă, ... Citește mai mult Limba
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
de râu.Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd,Limba e cântec suav de vioarăși veselia din ochii ce râd.Limba română e tulnic și bucium,Doină, baladă și dacii râzând,Murmurul apei și-al inimii zbucium,Imnul și oda în suflet arzând.Limba română e fluier, caval,Un Eminescu - Luceafăr nestins,Este Nichita și-al versului valCe se înalță pe-al minții întins.Toți ne-am născut să vorbim astă limbă,... XX. FLORILOR, SURORILOR..., de Curelciuc
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Tânguios prind glas Din tristu-mi destin tânguios mă cheamă cu glas cristalin clopote de-aramă. Din neîmpliniri unde se cunună umbre de-amintiri, dulce corn răsună. Din al meu amar pururea în zbucium plânge tot mai rar al speranței bucium. Din uscatul crâng al neîndurării se zbuciumă-n tâng bufnița uitării. Din bătrânul dor hoinărind risipe ultimul meu zbor murmură-n arìpe. Din ce i-a rămas sufletului faur tânguios prind glas clopote
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379771_a_381100]
-
pot zâmbi, afirmând chiar și acum la frumoasa vârstă de 90 de ani, că zâmbetul si fericirea mea îți alină orice durere și suferință. Ai fost mereu prezentă acolo, când am vrut să iți vorbesc, să-ți spun trăirile și zbuciumurile mele, chiar dacă de multe ori tăceam și sufeream, tu ai știut ce să-mi spui, din ochi, din gesturi, din priviri, și de cele mai multe ori fără a irosi prea multe cuvinte ce am de făcut și ce trebuie făcut. Tu
HORIA ASISTENŢA MEDICALĂ ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ PRIN RUPEREA VARICELOR ESOFAGIENE DIN CIROZA HEPATICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379751_a_381080]
-
Toate Articolele Autorului Nu vreau să pierd Ce dacă mi-a fost viața un stup de amăgiri ce-au căpăcit în faguri numai fiere?!... M-aș cuibări cu patos în orișice durere și-aș retrăi trecutele mâhniri. Acolo, încă-n zbucium, e tinerețea mea pe care-atunci n-am prea băgat-o-n seamă. Un dor fără de margini necontenit mă cheamă, dar mă-nconjoară o tristețe grea. Amărăciunea-îmi pune dorințele în chingi bătându-și joc de ultima speranță. Și totuși simt în
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374659_a_375988]
-
un fel de acasă al sentimentelor trăiește poetul (ca orice poet!) - alături de timpul material în care se află, convențional, ACUM ȘI AICI, alături de cei de același neam și sânge: „Eu viețuiesc în două timpuri, / Primul, numai al meu. Timp de zbucium, / Timp de erou fără redute cecerite...// Al doilea, cel care m-a născut, / Devine mai mare, cu cât îl număr... // Dacă opresc numărarea / Mușcă din mine / Ca o fiară...” (Confesiune). Sub oblăduirea aceleași blânde lumini, fiecare își duce existența pe
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
fără cuvinte”, ceva din „cutia Pandorei”, apatia norilor, rece, „pe tipsia zilei”; urme de pași pe alei pustii, amintirile care se întorc mereu la aceleași cuiburi, precum păsările primăvara, care nu sunt altceva decât „tablouri fără semnătură”; un „timp de zbucium, /timp de erou fără redute cucerite”; „Durerea crengilor care / Trosnesc sub indiferența pașilor...” (Zi de toamnă), multă neliniște, vinovate tentații, frigul uitării, țipetele păsărilor și multă pâclă. Tablouri destul de sumbre. Dar tot autorul găsește explicația: „De sufletul poetului / Nu se
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
trăiește, frumusețea naturii, în genere, teme și motive poetice ale oricărui creator de frumos, teme pe care le întâlnim și în acest volum. Deschizând cartea, chiar din primele pagini, observăm că se strecoară o notă gravă, de melancolie, sau de zbucium sufletesc, de trăire în și pentru iubire. Ilustrativ este chiar catrenul Clipa cu care se deschide volumul: „Să mă iubești cum iubește un pictor pânza sa albă -/ Din lumea întreagă să-ți fiu cea mai dragă/ Și orice mi-ar
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
ne metamorfozează structuralmente”. În felul acesta, cartea de față dobândește și un caracter eseistic. De multe ori, scriitorul combină două elemente, fie antagonice, fie complementare și le găsește corespondentul fiecăruia, într-o formulare fericită și logică: “Dragostea fără suferință, fără zbucium, este searbădă și fadă ca azima fără sare. Acest fel de iubire nu lasă decât amintiri banale, amintiri mici”; Minciuna este adesea un fel de omagiu adus adevărului. Cu cât va fi ea mai neagră, cu atât adevărul va părea
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
fără nume, din cel al verii, încă auriu, din cel lăsat pe margine de lume să pârguiască roade de pustiu. Nu știu măcar de unde până unde hotarele poveștii se întind căci fără tine răspândesc secunde de timp confuz și-n zbucium mă aprind... Referință Bibliografică: Dependență / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DEPENDENŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374759_a_376088]
-
o binemeritată liniște respiră azi din poezia Valentinei Geambașu: În briza serilor de vară În sufletul, în viață mea, În fiecare zi și-n fiecare seară Simt Doamne mângâierea ta. Mărturisesc că i-am urmărit îndeaproape activitatea, i-am simțit zbuciumul interior “la cald” prin poemele pe care le-a postat frecvent pe rețelele de socializare, am întâlnit-o cu plăcere pe mai multe pagini de grupuri sau cenacluri literare online unde are o activitate intensă, în paginile antologiilor, în fotografii
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]