2,112 matches
-
palatul tot era încă un monument vrednic de văzut; din toate părțile alergau străinii să-l viziteze; și moldovenii, prin o fală națională ce nu se poate descuviința, îl priveau ca martorul secular, ca păstrătorul istoriei lor. În adevăr, această zidire era plină de suvenire prețioase inimii românilor, aducându-le aminte de niște timpuri mai fericite și mai slăvite. În vremea domnului Dimitrie Cantemir, curțile se împărțeau încă în apartamente (sau case, cum se zicea atunce) și în apartamente mici. În
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Moruz, în 18 august 1778. Zidul dimprejurul curților avea trei intrări: una Poarta domnească, în capul Uliței Mari; a doua dinspre Sf. Neculai cel Mare, numită poarta drăganilor; a treia dinspre Bahlui, ce-i zicea poarta seimenilor. Însă toate aceste zidiri cu antichitățile ce cuprindeau, cu partea ce mai rămăsese în țară din arhiva națională dusă în Polonia de către mitropolitul Dosoftei, sub Sobiețchi, cu odoarele domniei, toate fură prada unui al patrulea foc, mai cumplit decât cele dintâi trei, carele la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
anul 1803 însă, domnul Alexandru Moruz se hotărî a rezidi curțile vechi. După ce adunară cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe vornicul Iordachi Drăghizi (sic), pe care domnul, după săvârșirea palatului, spre răsplătire, îl numi paharnic. Domnul vizita singur în toată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sandulachi Sturza, având de ajutor pe vornicul Iordachi Drăghizi (sic), pe care domnul, după săvârșirea palatului, spre răsplătire, îl numi paharnic. Domnul vizita singur în toată ziua lucrul, care se urmă necontenit și cu stăruință până în vara anului 1806. Atunci zidirea era gata desăvârșită. (...) Moruz au fost păstrat zidul împrejurul curților precum era înainte; numai cât l-au reînnoit, precum și turnurile din el. În locul însă al Paraclisului ce era la capătul Uliței Mari, au zidit Poarta domnească, cu o galerie deasupra
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
după cum se arată lumina din ceruri, ar cam trebui să încheiem vorba, cu atât mai mult cu cât nu mai avem la îndemână documente privitoare la mănăstirea Dancul. Ceea ce știm însă este că în 1903 - ca urmare a faptului că zidirea dădea semne de mare suferință, fiind gata să se prăbușească - autoritățile târgului Iași au hotărât demolarea bisericii. Pe locul ei se află astăzi UzinaTeatrului Național!... Ar mai trebui să adăugăm, părinte, că după secularizarea averilor mănăstirești, în casele făcute în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a venit Vasile Lupu - „Domnul larg în daruri” - și a ridicat o biserică de piatră pe aceste „prăvălișuri de dealuri acoperite de vii” dar... răufăcătorii au făcut ca „mănăstirea dintre vii” să se risipească... În timp ce eu contemplam biserica, din umbra zidirii se desprinde o siluetă îmbrăcată în sutană. În scurtă vreme îmi revin din surprindere și îmi dau seama că nu este altul decât bătrânul călugăr... Bine ai venit, dragule! Știam că ai să te arăți și te așteptam. Bine te-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
slavonește Mi-am amintit că Vasile Lupu voievod, după ce a ridicat biserica Trei Ierarhi, a hotărât, la 7149 (1641), ca biserica Sfântul Atanasie din Copou să-i devină metoh. Trebuie să mai știi, dragule, că datorită numeroaselor intervenții asupra acestei zidiri biserica actuală nu seamănă prea mult cu cea de la început. Știi, părinte, că prima danie către această mănăstire a venit de la zlătarul Calodi? Poate că știu, poate că nu. Întâi însă să-mi spui ce-i acela un zlătar? - a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
el Îi băgase În cap să se facă Învățător - tata oprise lucrările și-și ceruse mutarea (după ce i se refuzase demisia). Însă oamenii din sat, În frunte cu părinții flăcăului, Îl convinseseră să rămână, să continue, fiindcă ziceau ei: «Orice zidire cere Înzidire». Așa că Îl Înmormântaseră după datină, iar din a patra zi veniseră și mai numeroși la lucru, la școală. După nefericita Întâmplare, prin rapoarte, cereri scrise, tata se adresase Inspectoratului “În numele locuitorilor”, rugând să aprobe ca Școala Primară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fixați În sate-noi cu nume dulci urechilor galonapoleoneene: Berezina, Borodino, Arcis (sur-Aube)... Întâia ispravă a Italianului (oamenii Îi spuneau ’Talianu’, dar și, ca o răzbunare onomastică: Sârdar Ali și Sâr Ali): construirea „Curții”. Numai că, Înainte de a se fi terminat zidirea, «o dat Dumnezeu oleacă di cutremur», cum zice Moș Iacob, care cutremur a prefăcut Pălatul Sârdarului Într-un morman de piatră gălbuie-roșietică - din aceea friabilă, semințoasă (dealtfel, la noi i se spune: „sămânță de parâng” acestei pietre putând fi tăiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se cacă, se împerechează, își consumă crizele periodic, vărsându-și mizeria pe partener. Vei lăsa în urmă orice slăbiciune, nemaivăzând nimic în fața ochilor, în afara unui trup și a unui chip, rămânând perfect lucid totodată, conștient că nu poți iubi această zidire mai mult decât pe Ziditorul ei. O disperare lucidă, da, care te îndeamnă să cumpănești, să cântărești, să migălești, să-ți dedici viața, da, e de tot râsul să-ți dedici viața unei femei sau, dacă te țin curelele, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ordine și floricele! Austriecii sunt cei mai nestăpâniți, derutați și imprevizibili oameni de pe glob. Asta dacă ar fi să mă iau după strechea de care au suferit austriecii din care mă trag eu. Clanul Tauberger fusese zgârcit și hrăpăreț de la zidirea lumii. Fabricanți de trăsuri imperiale, puneau gologan peste gologan, până când un fiu sau vreo nepoată cu suflet de artist făcea praf într-un deceniu tot ce-și mâncaseră de sub unghii trei generații anterioare. Așa că nici ramura Tauberger nu isprăvise mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a se fărâmița domeniul. ― Stai, Ichime, să ne dăm noi jos, să vază boierul mai bine ce-avem pe-aici! strigă deodată Grigore, sărind din brișcă, urmat de Titu. Voi luați-o înainte! Pe dreapta, începea gardul de uluci pe sub zidire de cărămidă, cu stâlpi pătrați din loc în loc. Era conacul Iuga. În dosul împrejmuirii un șir de plopi bătrâni străjuiau ca un front de ostași de gardă. Printr-o poartă deschisă, se vedea ograda cu clădirile pentru logofeți, argați și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cu-o burniță ce mănfioră, Speranțele simt cum îmi zboară Și-o adiere tristă vine, Noiembrie coboară peste mine. Mă năvălesc din vremuri amintiri, Le cern prin sita deasă-a minții, Mă văd copil, îmi văd părinții Și casa trainicii zidiri, Mă năvălesc din vremuri amintiri. Aceste sunt poezii ale sufletului meu, izvorâte din experiența mea de viață prin care am trecut, lăsându-mi urme care se vor șterge doar cu trecerea mea dincolo, în lumea eternității. - Acum hai să plecăm
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cele picturale, muzicale sau literare. Dincolo de farmecul persuasiunii lor ele se dăruiesc încântării admiratorilor fundamentându-se în temelia unor structuri alese și bine elaborate de luciditatea artisticului. Exactitatea evidențelor nu absentează chiar și dintr-un astfel de înalt nivel al zidirilor spirituale izvorâte prin furtuna creației care coboară peste sufletul uman. O construcție artistică deține un titlu ca simbol ce evocă esența paradigmei pe care o surprinde întru expunere și se limitează în circumscrierea impusă de exactitatea unor dimensiuni calculabile. Un
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
imperative pe care el nu le poate evita. Formalul în care trebuie să-și prezinte mesajul arta nu diminuează sensul și intensitatea acestuia. El este camaradul de calcul și măsură al creatorului artist, factor ce consonează și evaluează odată cu impulsiunea zidirii sale. Adeseori, însă, observăm suprapunerea unor elemente ulterioare actului creator peste roadele pârguite ale ostenelii artistice. Astfel, unele dintre aceste roade denumite obiecte de artă dobândesc un preț al vânzării și cumpărării lor, sunt estimate și evaluate, comparate critic și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
într-un perimetru elaborat și închis limitativ de ingeniozitatea umană. De fapt, în formula rostirii locașul zeilor se dorește indicarea unei locuiri nu a Divinității în adăpostirea rostuită de om, ci invers, a omului sub adăpostirea Divinității oferită în cadrele zidirilor umane investite cu rangul funcționalității religioase. În templu credinciosul se reculege, se restrânge concentrat din răsfirarea pierderii în cotidian pentru a deschide atomul interiorității și a primi ocrotirea catharsică oferită de plenitudinea transcendentă revărsată odată cu lumina crepusculară a zeului ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
rugăciunii și invocărilor imploratoare, infuzie bizară a paradisului în fluxul disoluțiilor spațio-temporale. Or, cel ce intră în templu nu pășește în splendoarea abisală a Edenului ci în ecoul materializării sale, în rezonanța ce îndrumă către el prin limbajul pământesc al zidirilor supuse parcursului spre gradualele ruinări. Eșecul mistic raportează constant sacralitatea templului la realitatea materiei și finitudinilor umane nepermițându-i plutirea într-un absolut survenit prematur, desprinderea totală și saltul ireversibil spre transcendență. Însă, cel mai adesea, sincopele, decăderile, pasul în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
