10,949 matches
-
să coasă ficatul; hemoragia se oprește și omul supraviețuiește. La auzul acestei povestiri, toți cei din amfiteatru, în zilele următoare, fără să spunem unul altuia, ne-am strecurat tiptil în sălile de operație din strada Arhitect Mincu. Îl elogiam, îl admiram și îl stimam pe marele șef de clinică de la Colțea..., dar sufletul meu a fost tulburat de virtuozitatea tânărului chirurg care a avut curajul să coasă ficatul.... După șapte ani de la cursul de specialitate organizat de acad. N. Hortolomei, profesorul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
clinică” dr. N. Racoviceanu. În primii trei ani și -a completat multe cunoștințe, având directa răspundere a operațiilor bolnavilor ce i se încredințau. În ultimul an de secundariat a avut ca șef pe agregat dr. I. Jianu la care a admirat „entuziasmul și bunătatea caracteristică” a acestui „vulcan” al chirurgiei românești. Într-un raport al său, dr. Topa menționează că între anii 1921-1923 a efectuat (ca prim operator) 896 de intervenții chirurgicale la Spitalul Colentina. Tot în acest timp a funcționat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
medicilor. Dl. dr. Caramzulescu, din partea Spitalului de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie: aduce omagiul serviciului condus de dr. P. Topa. Ne-ați infiltrat, iubite maestre - spune d -sa - principiul care v-a călăuzit toată viața: „Labor improbus omnia vincit”. Admirăm energia dumneavoastră creatoare, energia dumneavoastră științifică și pasiunea constructivă. Vă urăm să aveți în viață toate satisfacțiile pe care le meritați. În numele doctorului Traian Nasta (absent motivat n.n.), dr. V. Vlădescu (asistentul său) elogiindu-l pe dr. Topa, a subliniat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ales în raport cu simbolul biblic « Vițelul de aur», idolul păgân. Onorându-l, evreii își atrag asupra lor blestemul lui Moise și al lui Dumnezeu. Ar putea să însemne că cel care visează este ținut pe loc de persoanele pe care le admiră, de modelele pe care le-a adoptat? Zebră Zebra are semnificații asemănătoare cu cele ale calului doar în ceea ce privește aspectul sălbatic, nu și în relația sa cu omul, deoarece nu este domesticită. Reprezintă pulsiunile cărora le este supus subiectul. Dungile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lipsă de control, o situație de dependență. Există însă cazuri în care scuipatul benefic și protector. Însoțește, din acest motiv, jurământul, sau lupta (boxerul care scuipă în mănuși, pentru a-și spori forța). A crea, artă A crea sau a admira opere de artă, în vis, pune accentul pe potențialitățile subiectului. Fie este actor și creator, ceea ce înseamnă că își exploatează talentele în mod fericit sau nefericit, în funcție de reușita operei sale. Fie este spectator și pasiv, adică nu își folosește resursele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
prin fum, care, urcând spre cer, ghidează ascensiunea spirituală; - prin subtilitatea parfumului, care șterge mirosurile vulgare și profane. Înălțarea este de altfel redată prin verbul «a tămâia» care, în sens figurat, exprimă faptul de a purta înspre nori, de a admira și de a onora. Copil, adolescent A visa propriii copii e ceva foarte frecvent și indică, în general, dorințele sau temerile pe care subiectul le nutrește la adresa lor (vezi Familie). Dar copilul, ca orice alt element oniric, poate fi interpretat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
voluntariat atât pentru elevi, cât și pentru membrii comunității locale. 7. Viabilitatea și continuarea proiectului Poteca tematică - Codrul secular Giumalău în lungime totală de 1200 m asigură susținerea unui principiu clar pentru vizitarea unui areal protejat și anume: Observă, conservă, admiră, învață și respectă natura prin valorile ei! Cu dublă valoare, de punere în evidență pentru peisajul unic și raritatea speciilor floristice și faunistice pe de o parte și un laborator natural de cercetare în scop didactic pe de altă parte
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
va fi descompus fiecare demonstrație într-o mulțime de operații elementare, toate corecte, tot nu va deține întreaga realitate; îi va scăpa complet acel nu-știu-ce care face unitatea demonstrației. În cazul edificiilor ridicate de maeștrii noștri, la ce bun să admiri opera zidarului dacă nu poți înțelege planul arhitectului? Or, logica pură nu ne poate da această privire de ansamblu, trebuie s-o căutăm prin intuiție. Să luăm, de exemplu, ideea de funcție continuă. Mai întâi este o imagine sensibilă, o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Există lungi șiruri de teoreme în care logica absolută a domnit de la bun început și, dacă putem spune așa, în mod cu totul natural, în care primii geometri ne-au dat modele pe care va trebui să le imităm și admirăm în mod constant. Trebuie să evităm prea multă subtilitate în expunerea primelor principii; în acest caz, nu ar fi prea atrăgătoare și, de altfel, ar fi și inutilă. Nu poți demonstra totul și nu poți defini totul; și trebuie să
