1,495 matches
-
sfori; hainele cavalerului erau și ele cusute cu fire de ață neagră și roșie, la întîmplare; petece de toate culorile, pete de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele năclăită, bălegar uscat amestecat cu praf abia așezat, frînghii ce atîrnau, zdrențe de o mizerie lucie, jeg pe om, rîie pe animal, unul puțind și asudînd, celălalt piele și os și abia suflînd, cel dintîi trăgînd cu biciul, celălalt tremurînd; toate acestea făceau un singur tot, de-o singură culoare și cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ultima frază, este interesant de arătat paralela atributelor fiecărui "actor": Pentru mîrțoagă: Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spune că dosariada s-a fâsâit rău de tot. "Campania e minată din interior, de cei care ar trebui să o ducă la bun sfârșit. Ăsta-i chichirezul. Dosariada, hărțuită, denigrată, ironizată, nu a mai rămas nimic din ea. Petice, zdrențe. Naivii mai speră totuși că într-o zi o să avem publicat de Monitorul Oficial, ca nemții, un catalog cu ofițerii Securității, și, în plus, o listă cu informatorii aferenți. Mulți dintre ei sunt plasați binișor pe la diferite instituții, se înțelege
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe care-l știți, nu, era, de fapt o rudă mai îndepărtată de-a lui, și-l chema Iov, știți, acela care stătea pe o grămadă de gunoi și din când în când, ca să-și treacă de urât, își flutura zdrențele într-un mod foarte nerușinat în așa hal, că oricât s-ar fi agitat, nu câștiga nimic; și chiar dacă ar fi câștigat ceva, aceasta nu consta decât în faptul că-și făcea vânt, să se mai răcorească de caniculă, căci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Câtă dreptate au avut Vauban, Boisguillebert și atâția economiști celebri să înfiereze în termeni energici distilarea grâului, sursă de degradare și de nefericire! Ce confirmare tristă le aduc vorbelor lor aceste ținuturi nefericite! Țăranul e sfrijit, palid, descărnat, acoperit de zdrențe, atins de o îmbătrânire prematură; privirea sa posacă și veștejită cată în jos; locuința sa nu merită nici numele de colibă, nici pe cel de bordei; ce denumire poate fi dată acestor cocioabe infecte? Bisericile înseși, atât de cochete în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
purceluși etc. c)ursul - mare mâncăcios, bun de păcălit,este prezent în lecturi ca: Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă; Doi prieteni, de Cezar Petrescă; Moș Martin, de M.D. Pașca; d)câinele - credincios, paznic bun, regăsit în lecturi ca: Zdreanță,de T. Arghezi, Inimă de câine, de T. Arghezi, Fata babei și fata moșneagului, de Ion Creangă și lista poate continua, pentru fiecare găsindu-se „sosia” în creația literară. Este de remarcat faptul că, pentru cei ce-au scris pentru
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
la arătare gata s-o străpungă cu sabia. -Nu mă omorî, sunt duhul răului întrupat în Satana, vrăjitorul magiei negre m-a trimis împotriva voastră. Se grăbeau să iasă din parc, când lângă cal apăru o femeie gârbovită, îmbrăcată în zdrențe, căzută parcă de pe lună. -Fiți milostivi cu o femeie sărmană. Robert îi întinse un galben și îndemnă calul. Atunci trupul femeii se făcu drept ca lumânarea, cuprins de lumină strălucitoare, transformându-se într un tânăr chipeș îmbrăcat cu haine elegante
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mesei. Printre aburi îl zări preț de câteva secunde. Îmbătrânise. Părul lui în culori schimbătoare era acum alb, barba neagră și deasă avea fire de zăpadă. Nu-l văzuse niciodată cu barbă. Se împuținase la trup, iar hainele îi erau zdrențe; degetele ca niște căngi subțiri, ascuțite. Nimic din ceea ce era în fața ei nu aducea cu sângele care îi curgea prin vene și pe care îl știa. Au mâncat fără să își spună o vorbă, împărțind aceeași bucată, sorbind aceeași zeamă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de-a lungul unei grădinițe publice cu copaci prăfuiți. În drum întâlneau arabi, ce se dădeau la o parte fără să pară a-i fi văzut, strângându-și în față poalele burnusului. Janine găsea că până și cei îmbrăcați