2,112 matches
-
versiuni” pentru a fixa mai clar locul baladei în cultura română și, de asemenea, poziția pe care o ocupă printre celelalte configurări artistice din aria sud-est și central europeană. Se supune unui examen critic exhaustiv problematica proprie cântecului despre „jertfa zidirii”. Textul poetic este raportat la stratul etnografic și la contextul mentalităților, fiind pus în relație cu credințele, practicile magice și cutumele legate de construcție (materiale, alegerea locului, așezarea fundamentului, terminarea edificiului, mutarea în casă nouă). Sunt trecute în revistă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
pus în relație cu credințele, practicile magice și cutumele legate de construcție (materiale, alegerea locului, așezarea fundamentului, terminarea edificiului, mutarea în casă nouă). Sunt trecute în revistă și tipologizate legendele construcțiilor (Cine construiește, Locul potrivit pentru construcție, Moartea zidurilor, Jertfa zidirii). În partea inițială a secțiunii consacrate baladei românești se întreprinde un studiu sociofolcloric aplicat și se urmăresc variantele sălăjene în mediul lor de formare și vehiculare (ocazii de performare, frecvență, repartizarea repertoriului, funcțiile textului poetic, receptarea și contextualizarea acestuia ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
poetic, receptarea și contextualizarea acestuia ș.a.). T. realizează, cu alte cuvinte, „biografia” etnopo(i)etică a unuia dintre cele mai vechi tipuri ale baladei Meșterul Manole. În continuare sunt luate în discuție dimensiuni morfologice și structurale ale cântecului despre jertfa zidirii. Cele douăsprezece tipuri regionale sunt repartizate în trei grupe: Transilvania nordică - Transilvania sudică - Banatul, Oltenia-Muntenia, Moldova. Trecând la „demontarea” textului poetic, nu este uitat nici unul din constituenții acestuia: motive, personaje, mentalitate, forme arhetipale și aluvionare, elemente de compoziție, „figuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
ediție bilingvă, Antologie de poezie populară - Volksdichtung. Eine Anthologie, care transpune în germană lucrarea lui Lucian Blaga (1995, în colaborare cu Artur Greive și Gerda Schüler), completează imaginea activității unuia dintre cei mai apreciați folcloriști și etnologi contemporani. SCRIERI: Jertfa zidirii și legendele europene, București, 1970; Meșterul Manole, I-II, București, 1973-1997; Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar, tr. Claudia Morar, pref. Claude Lecouteux, București, 2001; Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine, tr. Anneliese și Claude Lecouteux, Grenoble, 2001. Ediții: Ion Mușlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
pune în fața unei opere, de pe acum vastă și indiscutabil de prima mărime. AVEM UN HÖLDERLIN! Întâlnirea cu un tânăr poet încă neștiut de lume, al cărui nume nu umple tiparnițele și văzduhul, dar ale cărui versuri vor rămâne asemenea marilor zidiri, întâlnirea cu un tânăr poet de acest nu neașteptat nici nefiresc, dar nu mai puțin uimitor soi, e o întâmplare unică, exaltantă, irepetabilă. Sunt, fără merit, unul dintre cei trei sau patru cărora le-a fost dăruită întâlnirea cu Dan
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ca timp (mai Întâi) și apoi a vedea (propriu-zis) timpul, atunci care este puterea conceptelor de a facilita accesul la o asemenea Înțelegere? Care este drumul dintre cuvânt și temporalitatea ființării ca Dasein, În limbaj, din nou, heideggerian? Toate spre zidire să se facă. Și poți zidi mai Întâi În cuvânt un perete mare de cărămidă roșie dincolo de care să Închizi vânturile și frica și Înspre tine să nu mai fie decât spațiul de care aparții și să-ți fie bine
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o face nunții pe care a văzut-o la Branul de Sus (Brașov) este de o remarcabilă minuție și culoare, dovedind o acuratețe a observației apropiată de cea a specialistului. Autoarea semnalează paralele sârbești și neogrecești ale baladei despre jertfa zidirii și paralele sud-slave ale unor obiceiuri și credințe (Paparudele, Lăzărelul). SCRIERI: La Vie monastique dans l’Église orientale, Paris-Geneva, 1855; La Suisse Allemande et l’ascension du Moench, I-IV, Geneva, 1856; Les Femmes en Orient, I-II, Zürich, 1859-1860
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
l-a alungat de pe pământul țării pe Mahomed Cuceritorul. Și, în amintirea înfrângerii din acel an 1476, a zidit Biserica de la Războieni, iar pentru cinstirea victoriei, Mănăstirea de la Voroneț, așa cum l-a povățuit Daniil Sihastrul. Este și azi Voronețul o zidire frumoasă, minunată, tocmai pentru că întruchipează bucuria poporului biruitor împotriva cotropitorilor. BĂTĂLIA DE LA RAZBOIENI — VALEA ALBA Cică Ștefan cel Mare și Sfânt fusese învins de turci la un loc ce-i zice Valea Albă. Nemaiajungându-l capul ce să facă, ca să
