15,743 matches
-
presiuni puternice, a cedat României întregul Banat, ca preț al intrării ei în război. Mai multe variante de granițe au fost prezentate delegației române la Versailles. Cea franceză și cea engleză erau cele mai favorabile revendicărilor românilor, granițele propuse de americani erau mai puțin favorabile, iar demarcația propusă de italieni era cea mai defavorabilă 22. Dar, toate granițele trasate de toate Marile Puteri prevedeau ca întreaga Transilvanie (inclusiv Clujul și zona secuiască) să aparțină României. Diferendele care s-au ivit se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Statelor Unite aproape la fel de fidel ca și defunctul George Meany. În 1921, Iorga a primit o scrisoare de la Societatea Prietenilor României, al cărei Secretar General nu era altul decît tînărul John Foster Dulles 73. Iorga a fost împotriva izolaționismului american. "Participarea americanilor la problemele lumii este obligatorie atît pentru pace, cît și pentru civilizație". Și apoi: "Statutele Ligii Națiunilor trebuie schimbate ca să permită cooptarea Statelor Unite, pentru că fără America nu am fi putut realiza înfăptuirea României pe care o avem acum". Iată comentariile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
plecarea lui Iorga, în cea mai bună tradiție a politicianismului, Vintilă Brătianu a început să-l împroaște cu noroi: Cine plătește călătoria lui Iorga?" Iorga a prezentat prompt o "notă de plată" pînă la ultimul bănuț: cheltuielile erau suportate de americanii de origine română care îl invitaseră 214. În cele din urmă, în ianuarie 1930, Iorga și dna Catinca s-au îmbarcat pe un vapor cu destinația New York. Au ajuns acolo la cîteva luni după crahul din Wall Street, pe care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vapor cu destinația New York. Au ajuns acolo la cîteva luni după crahul din Wall Street, pe care Iorga aproape că-l ignora. Însemnările sale se referă rareori la scena economică tot mai întunecată. Dacă Iorga venise în vizită la comunitățile americanilor de origine română, vizita lui s-a dovedit a fi mai mult decît atît. A vizitat Statele Unite de la coasta de est la cea de vest, a ținut mai multe conferințe la diferite universități și s-a întîlnit cu oameni de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
doar în linii mari: de la New York a plecat la Washington D.C., unde a ținut (în englezește), la Universitatea Georgetown, o conferință în fața unei săli arhipline. De aici s-a îndreptat spre Indiana Harbor, unde se afla o numeroasă comunitate de americani de origine română. Aici s-a întîlnit cu un vechi prieten: dl. Wopicka, ambasadorul Statelor Unite în România în timpul Primului Război Mondial. Întrucît Chicago se afla în apropiere, Iorga a vizitat acest "Castel de oțel", cum îi spunea el. A ajuns la "Ținutul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un mare pas înainte. Imaginea idealistă a satului românesc din perspectiva sămănătorismului însemna mult pentru Iorga, dar puțin pentru acești oameni! Ei proveneau din diferite sate ale României. Iorga își amintea cît de tare îi bătuse inima atunci cînd acești americani de origine română au intonat Imnul național al României în cinstea lui. A apelat în zadar la ei ca să revină în țară: "Nu trebuie să vă pierdeți printre străini! Vom găsi de lucru pentru voi!" Românii aceștia (asemenea majorității imigranților
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga scria că Mussolini era "nu numai omul de la Roma", ci și "Roman". Ca roman, el ar trebui să înțeleagă "mediocritatea suflată cu aur" și să recunoască anumite limite. Iorga urmărea cu mare interes atenția tot mai mare acordată de americani Europei. "Statele Unite au decis terminarea Primului Război Mondial". Apoi, "ideea solidarității umane, care le scapă unui Hitler sau unui Mussolini, constituie preocuparea centrală a celor de la Washington, iar cei care șantajează cu războiul ar trebui să țină seama de opinia publică americană
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dar protejat de două oceane, suveran pe continent și înzestrat cu bogății de nedescris și cu instituții democratice naționalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit în măsura în care erau naționalismul românesc sau naționalismele balcanice. Dacă se simțea în pericol, reacționa împotriva americanilor nativi la fel de fără absolut nici un fel de scrupule, așa cum o făcuse în 1942 împotriva americanilor de origine japoneză. (Să nu uităm politica aplicată de englezi în Irlanda sau de alte manifestări naționaliste din Occident). Dacă naționalismul este o realitate atît