în zdrențe au o înfățișare mândră pe care nu o mai întâlnise la arabii din orașul ei. Se ținea după arabul cu geamantanul, care-i croia drum prin mulțime. Trecură printr-o poartă ce se deschidea într-un fel de împrejmuire făcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mii de kilometri mai la sud, acolo unde cel dintâi fluviu hrănește pădurea. Din timpuri străvechi, o mână de oameni cutreiera fără odihnă pământul pârjolit, secătuit, al acestui ținut fără hotar. Erau săraci lipiți dar nu slujeau nimănui, stăpâni în zdrențe, dar liberi, ai unei ciudate împărății. Fără să știe de ce, Janine simțea cum acest gând o umple de o tristețe atât de dulce și de nemărginită, încât pleoapele i se închideau încet. Știa doar că împărăția aceea îi fusese făgăduită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
când mi-am plătit cu limba nebunia. Era cald, cumplit de cald, seara se topea, sau așa mi se părea mie, aerul îmi înțepa ochii și vrăjitorul a intrat fără bască. Îl urma o nouă femeie, aproape goală sub o zdreanță cenușie, iar fața ei, acoperită cu un tatuaj care-i dădea înfățișarea zeului, nu exprima decât o nepăsare rea de idol. Viu îi era doar trupul teșit și subțire, care s-a prăbușit la picioarele zeului atunci când vrăjitorul a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
puțin grâu. Trebuiau s-o scoată la capăt până la recolta viitoare, doar până atunci. Gerul trecuse și vapoare întregi cu cereale soseau acum din Franța. Dar nu-i va fi ușor să uite mizeria acelor luni, armata de fantome în zdrențe rătăcind sub soarele dogoritor, podișurile arse, pământull chircindu-se treptat, pârjolit până în adâncuri, pietrele făcându-se pulbere sub călcâi. Oile muriseră cu miile, și, ici-colo, uneori neștiuți de nimeni, și oamenii. În fața mizeriei celorlalți, el, care trăia aproape ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
o masă, pe care se înșiruiau vase de lut. Între masă și pat se afla un fel de poliță, pe care fusese așezată la loc de cinste o cromolitografie înfățișându-l pe Sfântul Gheorghe. În rest, doar un morman de zdrențe, îngrămădite în dreapta ușii, și niște șorțuri de toate culorile, spânzurate la uscat de tavan, deasupra focului. D'Arrast, nemișcat, trăgea în piept izul de fum și de sărăcie care se ridica din pământul colibei, tăindu-i răsuflarea. În spatele lui, comandantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
n-am încercat să mă înșel că sunt îmbrăcat, chiar după ce am simțit frigul și ploaia biciuindu-mă?... Acuma nimeni în lume nu mă va mai putea îndupleca să-mi arunc straiele noi și călduroase și să zgribulesc iarăși în zdrențele lepădate... Așa!... Te rog...! Și... poate că mâine noapte va începe schimbul de trupe; vasăzică nu mai e timp de pierdut. Aș risca să fiu silit a te însoți în Ardeal!... Și asta nu se poate! ― Te ascult și tot
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
tresări, ca și când s-ar fi trezit dintr-un farmec. Ochii însă îi erau deschiși și mari și umezi, iar pe buzele scăldate în zâmbet simțea neîncetat sărutarea fericirii. Cartea îi alunecase de pe genunchi și zăcea la picioarele lui ca o zdreanță fără preț. Ploaia drămăluia mereu țiglele cerdacului cu sunete moi, apătoase. Sus, în spatele crucii pălmuite de stropi năvalnici, între nourii suri, râdea o geană albastră-luminoasă, vestitoare de soare nou. Apostol rămase un răstimp cu privirile obosite. Frânturi de gânduri îi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
bine, ci a pășit cu diplomație subiectul, pentru că își cunoștea destul de bine învățătorul. - Și tu, fă? Asta era cea mai mare jicnire a Domnului. Dacă te stiga cu “fă” însemna că ai decăzut complet în ochii lui, că ești o zdreanță, o nerușinată, o aia ...Cam cu asta m-am ales eu în ziua respectivă, în calitate de șefă a clasei, pentru că am “aprobat” serbarea aceea, istorică de acum pentru mine. O altă întậmplare hărăzită “orelor astrale” s-a petrecut în curtea aceleiași
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
