1,190 matches
-
noaptea trecută. N-am văzut în viața mea o orgie atât de nerușinată. Și tocmai în propria mea bucătărie. Dacă omul acela face în vreun fel parte dintre cei care impun legile, ar fi trebuit să o aresteze pe așa-zisa „mătușă“ chiar acolo pe loc. — Nu te lega acu’ de Angelo. Are multe de tras, băiete. Santa spune că toată ziua a fost silit să stea la toaleta de la autogara. — O, Doamne! Să cred oare ceea ce aud? Te rog, grăbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să spun că nu a fost peste măsură de interesantă - asta dacă o comparăm cu altele în care la fiecare pas descopeream locuri și fapte ieșite din comun - dar am înțeles un lucru. Și anume că armenii erau buni meseriași. Zisa “În Armenime” nu era gratuită. Armenii sunt o populație care atunci când a venit în Iași s-a așezat pe o uliță gospodărește și și-au făcut biserică încă din 1395. --Ba chiar două biserici, dragule. --Întocmai, părinte. Și unele zapise
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sisinie trebuie să meargă până la lăcașul demonului, care este „în fundul mării” (unul dintre tipi- cele lăcașuri infernale) sau „în iadu care există-n apă” (121, p. 156). O astfel de călătorie, cu o astfel de destinație, este de regulă inter zisă muritorilor și chiar zeilor (Iliada, XX, 60-64). Când totuși călătoria este efectuată, drumul este obstaculat și 181Dendromitologie românească. Paltinul labirintic (1, pp. 121-130). Ea presupune coborâri și ascensiuni, traversări de ape și de codri, întâlniri cu animale sălbatice, bifurcări de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trimite la o vocabulă explicată la nota precedentă, și anume la o particularitate a ei : „după obiciaiul norodului de-a vorbi”. De altfel, de o „construcție” similară beneficiază și nota imediat următoare celei care are ca obiect solomonarul : „Este o zisă, iar țărănească”. Cele de mai sus ne îndreptățesc să credem că apelativul solomonar nu era încă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, generalizat în lexicul românesc. Această situație l-a determinat pe autor să insereze nota explicativă, pentru ca termenul să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
conchis Bolliac, termenul kapnobatai, folosit pentru a-i denumi pe preoții traci, ar trebui tradus nu prin „[cei care] umblă prin fum”, ci prin „[cei care] umblă fumând” din lulele. Mai mult decât atât, Cezar Bolliac a susținut că așa- zisele „lulele dacice” ar fi supraviețuit în spațiul românesc pentru că seamănă foarte mult cu cele folosite de românii din secolul al XIX- lea (sunt „leite cu lulele zise românești”, cum susținea Bolliac). Alexandru Odobescu a contestat într-un pamflet concluziile lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai înaîinte, ca poliție politică. Este un neadevăr când se afirmă sus și tare că M. Snegur, P. Lucinschi și V. Voronin sunt niște dușmani politici. Ei sunt toți trei prieteni și activează cu aceeași doctrină politică promisă. Iar așa-zisa „ciondăneală” între ei este pur și simplu un scenariu de a justifica într-un fel aflarea lor pe acest eșichier politic; M. Snegur cocoțat spre dreapta, P. Lucinschi, marele combinator, și șmecher pe deasupra, de centru și V. Voronin „sperietoarea” de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
că este purtat și umilit de către cei de la București, ani și ani de zile pentru a recăpăta fireasca cetățănie de români, de care nu s-au dezis niciodată. Țara în aproape 18 ani de zile care au trecut de la așa zisa „revoluție”, n-au fost în stare să repare această crimă făcută de ocupantul rus, față de băștinași, românii Basarabiei. Suntem, din păcate, indiferenți. în toată Basarabia chiar de la prima oră a diminețelor, chioșcurile de ziare sunt pline cu toate ziarele Moscovei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
artistă Marietta Ionașcu. O văd, încă tânără domnișoară, elevă a Conservatorului de declamație, venind modestă la masa sărăciei vesele, cu ghiozdanul la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia pornire - zisă socialistă - cu Paul Scorțeanu și cu Spiroiu. Viața studențească este întotdeauna și peste tot aceeași: sărăcie, nepăsare de viitor, veselie, glume. Pe la anii de care mă ocup acum, între 1879 și 1884, viața studențească era, din multe puncte de vedere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în care se înaintează, știi și tu că ele sunt aproape aceleași de decenii întregi. Nu direcția dă valoare, ci talentul. Un om nu poate trăi fără prieteni dar nu poate trăi nici