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu instituții democratice naționalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit în măsura în care erau naționalismul românesc sau naționalismele balcanice. Dacă se simțea în pericol, reacționa împotriva americanilor nativi la fel de fără absolut nici un fel de scrupule, așa cum o făcuse în 1942 împotriva americanilor de origine japoneză. (Să nu uităm politica aplicată de englezi în Irlanda sau de alte manifestări naționaliste din Occident). Dacă naționalismul este o realitate atît de importantă (Iorga i-ar fi spus "manifestare organică), atunci nu este deloc înțelept să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
atras atenția lui Lacouture asupra faptului că "De Gaulle și-a ales primul-ministru direct dintr-o casetă depozitată într-un seif de bancă", referindu-se la Pompidou și la relațiile dubioase ale acestuia cu patronatul și cu banca Rothschild 33 Americani și români din America, Vălenii de Munte, 1930, p. 214 34 "Neamul românesc", 29 noiembrie 1926 35"Neamul românesc", 11 iunie 1906 și 9 iulie 1906 36"Neamul românesc", 20 septembrie 1923 37"Neamul românesc", 25 martie 1907. Vezi și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și vom rămîne susținători ai ideii etnice. Am fost, sîntem și vom rămîne motivați din punct de vedere etic". Theodorescu, op. cit., p. 165 86 Op. cit., p. 161. "Cosmopolitismul, curent decadent al simbolismului" 87 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 82. 88 Americani și români din America, p. 271, și O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 136 89 Șeicaru, op. cit., p. 98 90 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 10 91 Theodorescu, op. cit., p. 167
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Național 168 "Le Temps", Paris, 15 aprilie 1906 și O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 130 169 The European Right: An Historical Profile, H. Roger și E. Weber, editori, Berkeley / Los Angeles, 1965, p. 511 170 Americani și români din America, Vălenii de Munte, 1930, p. 214 171 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 134-135 172 Theodorescu, op. cit., p. 175 173 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 33 174
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
poate mai potrivit ca o persoană purtînd numele de Hunyadi să fie partizanul unei asemenea reconcilieri. "Neamul românesc", 14 aprilie 1932 78 "Neamul românesc", 11 și 15 martie, 8 aprilie 1932 79 Memorii, vol. VI, p. 387 80 Iorga, My American Lectures, p. 79 81 "Neamul românesc", 24 februarie 1932, vez și Memorii, vol. VI, p. 328 82 Memorii, vol. VI, pp. 10, 11 și 335 83 Isprava, p. 3 84 O viață de om..., vol. III, pp. 188 și 252
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Pam n-a fost niciodată o actriță, a fost o steluță. Nu-i în stare să facă nimic. Toată viața a trăit pe spinarea bărbaților. A trăit pe spinarea lui Ginger, și înainte de el pe spinarea unui alt nenorocit de american, și înaintea ăstuia pe spinarea a cine știe câtor altora. Ginger încă îi mai plătește niște sume fantastice ca pensie alimentară. Și știi că eu îi plătesc pensie alimentară Rosinei, deși ea câștigă de cinci ori cât mine! Suis-je un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
neplăceri.... dar pe copii mi i-a’ distrus. Fiica mea a trebuit să plece din țară, că aci n-a putut să facă nimic... Orișiunde o mers... o’ fost pe urmele ei și gata a fost. A făcut facultate la americani și acuma lucrează ca persoană civilă în cadrul NATO. Fiul meu o rămas așa, fără facultate numa’ cu liceul, și-acuma e căsătorit, se descurcă și el binișor... Dar resentimente aveți? Câteodată m-apucă furia și mai zic câte una... Cum
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
960 speram că ne vor elibera... Nu vă mai spun că atunci a fost și Conferința de la Paris, când Hrușciov a dat cu pantofu-n masă. Și io tot le spuneam la colegi: Noi stăm aicea până se-mpacă rușii cu americanii... Dacă se împacă ăștia apăi, că am cinci ani de făcut, că am 20 de ani, plec acasă... Și-așa a și fost... Dar în ’60 înainte de conferință, ne-a adunat, ne-a pus pe toți în careu așa, ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