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
împotriva religiei geților, și sensul apologetic al scrierii lor ce ridică în slăvi crima monstruoasă de scoatere a culturii și istoriei Neamului Ales de Sîntu în afara vremurilor. Uite că noi, după aproape 1600 de ani avem bucuria și mulțumirea să admirăm aceste simboluri ale unei culturi fabuloase pe care niște lifte criminale au vrut să o distrugă în totalitate dar Dumnezeul nostru Sîntu, ne-a hărăzit o leacă de milă astfel ca timpul să nu ne șteargă din memorie cum a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și de represaliile paterne înfățișate tot de sora sa vitregă: "Îl adusese la Berlin spre a urma cursurile de Drept la Universitate. După cîtăva vreme aflase că Mateiu nu mergea la cursuri și "își pierdea vremea" hoinărind prin oraș și admirînd pomii seculari din Tiergarten. Nu pricepuse că din hoinărelile lui va da literaturii minunata nuvelă Remember, care se născuse în acele clipe pierdute." Și-aș adăuga poate că tatăl nu intuise, așa cum va face mai tîrziu Tudor Vianu, că autoproiecția
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a-i întâlni pe cei mai renumiți asceți. Înainte de această călătorie, a făcut o primă împărțire a averii sale la săraci. Trăirea acelor asceți i-a schimbat viața: M-am minunat de înfrânarea lor în mâncare și băutură, le-am admirat stăruința în tot felul de munci, am rămas uimit de râvna lor neîntreruptă pentru rugăciune, văzând cum înlătură somnul și cum își impun să se abțină de la orice poftă a firii, păstrându-și în toată vremea mintea slobodă și înălțată
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
înaltă. Pentru a intra în lumea bună, e nevoie de un anume stil, de o elegantă sofisticată: "La femme à la mode (...) c'est la reine de tous leș salons, c'est l'astre de toutes leș fêtes; on l'admire, on l'adore, on l'aime, on l'envie; elle est jeune, elle est riche, elle est libre sans être veuve, ce qui est le comble de la liberté" [Girardin, 1843, p.134]. Grația, spiritul, bunul gust și bunele maniere sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii. Ea este un artist al afectivității, care acționează asupra sentimentelor și sensibilității masculine. Femeia-spectacol nu lasă pe nimeni indiferent. Pariziana preface bărbatul în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot dreptul ei și chiar îndeplinește un soi de datorie străduindu-se să pară magică și supranaturala; trebuie că ea să uimească, să vrăjească; idol fiind, ea trebuie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al lui Mouret, iar doamna de Marelle este persoana în care Georges Duroy vede dublura să. Femeile acestea sunt la fel de inteligente, întreprinzătoare și aventuriere că și bărbații cu care rivalizează și concurează. Clorinde, devenită ministru fără portofoliu în Guvernul liberal, admira forță lui Rougon. Ea este aproape la fel de iscusita că acesta, ambii își modelează destinele politice prin voința lor puternică. Chiar Rougon recunoaște calitățile și o compară pe Clorinde cu Machiaveli: "Îl la dit très intelligente, et la nomme en riant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se completează cu câteva judecăți despre două categorii de oameni mari: "sunt oameni mari prin înălțimea gândirii, și sunt alți oameni mari prin puterea exemplară a faptelor lor; cei dintâi sunt 'mai universali', în înțelesul că popoare diferite îi pot admira în același timp, pe când cei de-al doilea sunt mai legați de poporul în care trăiesc, dar din cauza acestei legături tocmai ei sunt cu mai multă influență"223. Oamenii din ambele categorii sunt "necesari" în evoluția culturii, dar mai mult
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
instanță morfo-dinamica spiritului public românesc. Dar spiritul public românesc nu există în izolare, ci se constituie printr-un proces metabolic neîncetat, în care ceea ce vechea școală comparatistă a numit „influență” joacă un rol esențial. Din această perspectivă - pe care am admirat-o cu toții la un Pompiliu Eliade 1 -, primul text din cartea de față vorbește despre „influența elină mediată de influența (idealist) germană”, pe când celelalte cinci tratează mai ales despre „influența (anglo-)americană”, din moment ce aceasta filtrează și mediază astăzi și „influențe
