3,844 matches
-
o duce în ispită, o duce elegant... că Mitică-i un adult foarte bine crescut. Are bun gust și gust bun. Nevasta-l mănâncă și-l soarbe din ochi. Fiindcă-i tare harnic bălăbăneșteanul, și-i tare atent cu toată zestrea și cu toate substantivele din dotarea cestei făpturi cu sexul opus, și-i tare mult iubitor de pământurile pe care le are femeia mai încolo, pe vale și pe deal! Conul Mitică are grijă de sfânta lucrare a pământurilor femeii
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
țară vine cu propriile sale valori, o Europă a civilizațiilor, a cetățenilor egali în drepturi și în obligații. În acea Europă, România își va avea locul meritat, prin mărimea teritoriului și resursele naturale, prin populația ei inteligentă și creativă, prin zestrea intelectuală și trecutul său milenar. Cu condiția ca liderii politici să scape de complexul de inferioritate de care sunt dominați în fața “celor mari”, să acționeze cu hotărâre pentru progresul țării lor și pentru o propagandă activă pe plan internațional. Vreau
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
de iubire universală care mi-a fost încredințată și față de care am datoria, asemenea oricărui alt bărbat sau femeie, să o dezvolt într-o formă unică, cu toată libertatea posibilă. - La sfârșitul ciclului meu de viață, voi reda materiei universale, zestrei comune, diminuată sau îmbogățită, această rezervă de energie și iubire care mi-a fost inițial lăsată în grijă. - Câte emoții și câtă tulburare când drumurile noastre se intersectau! Dintr-odată timpul se dilată, aerul devenea mai viu, mai pur, parcă
Jacques Salomé – Curajul de a fi tu însuţi. Prezentare și selecție, de Adi Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339375_a_340704]
-
arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei intervalul de după 1940. Lasă în zestrea de reflecții și emoții trăite a liniei genealogice și transferă nepotului o lecție și o privire de sus și de departe a lumii. Acest om rezolvă o problemă majoră: problema timpului existențial. Este un om ce n-ar mai lua
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing () [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
Pe acest domn / (...) / Acoperind în trecere / Întreaga fațadă a hotelului Moscova. // Ah, / Era să uit: Cu o fată sălbatică / Sub braț, / Ca un ziar necitit / Al opoziției” (Din întâmplare). Aproape de „clipocitul verde al apei”, pe malul Savei, poetul, urmărit de zestrea propriei culturi, vede în „peștele oprit / neverosimil lângă ponton”, un chit marin care „se visează un pește uriaș / Care mă înghite”; de la soarta închipuită, însă dramatică în orice împrejurare (fie și imaginară), a lui Iona, poetul se va salva, scoțând
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
glorifice modestia și smerenia croiului? Cele trei vârste ale Greței Garbo. Casă Blanca. Doar parfumul țigaretelor are ceva din dulceața bețișoarelor cu care - din motive fiscal - pestilențiale - nu a fost încă înlocuit tutunul. Enigmă Otiliei - Stanica. Un Dinu Păturica pe zestrea soției căruia scrie: Democrație! Libertate! Drepturile mincinoșilor și șarlatanilor! Se filmează la Casa Blanca. Și Humprey Bogart este Hristos Bogartul, a cărui majuscula în doliu, călcata în picioare de tot colocviul de sterile fete și icoane ale aceleiași vieți de
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
cu profil francofon, neobosit susținător al unor idei culturale de integrare europeană prin valorile proprii fiecărei nații, Constantin Frosin face și reface, cu migala și încredere, noi punți ale României spre lume, spre acea Europa unită în care diferențele sunt zestrea pe care fiecare țară, cu atat mai mult România, le adaugă la patrimoniul cultural și literar general al acesteia, îmbogățindu-l. Laurent Fels (poet, critic literar, profesor la Universitatea din Luxemburg, membru al Academiei Europene) îl considera, pe bună dreptate
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
sufletul, spații prezente și timpuri trecute. Titlul este de rezonanță americană și deschide interesul pentru golf, sport aristocratic. Primul text, Cartea, surprinde prin contrastul cu titlul volumului. Sursa de inspirație nu o constituie clubul de golf, ci lada grea de zestre, element de bază al tinerelor din trecutul satului: „M-am gândit la fata asta care stă ca gură-cască / Și așteaptă mirii tineri negreșit să o pețească, / Să-i ia lada grea de zestre cu ce-a fost întâi al ei