fără dușmani. N-am inventat eu această "zisă", de altfel. Prietenii și dușmanii sunt jaloanele care ne ajută să trecem prin viață. Cât datorezi prietenilor, cât datorezi "dușmanilor" din ceea ce ești acum? Asta-i întrebarea cu numărul 13 și cea mai nemiloasă. Mă obligă să mint pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ba cu o partidă pierdută, ba cu un turneu câștigat, dar cu buna intenție de a nu-l supăra pe Dumnezeu). Un om nu poate trăi fără prieteni dar nu poate trăi nici fără dușmani. N-am inventat eu această "zisă", de altfel. Prietenii și dușmanii sunt jaloanele care ne ajută să trecem prin viață. Cât datorezi prietenilor, cât datorezi "dușmanilor" din ceea ce ești acum? Datorez mult prietenilor (mă refer aici doar la cei literari). I-aș numi pe câțiva: Ana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în posteritatea lui, să o oferi contemporanilor. Spunea Nichita Stănescu, într-un interviu, că "... da, scriitorul român se ratează, dar o face cu voluptate. Ratarea lui nu seamănă cu cea a scriitorului din Luxemburg, de exemplu...". Cum poți comenta această zisă a lui Nichita Stănescu, ce crezi despre ratările scriitorului român de azi, de ieri, de alaltăieri? Nu mă pricep la "ratări", decât în sport. În plan cultural cred că ratează cei care nu cultivă lectura, instrucția, creația. Dacă n-ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
totuși în afara lor...". Cât de adevărat este acest lucru pentru Lucian Vasiliu care are, deocamdată, în bagajul pentru posteritate și două cărți de proză: "Să alergăm împreună" și "Grenade și îngeri"? În paginile scrise de mine există multă proză, în zisa poezie, și multă poezie în zisa proză. Genurile sunt absolut compatibile, ca la începuturile lumii. În rest, clișee, concepte, subiectivități. Multe texte de-ale tale, poezie sau proză au trimiteri explicite la nume de prieteni, de locuri, la evenimente... Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
le este milă de hoitul neînsuflețit și-i ajunge înduioșarea de el, luând cele mai amănunțite dispozițiuni de îngropare sau incinerare, pe când în viață fiind, își bat joc de trupul și sufletul lor, nevoind să știe de Dumnezeu, Carele după zisa sfintei Evanghelii "poate dintr-o dată să omoare trupul și sufletul" (Matei Cap X 28)"156. Această concluzie îi deschidea pârtia criticii deschise asupra forurilor superioare ale Bisericii Ortodoxe Române și a unor preoți ortodocși care considerau cremațiunea o operă francmasonă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
trupul și sufletul, pe ei îi ajunge mila de stârvul omului mort, pentru a cărui proslăvire cheltuiesc atâta imaginație și dau poporului o literatură simplistă și insidioasă, ținându-l mereu în ignoranță. Stereotip, folosindu-se în toate prilejurile de o zisă a sfintei Scripturi că "Pământ ești și în pământ te vei întoarce" care zisă după cum vom vedea are altă tâlcuire, preoții noștri sunt convinși, că-și fac // deplina datorie și că sunt în grația lui Dumnezeu și a oamenilor. Totuși
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cărui proslăvire cheltuiesc atâta imaginație și dau poporului o literatură simplistă și insidioasă, ținându-l mereu în ignoranță. Stereotip, folosindu-se în toate prilejurile de o zisă a sfintei Scripturi că "Pământ ești și în pământ te vei întoarce" care zisă după cum vom vedea are altă tâlcuire, preoții noștri sunt convinși, că-și fac // deplina datorie și că sunt în grația lui Dumnezeu și a oamenilor. Totuși se înșeală, cum s-au înșelat și cei din trecut, a căror obstrucție în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
le este milă de hoitul neînsuflețit și-i ajunge înduioșarea de el, luând cele mai amănunțite dispozițiuni de îngropare sau incinerare, pe când în viață fiind, își bat joc de trupul și sufletul lor, nevoind să știe de Dumnezeu, Carele după zisa sfintei Evanghelii "poate dintr-o dată să omoare trupul și sufletul" (Matei Cap X 28). Pentru ca instituția crematoriului din București să apară cât mai odioasă în ochii mulțimii, s-a scris că ea este opera francmasonilor; că a instituit un cult
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
deveni un renăscut, lepădând pe omul cel vechi trăit după poftele trupului și îmbrăcând chipul omului care să trăiască în spirit și adevăr; este clipa în care cei cu adevărat sinceri și binevoitori ai omenirei să-și pună-n concordanța zisa cu fapta. Dacă ne facem urări înaintea paharelor sau scriem vorba dulci și amețitoare pentru mulțime, ca a doua zi să urâm, să prigonim pe aproapele nostru, să ne continuăm viață din trecut și să fim sclavii acelorași păcate, atunci