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
eroului titular, introducea, cu minime eforturi de ficționalizare, mai multe personaje familiare mie, dintre care două mă interesau foarte direct: Allan Bloom și Mircea Eliade. Așa am devenit foarte motivat să citesc întregul roman al unui autor pe care-l admirasem mult în tinerețe, mai ales pentru Herzog și Humboldt’s Gift4, dar nu-l mai urmărisem după The Dean’s December 5. În paginile de față, voi prezenta rapid intriga subțire din Ravelstein, încercând să limpezesc pentru cititorul român ce
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
autorizație de la clienți și proprietari...), accesorii de fumător Dunhill, unul dintre primele telefoane mobile etc. Al doilea efect secundar al divagațiilor filozofarde este chiar Ravelstein: „Abe” îi cere lui „Chick” (pe care, inevitabil, îl prețuiește ca scriitor, deși nu îl admiră pentru alegerea subiectelor) să-i scrie biografia, iar prozatorul îi îndeplinește dorința. „Abe” moare însă de SIDA, fără să vadă rezultatul. Poate a fost mai bine așa: portretul său postum este extrem de crud, deși nu lipsit pe alocuri de o
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pentru consultații chiar după absolvire (din reprobabile calcule erotico-sexuale); „Abe” e bârfitor, are maniere „grotești”, se comportă ca orice nouveau riche (călătorește la Paris cu exorbitantul Concorde, ca să poată fuma; își trimite expres cravatele la Paris pentru a fi curățate), admiră militarii („din tot felul de motive”), își invită (cu intenții perverse) studenții acasă, pentru a vedea la televizor meciuri de baschet și a mânca pizza - distracție de plebeu care ar trebui să arate că „Abe” rămâne un parvenit, deși un
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
asumată liber, dar discret (așadar: e neascunsă, deci emancipată, a spart cercul vicios al puterii) să nu mai fie cu putință; marginalul, minoritarul de orice fel trebuie să se laude cu „diferența” sa, să-i oblige pe ceilalți s-o admire, nu doar s-o accepte indiferenți și s-o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze în asociații activiste, să-și promoveze (deci să
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
stalinist convins ai cărui inamici naturali erau dreapta și naționalismul (de la Nietzsche la Maurras), a cunoscut și nu a repudiat ororile comunismului de stat; de exemplu, a participat la procesul lui László Rajk, a fost de acord cu acuzarea, a admirat fabricile și uzinele, s-a întors satisfăcut la Paris. Benda este, se știe, doar unul dintre nenumărații „pelerini” occidentali în „lagărul sovietic”; experiența „tovarășilor de drum” trebuie adăugată istoriei intelectuale a tiranofiliei moderne (pentru o bună introducere în chestiune și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care tind să rămână astfel ori să se abandoneze noilor Socrate/Pygmalion/Cicerone, tot mai vulgari, mai meschini, mai găunoși. Tabloul făcut de Bloom Americii este de bună seamă mult mai complex și, la limită, de nepovestit. Cititorul îl poate admira în toată bogăția lui, care mai include - mergând pe firul conducător din The Closing of the American Mind - extraordinare pasaje despre confluența specific americană a proiectului de reconstruire a politicii - un nou început teoretic, inspirat de Hobbes, Locke și Rousseau
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
despre confluența specific americană a proiectului de reconstruire a politicii - un nou început teoretic, inspirat de Hobbes, Locke și Rousseau - cu proiectul descoperirii/fondării Lumii Noi - un început practic; acest dublu adamism se desfășoară pe fundalul grandioasei geografii americane - o admir și eu nespus -, în care sublimul, banalitatea, disperarea sunt încrustate parcă geologic și biologic, precum într-o fantasmă a lui Alexander von Humboldt „revizitată” de Leo Frobenius. Cum spune Bloom însuși, America e „o mare scenă pentru exprimarea marilor gânduri
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
confuz al Stângii, mai curând liberal decât conservator) este teza lui Jim Sleeper într-un articol apărut în The New York Times Book Review (4 septembrie 2005), „Allan Bloom and the Conservative Mind”. Poziția lui Sleeper a generat proteste printre conservatorii care îl admiră pe Bloom (vezi articolele semnate de Gerald J. Russello în NRO. National Review Online și de Roger Kimball în The New Criterion, ambele accesibile pe Internet). Kimball este autorul unei cărți apreciate de Bloom, care i-a scris un endorsement
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]