Costinel Popescu: Crosa de golf () [Corola-blog/BlogPost/339560_a_340889]
-
clubul de golf, ci lada grea de zestre, element de bază al tinerelor din trecutul satului: „M-am gândit la fata asta care stă ca gură-cască / Și așteaptă mirii tineri negreșit să o pețească, / Să-i ia lada grea de zestre cu ce-a fost întâi al ei / De sub fota desfăcută într-o jerbă de scântei... / Eu i-am fost odată mire și mă aștepta pe pat, / Foi cu foi am desfăcut-o, arză-l focul de crivat, / Și știind acum
Costinel Popescu: Crosa de golf () [Corola-blog/BlogPost/339560_a_340889]
-
arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei intervalul de după 1940. Lasă în zestrea de reflecții și emoții trăite a liniei genealogice și transferă nepotului o lecție și o privire de sus și de departe a lumii. Acest om rezolvă o problemă majoră: problema timpului existențial. Este un om ce n-ar mai lua
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
Emilia Dănescu, „Zestrea toamnei”, ed. Singur, Târgoviște, 2011 de Constantin P. Popescu Întâmplător (sau nu?), volumul Emiliei Dănescu, „Zestrea toamnei” (ed. Singur, 2011), s-a deschis singur la pag.76, unde citesc poezia Nu mai slujesc cuvintele: dezghioc cuvintele și / le agăț în
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei () [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
Emilia Dănescu, „Zestrea toamnei”, ed. Singur, Târgoviște, 2011 de Constantin P. Popescu Întâmplător (sau nu?), volumul Emiliei Dănescu, „Zestrea toamnei” (ed. Singur, 2011), s-a deschis singur la pag.76, unde citesc poezia Nu mai slujesc cuvintele: dezghioc cuvintele și / le agăț în copacul fără frunze // când privesc spre ele / cu umilința pietrelor călcate în picioare / fiecare celulă îmi
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei () [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
și / le agăț în copacul fără frunze // când privesc spre ele / cu umilința pietrelor călcate în picioare / fiecare celulă îmi cere să țip. Curios, am citit cartea de debut a autoarei de la început, descoperind o adevărată poezie a toamnei, ca zestre a vieții, comoară de trăiri păstrate în suflet și dăruite în vers. Am găsit deopotrivă poezii cu rimă și ritm de baladă, dar și versuri libere, curate în metaforă și bine strunite. Pe acestea din urmă le-am simțit mai
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei () [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
02 august 2012 Toate Articolele Autorului Curelciuc Bombonica Scurt CV - născută la 1 martie 1956 în localitatea Săsarm, comuna Chiuza, jud. Bistrița-Năsăud; - absolventa a Facultății de Filologie a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, promoția 1980; - domiciliul actual - Suceava. Publicații: - "Lada de zestre a comunei Mitocu-Dragomirnei", Suceava, 2008 (culegere de folclor local), autori Curelciuc Bombonica și Corbu-Domșa Daniela; - "Universul bucuriei", Antologie de poezie pentru copii, Ed. Lidana, Suceava, 2010; - "Flăcările gândului" (versuri), Suceava, 2010; - "Speranțele vieții", Antologie de poezie, Ed. Lidana, 2010; - "Universul
TEMNIŢA CĂLIMĂRII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340761_a_342090]
-
mai folosit, contract care ajunsese consensual și translativ de proprietate. Norme cutumiare românești privind obligațiile. Obligațiile reciproce se nășteau, între membrii obștii, cu ocazia unor evenimente importante, cum ar fi: nunta, botezul etc., când se schimbau daruri și contra-daruri. Chiar zestrea care se dădea miresei, cu ocazia nunții, se pare că a avut, la început, rolul de dar care îi obliga pe socrii mari la un contra-dar. De asemenea, în obștile sătești, era obișnuită și întrajutorarea, atunci când se strângea recolta, când
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
încăpere cucerește interesul vizitatorilor cu frumoasele costume populare specifice zonei, din care nu lipsesc costumul alb de mireasă, dar și cel pe fond albastru care de atâtea ori a încântat privirile celor ce ascultau corul din Domnești. Tradiționala ladă de zestre, multicolor înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de mireasă, dar și cel pe fond albastru care de atâtea ori a încântat privirile celor ce ascultau corul din Domnești. Tradiționala ladă de zestre, multicolor înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