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în bogății nemuncite ori în vrajba dintre frați, ci de acei săraci și bogați credincioși pentru care Dumnezeu și iubirea de oameni este totul: pentru care pacea este puntea sigura ce duce spre eterna cetate a lui Dumnezeu; pentru care zisa și fapta nu se contrariază niciodată, ci se împletesc armonios spre satisfacția divină și spre câștigarea propriei și adevăratei lor fericiri. Orice săvârșim pe acest pământ, dacă nu are la temelie pe Dumnezeu, iubirea de oameni și acel ideal moral
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ion I.C. Brătianu, despre care Ion Rusu Abrudeanu spunea că: „În interesul unei mai bune administrații bisericești în Basarabia,...a înființat pe lângă arhiepiscopia din Chișinău, încă două noi episcopii: prima a Cetății Albe, cu reședința la Ismail și a doua zisă a Hotinului, cu reședința la Bălți”. Nectarie Cotlarciuc a păstorit foarte puțin timp aici, din 1923 până pe 10 noiembrie 1924, când a fost ales mitropolit al Bucovinei, după el urmând în scaunul episcopal Iustinian Teculescu (1924-1932), Dionisie Erhan (1934- 1941
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
șaptea peceți (secțiunea 8,2-22,5)139. * Apocalipsa lui Ioan, deși preia multe dintre „toposurile” apocalipticii iudaice, este o scriere originală. Câteva trăsături specifice: 1. la nivel formal: lipsa pseudonimiei; autorul își afișează aproape ostentativ contemporaneitatea cu cititorii; neutralizarea așa-ziselor vaticinia ex eventu; determinismul istoric aproape că nu se face simțit; rolul îngerului hermeneut (angelus interpres) este foarte redus; 2. la nivel de conținut: accentuarea figurii Mielului jertfit; numai în urma intervenției Mielului istoria începe „să curgă” (Mielul e singurul capabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
aflînd ce mă frămîntă. „-Vrei cea mai bună școală? Cumpără-ți, dragă V., o carte de proverbe. Umanitatea așa a supraviețuit.” 8 Cui să spun că fantoma Elenei locuiește în camera obscură ascunsă în spatele irisului meu, că lumea poartă amprenta ziselor și respirației sale? Blestemat să caut iluzia în deziluzie. Un ipotetic V. gata să plece la drum se tot agită pe lîngă mine. Își face bagajele. „-Cum să aștept?”-întreabă el-“Cînd să cumpănesc atunci cînd în mine un demon
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de parcă ar fi fost vorbiți - primesc un telefon cu mulțumiri și duioase amintiri de la Ion Strătilă, care locuia pe strada mea în perioada școlarității din Bârlad. Cu adevărat m-am bucurat mult de scrisoarea și telefonul de la Piatra Neamț, adeverindu-se zisa că „orice bucurie pe care o faci cuiva, îți aduce aceeași bucurie, dacă nu și ceva în plus”. Pentru 24 ianuarie mi-am propus rezolvarea unor probleme. La agenția C.E.C. de la Grădina publică am avut surpriza de a mă întâlni
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mâna. Și, Încă? Păi, Încă, da!, că, de-aia râdeam așa, venind pe scări. Că, În glumă, polițistul le-a sugerat să se și pupe. Și? În timp ce ei s-au uitat mirați unul la altul, Uța, a sărit, arsă, aprobând zisa omului legii: chiar! Da! Să ne pupăm, ca să fie, Împăcarea, cu o frumoasă Încheiere. Și a și făcut, doi pași, către Valucă, Întinzând capul spre el. El, na!, ce să mai facă? A Întins capul către ea. Și gurile și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
adâncă mirare... Și noi, care eram convinși că e într-adevăr profesor de istorie!... ― Aha, va să zică, îți permiți obrăznicii și în fața mea? Poți pleca! Invită pe băiețașul Moscu Ion! ― La puțin timp, am mai fost chemați de câteva ori; așa-zisa anchetă s-a terminat, în sfârșit, și s-a convocat conferința tuturor prafesorilor din clasa a VIII-a modernă, ca să hotărască asupra soartei noastre. Am auzit că la conferință Barosanul, dragul nostru Barosanul, adevărat părinte sufletesc, în dubla lui calitate
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
la dugheană ci numai la așternutul mieu...și cînd s-au făcut diiata s-au întîmplat...popa Ioanichie și Vasile dascălul sfinției sale...Eu Stanca țiganca cusătoarea, cu voia mea am dat”. „Și am scris eu, dascal Vasile ot Dancu, cu zisa Stanii”. Aș avea o nelămurire, părinte. Am băgat eu de seamă că ai făcut ochii mari. Ia s-o auzim! Pe ulița asta nu sunt numai meseriași, ci și crâșmari destui. Și de ce n-ar fi? Păi când omul își
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]