înjură. O colibă pe malul unui lac din pădure va fi, în curând, mai prețuită decât un zgârie-nori. Strănutați mai ușor! Balamalele planetei noastre sunt cam șubrede. Marea purificare ne așteaptă în catedrala pădurilor. Zăpada - un element din spectrul iubirii. Zdrențele naturii în care supraviețuim ar putea fi decorul ultimelor generații de humanoizi. Animalele rare sunt ocrotite de legi, nu și de păduchi. Bucătăria planetei noastre se va afla în strictă corelație cu tandrețea pe care i-o arătăm gliei. Și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
obișnuit cu aprecierea : prost adaptat la mediu. Cei mai mulți scriitori au fost în timpul vieții niște bieți amatori. Profesioniști au devenit după aceea. Geniul amplifică, nu risipește disperarea. Nici oamenii de geniu nu pot rata întotdeauna paranoia. La români, geniul este asociat zdrențelor. Strămutarea lui într-o vilă cu piscină și limuzină ar însemna un exil sau chiar o blasfemie. Orice creator de artă încearcă eternitatea. Măcar cu degetul. Perenă poate fi și poezia scrisă de deținuții din închisori pe coji de săpun
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
adică nu înțelegi? Pe vremea când dădeam eu examen la IATC, proba eliminatorie era să inventezi o poveste, un mic scenariu, din trei cuvinte. Aveai cinci minute la dispoziție. "Plictiseală", "moară", "perdea" sau "cerșetor", "costum", "ascensor". Eu am avut "fotografie", "zdrențe", "mașină" și am inventat o poveste cu o fotografie în care e un cerșetor într-o mașină decapotabilă. În realitate, un tip foarte bogat oprește decapotabila la stop unde apare un cerșetor. Trage pe dreapta și îi dă o sută
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fel tot ce am scris vreodată, pentru că tot ce am scris a fost ca să pot ajunge acolo. Am deschis ușa. Pereții odăii cu ciment pe jos, unde văzusem lumina zilei, erau de paiantă. Pe jos era doar un preș de zdrențe, bălțat. Pe mașina de gătit stătea un fier de călcat cu cărbuni. Iar pe pat stătea mama, cu aerul ei modest pe care l-a avut întotdeauna, dar tânără și cu părul sticlind în lumina fragedă din fereastră... După câteva
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-i omul lui Darwin"5. Avea platfus la ambele picioare. în timpul episodului ardelean "avea aparența unui om vagabund" (Grigore Dragoș). N. Densusianu se sperie de el: "O spun, nu în dezonorarea acestui om, ci în adevăratul înțeles al cuvântului, curgeau zdrențele de pe el". Era pe atunci "un tânăr cu fața negricioasă, cu ochi mari deschiși, cu un zâmbet pe buze"6. După zece ani, Mite Kremnitz îl privește cu detașare: "Mai mult scund decât înalt, mai mult voinic decât zvelt, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-l așteptau. Când rămaseră singuri, Tefnaht zise: - Steaua de care spui am văzut-o și eu. Dar cred că nu pentru stea ai zăbovit pe unde ai fost! - Nu steaua, stăpâne, chiar dacă de când am văzut-o gândurile mele sunt niște zdrențe. Tot ce am știut despre stele, azi nu mai e bun de nimic. Dar am mai văzut ceva și mai uimitor. Și Auta îi istorisi tot ce văzuse și tot ce i s-a întîmplat. Preotul Zeului Puterii căzu pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cer! rosti Mpunzi. - Ne-au părăsit zeii! spuse și Utnapiștim cu mirare și tristețe. Corabia lor era când împinsă, când aruncată ca o găoace. Apa năvălea după ei, vântul îi lovea cu putere. Pânza lor era sfâșiată și ajunsese o zdreanță. Înaintară spre răsărit un număr neștiut de zile și de nopți. Iar într-o dimineață cârmaciul, care cunoștea bine aceste mări, scoase un strigăt uimit, uitîndu-se spre miazăzi: - Știți unde suntem noi? Pe corabie nu mai erau acum decât cârmaciul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ale lui Hapi. Dar nu traseră hodorogita lor corabie la țărmul țării Ta Kemet. Foștii sclavi voiau să scape de tot ce le mai putea aduce aminte de Atlantida. Și mai plutiră două zile sau trei, dregîndu-și cu ce puteau zdreanță pânzei, zărind din când în când, noaptea, steaua sau ochiul luminos din cer. Iar într-o seară marea se sfârși. Biata lor corabie, cu care nimeni pe vreme bună nu s-ar fi încumetat să iasă departe în larg, se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]