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura maghiară clasică prin epopeea lui Fazekas Mihály -, urmărind acest vechi motiv de basm popular în folclorul maghiar, român și universal; s-a ocupat de balada meșterului zidar Kőműves Kelemen în cadrul motivului „jertfa zidirii”, de intrarea poveștilor lui I. Creangă în folclorul maghiar sau de receptarea în aria culturală maghiară a basmelor lui Petre Ispirescu și a colecției de folclor a lui V. Alecsandri. Consacră mai multe cercetări povestitului bilingv și, în general, rolului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
să fie. Multiplele sunt întreguri recompuse din contrarii. Pentru ca întregul să se rotunjească, e nevoie ca fiecare să aibă timpul său: iubitul și urătul, războiul și pacea, nașterea și moartea, săditul și smulgerea celor sădite, uciderea și tămăduirea, dărămarea și zidirea, plănsul și răsul, aruncarea cu pietre și străngerea pietrelor, îmbrățișarea și depărtarea. De la cunoștințe multiple ajunge la cunoștința că „tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăogat și nimic de
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
poruncește Creatorului-Lumii-Noi să clădească În Sudul Îndepărtat o Închisoare În care demonii să fie Întemnițați pe veci, după Frashegird 93. Psalmul maniheist copt 233 ne dă și alte amănunte: „Alături de Întreaga lume, care va exista un timp, se află o zidire mare, clădită În afara lumii acesteia. CÎnd Ziditorul ei va fi gata, lumea Întreagă se va destrăma, i se va da foc, pentru ca flăcările s-o nimicească”94. Rămășițele de Lumină Împrăștiate vor fi adunate Într-o ultimă Statuie, andrias, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Eva"; apoi Adam și-a construit, din alte coaste ale sale, alte Eve decât cea "oficială". Mâniat foarte, Dumnezeu "l-a izgonit din rai / pentru suprarealism..." Meșterul Manole, arhitectul, se lasă jertfit, cerând să se prăbușească singur de pe propria-i zidire, fiindcă: "Așa cere tradiția". Din unghiuri schimbătoare, se fac aluzii (într-un volum ori altul) la Ulysse, Laocoon, Iov, Don Juan, la celebrități ca Zenon, Seneca, Ovidiu, Dante, Edgar Poe și alții în partituri cu alte rezonanțe decât cele știute
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
banale și nesemnificative ale piesei care numai întreagă poate da efectul artistic". Marginalii la volume de versuri, pagini memorialistice ori de ficțiune (pe fundaluri felurite), monologuri și aforisme veritabile eșantioane de scriitură artistă constituie materia unei cărți de vădit rafinament: Zidirea (1978, reeditare întregită 2004). Eseistul cu imaginație glosează vioi despre "construcția" prin limbaj; termenul "zidire", străvechi, îi pare mai elocvent: "O adevărată construcție impune un fel de ritual, o succesiune exactă a faptelor, ca în toate activitățile umane fundamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de versuri, pagini memorialistice ori de ficțiune (pe fundaluri felurite), monologuri și aforisme veritabile eșantioane de scriitură artistă constituie materia unei cărți de vădit rafinament: Zidirea (1978, reeditare întregită 2004). Eseistul cu imaginație glosează vioi despre "construcția" prin limbaj; termenul "zidire", străvechi, îi pare mai elocvent: "O adevărată construcție impune un fel de ritual, o succesiune exactă a faptelor, ca în toate activitățile umane fundamentale și cu o istorie ancestrală". Totuși, "o operă literară nu poate fi asemuită cu o zidire
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
zidire", străvechi, îi pare mai elocvent: "O adevărată construcție impune un fel de ritual, o succesiune exactă a faptelor, ca în toate activitățile umane fundamentale și cu o istorie ancestrală". Totuși, "o operă literară nu poate fi asemuită cu o zidire, ea nu are sau nu mai poate avea caracterul propriu de structură, de construcție, propriu oricărei zidiri (...); ea va fi un fluid continuu, lipsit de orice constrângere sistematică", ceva "aidoma vieții" (p. 15, 21). Sunt repuse în chestiune situații din
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a faptelor, ca în toate activitățile umane fundamentale și cu o istorie ancestrală". Totuși, "o operă literară nu poate fi asemuită cu o zidire, ea nu are sau nu mai poate avea caracterul propriu de structură, de construcție, propriu oricărei zidiri (...); ea va fi un fluid continuu, lipsit de orice constrângere sistematică", ceva "aidoma vieții" (p. 15, 21). Sunt repuse în chestiune situații din Missa solemnis, revin pe podium apariții diverse din poeme, Aspasio, Pelicanul, melcul Adeodatus. În Zidirea e multă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