discuție. Ce sunt cărțile lui Nicolae Feier altceva decât frumoase „Predoslovii” adresate cititorilor? Unde se înscrie genul literar pe care-l abordează, dacă nu în rândul „Didahiilor” lui Antim Ivireanul sau a „Cărții românești de învățătură”, a lui Varlaam? După „Zestrea strămoșească”, un calendar neobișnuit al sărbătorilor românilor, după „Besii, pileații daci sau tarabostenii”, o descriere a bessilor ,,preoții (leviții) tuturor tracilor”, „Domnești” este numele unei cărți și a primei localități - privilegiată, care se bucură de atenția binemeritată, ca așezare, ca
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
activități din orizontul cultural internațional. Atari preocupări nu pot fi decât în puterea unui om care iubește ceea ce face și are știința, chemarea, harul pentru aceasta. Recent a scris și publicat la Editura Eurotip din Baia Mare cartea „Lada mea de zestre”, „ca o cămașă maramureșeană” cum e scris în presa locală, „o carte inspirată de viața sa, de cântecul său, de tradițiile meleagurilor care au adus-o pe această lume” (Dumitru Avram). O viață într-o carte nu încape. Aceea a
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
Los Angeles, Detroit. Este din 2002, profesor la catedra de canto a Universității de Arte „Vatra”. A colaborat și colaborează cu presa de specialitate etnofolclorică, fapt relevat în volumul „Destin neliniștit”, capitolul „Vitralii”, precum și în introducerea volumului „Lada mea de zestre”. Firește, în chipul cel mai elevat fructificator a colaborat și colaborează cu toate orchestrele și ansamblurile profesioniste de profil folcloric din țară, împreună cu soliști consacrați, sub bagheta maeștrilor dirijori Constantin Arvinte, Ionel Budișteanu, Victor Predesu, Florian Economu, George Vancu, Paraschiv
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > ȘTEFANIA RAREȘ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ȘI PLUGAR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Moștenitoare a zestrei spirituale a vechii și în același timp tinerei Bucovine, deoarece secolele mărturisesc splendoarea înțelepciunii poporului, nu o încărunțesc, maestra Ștefania Rareș este urmașă a străromânilor din ținutul nord răsăritean al Moldovei, care a slujit și slujește covârșitor muzicii folclorice, spre
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Îți scriu acum pe umbre, să nu te plouă iar Și un sărut de vară îți las pe sub ferestre; O clipă de tăcere mai strigă-n calendar Secunda răstignită mi-e lacrimă și zestre. Ascultă-mă-n pădurea în care verde, mori Și-n firul de durere din iarba fără glas! E-acolo printre ramuri, ce nu mai râd în zori Un strop de cer albastru și-un loc de bun rămas. Că, lumea
NEBUNUL MEU DE TEI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341287_a_342616]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > INCORIGIBIL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Incorigibil Contemplu zestrea orelor sonore, Le ordonez pe sonuri, pe arome, Cu rezonanța gamelor majore, Și notele tot picură molcome. Aș asculta cum apa la răstoacă În clocot fierbe-n zilele toride, Aș bea și stropi de rouă, promoroacă, Aș înălța moderne piramide
INCORIGIBIL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341409_a_342738]
-
-n ochii ficiorilor, duminica la joc. Da' mumă-sa era tăt cu ochii după ie și de multe ori o zis că, acu', dacă are fată de măritat, n-o da-o orișicui! Frumoasă îi, harnică îi, are și ceva zestre... Și-o pus cununa de sânzâiene pă cap și s-o scufundat o dată. Cununița o pornit la vale, purtată de apa Streiului păn' la marea aia mare, cum i-o spus mamă Fiica. Ne-am pornit cătă casă tόmna' cân
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
Ana l-o plâns ca o bună nevastă și i-o făcut o pomană ca on uspăț. N-o știut nime' că-n dimineața îngropăciunii, devreme de tăt, pă când începeu a cânta cocoșii, Ana o scos din lada de zestre cămeșa ruptă de bici- și-ave' și-acu' sângele ei uscat pă mânecă- și-o așezat-o adânc în sicriu, lângă Niculae...Lângă cămeșe, biciul ... De-atunci, tăt măi rar am mai auzit-o cântând , maică, și numa' pin grădina
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]