8 luni și s-au eliberat prin noiembrie ’49. Pe noi ne-au arestat în aprilie și ei s-au eliberat prin noiembrie ’49, dar nu s-au acomodat să intre să muncească, să facă ceva. Și în octombrie ’50, americanii au lansat 5 parașutiști în Masivul Negoiu. Cum au intrat în ei relații cu acești parașutiști nu știu, că unul dintre ei era din Sărata, deci din masivu’ Făgăraș, de-acolo. Au intrat în relații cu ei și i-au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acolo și pe la Trieste o trecut în Italia, o ajuns în Franța, în Germania, și în final în Statele Unite. Aveați un plan să atacați ceva sau pur și simplu așteptați un moment favorabil? Păi așteptam că se spunea că vin americanii și fac și dreg... De unde v-au arestat prima dată? De-aici de-acasă. Era în data de 2 iulie 1948, chiar într-o sâmbătă, și tăiasem un miel, și beleam la ăla acolo. Și m-au chemat la poștă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din dosarul de la CNSAS, foarte clar și indiscutabil... Dar a apucat organizația să acționeze în vreun fel? Scopul așa a fost: să stai in stare de pregătire și aștepți ordinul. Pentru că precis că se începe al treilea război mondial. Vin americanii. No, și noi am declarat intr-un fel că suntem gata ca să executăm ordinele ce primim de la forurile superioare. Cât de mult conta elementul etnic? Erau numai maghiari în organizație sau erau și români? A fost compusă numai din maghiari
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
plăcut regimul, și a trecut în Austria, tot clandestin, și de acolo a ajuns până în Franța. Bineînțeles că a luat legătura cu alți români care erau plecați din țară... Între timp se declarase războiul rece, între America și Rusia. Și americanii au subvenționat un... un fel de nu știu cum să-l numesc, unde îi pregăteau pe toți cei din țările comuniste, și care vroiau să vină înapoi în țara lor... Deci pe toți cei care vroiau să vină și s-ajute să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
despre ce-a fost vorba, după arestarea mea... Nu știu cum aș putea să numesc... O tabără de pregătire, de antrenament. Da, da, de pregătire... unde făceau și parașutism, și îi pregăteau pentru când vor vrea să plece. Deci asta o făceau americanii în Franța... Da, în Franța. Dar nu știu localitatea, nu știu unde e... Și acolo îi pregăteau, iar când ei vor voii, în mod voluntar, că nu-i obligau, să vină să lupte în țara lor... Cum să spun? ăștia ai noștri
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au stat în țară fără să fie prinși. Fratele meu a venit în iulie ’53 și în august deja i-o descoperit, că deja era’ alarmați și toată țara era împânzită de securiști care-i căutau... Da’ această tabără a americanilor, erau infiltrați o mulțime de spioni de-ai comuniștilor, mai ales ruși, și știți cum îi, că nu-i poți depista și ei trimiteau toate informațiile, și în țările respective se știa cine-o fost parașutat și erau căutați peste
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în fond... Am cunoscut o mulțime de deținuți și toți erau nevinovați... Dacă vecinul era informator și tu spuneai: Bă, vecine, ce-o fi mă frate, că am visat tot cerul plin de avioane. Dădea la notă informativă „ăsta așteaptă americanii” și luai 8 ani de închisoare, c-ai avut un vis cu avioane... Cam așa se interpreta. Majoritatea erau pur și simplu nevinovați... Că am văzut că în Balta Brăilei erau toți nevinovați. Căpeteniile politice au fost în Zarcă la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
M-a întrebat numa’ de bancuri, de ce s-a zis, de ce am râs... Ce-ai zis de Liban? Ce-ai zis de Taiwan? Ce-ai zis de Berlinul Occidental? Ai ascultat Vocea Americii? Ai ascultat Europa Liberă? Ai zis că americanii sunt mai tari ca rușii? Ai zis că tehnica americană e superioară tehnicii sovietice? Ai zis că rachetele FA1 (V.1 - n.n.) și FA2 (V.2 - n.n.) nemțăști sunt superioare rachetelor sovietice? Și le-am spus: Domne, io am fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
le scotea la plimbare acolo, într-un țarc... Persoane mai bune... am stat doi ani de zile cu unu’ Vasile Munteanu, de la Codlea, din Brașov, care fusese ziarist și scria la ziarul ăsta american, New Times... Pe tot globul pământului americanii aveau trei mii de ziariști, și el făcuse parte din aceia. Cu ăsta am stat cel mai mult, adică doi ani... Și chiar dacă ne muta, că nu ne ținea mult într-o celulă, că ne lua de aicea și ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]