propriu oricărei zidiri (...); ea va fi un fluid continuu, lipsit de orice constrângere sistematică", ceva "aidoma vieții" (p. 15, 21). Sunt repuse în chestiune situații din Missa solemnis, revin pe podium apariții diverse din poeme, Aspasio, Pelicanul, melcul Adeodatus. În Zidirea e multă mitologie personală. Revine, ușor modificată, o constatare ca: Res intensissima, res realissima. Clasificările în poezie "clasică, romantică, modernă, post modernă, șaizecistă, nouăzecistă etc." irită. Câte ceva din toate acestea, tentații din toate unghiurile, grefe din marii antici, din Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este alt tip de moarte, una „asemănătoare”, adică simbolică. Din perspectiva simbolismului, a inițierilor, a aventurilor imaginare, a extazelor, s-a ajuns la un înțeles mai larg al morții: nu angajează numai individul ca individ, ci întreaga existență. Moare toată zidirea, cum relatează legendele potopului, începînd de la sumerieni și de la indieni; mor culturile, mor limbile, mor popoarele; moare spațiul, moare timpul. În Apocalipsă, timpul devine „mic” și dispare. Căderea din Paradis este și ea o moarte (amînată), care privește atît individul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima ar ține de sfera comparatismului, cum a susținut autorul în lucrarea Material sud-est european și formă românească, pentru că motivul central, jertfa zidirii, ar constitui un bun cultural comun multor comunități etnice. Originalitatea se afirmă numai în formă, în expresie artistică, iar în această privință varianta românească ar deține o cotă înaltă în scara valorilor. Autorul se referea la zona carpato-balcanică. Ulterior, Eliade
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceasta, și nu miticului), că alegoria moartea-nuntă, esență a mioritismului adaug eu, nu aparține numai românilor, în special textelor păstorești. Ea are o răspîndire destul de întinsă la polonezi, la slavi în general, precum și la alte popoare. Ca și motivul „jertfa zidirii”, alegoria „moartea-nuntă” are rădăcini adînci în istoria multor popoare și ține, ni se spune, „de domeniul folclorului omenirii întregi”. Diferă condițiile de desfășurare, modalitățile și formele de întruchipare. La români, protagoniștii provin din mediul oieresc, din care se selectează un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, unde activează în cadrul Editurii de Stat a Moldovei, al Comitetului Științific Moldovenesc, al revistei „Octombrie” și al organizației scriitoricești „Răsăritul”. Debutează în 1929 cu placheta Poezii, după care urmează culegerile de versuri În flăcări (1931), Sirenele zidirii (1932), De pază (1935), Dezrobire (1935), lipsite de valoare literară, ca și piesele Codreanu (1930) și Biruința (1933). Articolele sale de critică literară aparțin unui lector nu lipsit de gust, dar adânc marcat de dogmele sociologismului vulgar. A tradus din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
de gust, dar adânc marcat de dogmele sociologismului vulgar. A tradus din Pușkin, Lermontov, Esenin ș.a. SCRIERI: Poezii, Balta, 1929; Codreanu, Tiraspol, 1930; Întrebări literare (în colaborare cu I. Vainberg), Tiraspol, 1930; În flăcări, Tiraspol, 1931; Tinerimea în luptă și zidire (în colaborare cu Leonid Corneanu), Tiraspol, 1931; Sirenele zidirii, Tiraspol, 1932; Biruința, Tiraspol, 1933; De pază, Tiraspol, 1935; Dezrobire, Tiraspol, 1935; A. Vlahuță, Tiraspol, 1935; 1 mai, Tiraspol, 1935. Repere bibliografice: I. Grecu, Mereu pe prima linie, „Nistru”, 1985, 10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
A tradus din Pușkin, Lermontov, Esenin ș.a. SCRIERI: Poezii, Balta, 1929; Codreanu, Tiraspol, 1930; Întrebări literare (în colaborare cu I. Vainberg), Tiraspol, 1930; În flăcări, Tiraspol, 1931; Tinerimea în luptă și zidire (în colaborare cu Leonid Corneanu), Tiraspol, 1931; Sirenele zidirii, Tiraspol, 1932; Biruința, Tiraspol, 1933; De pază, Tiraspol, 1935; Dezrobire, Tiraspol, 1935; A. Vlahuță, Tiraspol, 1935; 1 mai, Tiraspol, 1935. Repere bibliografice: I. Grecu, Mereu pe prima linie, „Nistru”, 1985, 10; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 162. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
crede că spiritul marelui actor și autor dramatic, el însuși deschizător de drumuri (prima operetă românească) și creator de școală, încă mai bîntuie ograda vechii Școli de Maici, de rit catolic, spre atenuarea sobrietății și austerității ce transpiră din vechile zidiri ce dăinuie peste veacuri , în ciuda tranzițiilor de tot felul. De-a lungul celor 60 de ani s au perindat prin ograda școlii, valori ale spiritului cetății culturii românești precum: Octav Băncilă, Corneliu Baba, Ion Cămăruț, mai apoi Ion Neagoe, Iftimie
Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
și ca moment de har pentru a primi tot ceea ce oamenii generează prin acțiunea lor în lume, adevărat, drept, frumos și bun, cu scopul de a-l oferi lui Dumnezeului În-ceputului și al Sfârșitului, pentru ca să le folosească drept materiale pentru zidirea împărăției; 3) slujirea caritativă care susține, cu motivații puternice, efortul dur de a duce mai departe Evanghelia printre cutele istoriei, ale culturii, ale educației, ale muncii și ale politicii. Preotul nu poate renunța la această operă universală și comunională pentru
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]