conexate unitar în proiectul arhitectonic. Încercând să răspundă la interogarea Cum va arăta templul? acest proiect reunește perimetrele evocate sub spectrul componentelor structurii de ansamblu, componente printre care se pot remarca cupola sau bolta, coloanele, verticalitatea și extensia orizontală a zidirilor, dispoziția și organizarea acestora, gradul și intensitatea luminozității naturale interioare dictate de numărul și dimensiunea ferestrelor uneori înveșmântate drept vitralii, incinta și cadrele ce permit intrarea propriu-zisă în templu. Compoziția arhitecturală trebuie să respecte, în acest caz, imperativele prestabilite pentru
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
templul în final, el va fi construit sub spectrul și în formula coordonatelor deja impuse, el va fi edificat drept una dintre variațiunile arhitectonice posibile ale unei teme singulare, ale unei matrițe primordiale. Această temă menține templului ținuta vizuală de zidire asemeni unui vârtej răsturnat, de construcție-rostuire ce vizează constant o absorbție spre înălțimi, absorbție în care ea însăși ca structură materială tinde să se ancoreze ascendent. Conform unei astfel de matrițe primordiale, arhitectonica templului trebuie să reflecte asemeni unei oglindiri
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pază / și de iubire și o proclamă zeiță / a iubirii / iță. Alteori, spre mit se poate pleca dinspre faptul mărunt, cotidian: de exemplu, o Ană - alt liant, între culturi, între suflete, între Cer și Pământ, reiterând destinul strămoașei sale, prin zidirea dragostei -, măritată într-o țară străină / în Oceania undeva / pe unde / se tăinuise probabil și Gauguin, se teme că soțul, pe care l-a învățat românește, după moartea ei nu va mai avea cu cine-i vorbi, acolo, departe, limba
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o replică la eforturile făuritorilor de blazoane - impuse de o istorie, de obicei, injustă -, care s-au străduit, prin timp, să-i arate pe români, cu îndreptățite rațiuni totuși, ca popor romanic, neglijând, cu sau fără voie, aportul dacic la zidirea lor. Asemănător felului în care procedează G. Călinescu la începutul Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, când, vorbind despre formarea și evoluția limbii române, de exemplu, pentru a demonstra aportul fondului latin moștenit la acest proces, reliefează prezența cuvintelor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
iarba dintre noi; Și sunetul discret se cațără pe zare / Ca un cocor în zboru-i prea stingher... De-a lungul cărții, motivelor și laitmotivelor amintite li se adaugă altele, subordonate toate temei iubirii, fiind factori care dau unitate ansamblului: lumina, zidirea, timpul care tace în colac de ceară (Eu sunt supusul timpului, tu fugi / Și calendarul frunzei îți curge-ncet prin vine...), zăpada etc.: Secunda se mplinește mai grabnic în nisipuri, / Mai tragic în clepsidră se surpă și mă vrea... Totodată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de fulgere se aprind / Curgând pe noi prin cuiele de miere...; De cât am mers cu spinii toți în rană / Zăpezile sunt roșii de atâta coborât...; ...se odihnește fulgeru-n granit / Adumbrind răpita spinilor coroană. Legată de dragoste este și obsesia zidirii - Mitropolii de iarbă vor răsări deodată / Din trupurile noastre secundelor ce mor...; Se subțiază varul sub caldă umbra ta...; Te port în mine ca și cum te-aș naște / Și te-aș zidi din nou în necuprins...- întâlnindu-se cu ecouri ale
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
tot golul din inele..., pentru că, femeia, de pildă, este îndemnată cald, spre gesturi încărcate de senzualitate: Descheie-te la bluză, iubito, inelul cu safire / Dă-l mai spre ncheietură, pe degetul tău fin..., făcând parte din ritualul clădirii dragostei. Obsesia zidirii se materializează însă excepțional în sonetul Aș fi putut să te zidesc zidire..., în care pot fi recunoscute, de asemenea, ecouri ale mitului jertfei creatoare: Aș fi putut să te zidesc zidire/ Din propria-mi închipuire. // Aș fi putut, zidindu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
încărcate de senzualitate: Descheie-te la bluză, iubito, inelul cu safire / Dă-l mai spre ncheietură, pe degetul tău fin..., făcând parte din ritualul clădirii dragostei. Obsesia zidirii se materializează însă excepțional în sonetul Aș fi putut să te zidesc zidire..., în care pot fi recunoscute, de asemenea, ecouri ale mitului jertfei creatoare: Aș fi putut să te zidesc zidire/ Din propria-mi închipuire. // Aș fi putut, zidindu-te-n cuvinte, / Să îți dezleg și gând și oseminte // Și să te
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]