11,545 matches
-
Pe aripile vântului ("Gone With the Wind") este unul dintre cele mai vizionate filme din istoria cinematografiei mondiale, decenii la rand bucurând și mai bucură încă, milioane de cinefili. Este de asemeni producția de film care ani la rând, zeci de ani, a deținut supremația rețetei de casă, realizând cele mai mari încasări. Filmul, ecranizare a românului
Pe aripile vântului (film) () [Corola-website/Science/299535_a_300864]
-
Film, cunoscute popular sub numele de , sunt niște premii decernate anual de către Academia Americană de Film (AMPAS), care are sediul în Los Angeles, California. Organizația avea în anul 2002 peste 6.000 de membri, toți profesioniști în diverse specialități ale cinematografiei, si anume producători, regizori, actori, directori de imagine și mulți alții. Prima ceremonie televizată a fost cea din 1953, iar în prezent este difuzată în mai mult de 200 de țări. Premiul Oscar este cea mai veche ceremonie de premii
Premiile Oscar () [Corola-website/Science/299544_a_300873]
-
mult de 200 de țări. Premiul Oscar este cea mai veche ceremonie de premii, cu echivalentele sau, Emmy în televiziune, Tony în teatru și Grammy în muzică fiind modelate după acesta. Este considerat a fi cel mai prestigios premiu din cinematografie, urmat de Globul de Aur. Statueta, care reprezintă un barbat gol cu o spadă cu șase laturi ale lamei (numărul de categorii premiate la momentul acela) în mână înfipta într-o rola de film, se numește Oscar deoarece conform unei
Premiile Oscar () [Corola-website/Science/299544_a_300873]
-
a wolframului, ducând la creșterea temperaturii filamentului mai mult, obținându-se un flux luminos mai mare și o temperatură de culoare mai ridicată. Spectrul de lumină este slab către infraroșu (poate denatura culorile filmului color). Lămpile cu incandescență folosite în cinematografie au puteri între 75 w și până la 20 kw, alimentate la tensiuni între 30 V - 240 V. Necesită o manipulare atentă, evitarea șocurilor, grăsimilor, respectarea condiției de poziționare și a tensiunii de alimentare. Pentru asigurarea unei lumini puternice și cu
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
de funcționare poate fi "orizontală, verticală, sau înclinată sub un anunit unghi" în funcție de manualul de utilizare al fabricantului și în funcție de cerința fabricantului de aparate de proiecție cinematografice. Constructiv, ele se fac pentru puteri între 75 W și75 000 W. In cinematografie sunt folosite cele până la 6ooo W. "Arcul electric" este descărcarea electrică într-un mediu gazos - aerul- însoțită de efecte luminoase și termice. Arcul electric se produce în aer între doi electrozi de cărbune alimentați fie la o sursă electrică de
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
copii: "Marea bătălie dela Iazul Mic" (1953) și "Cartea cu ochi albaștri" (1959), dintre care primul s-a bucurat de o popularitate deosebită. Pancu-Iași este adoptat în anii 1960 de lumea filmului, lucrând ca redactor și scenarist. Succesul său în cinematografie a culminat cu scenariul pentru pelicula "Tată de duminică" (1974), regizată de Mihai Constantinescu. Cu toate acestea, succesul a sosit după ce a fost din nou scos din funcție, de astă dată din pricina unui scheci incomod pentru conducerea politică a vremii
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
a fost vizionat de 5.453.002 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Acest film a fost distins în 1975 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Titus Popovici a primit Premiul special al juriului pentru scenariile la filmele "Actorul și sălbaticii" și "Pe aici nu se trece..." , iar Mircea Diaconu
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
aproape, de mitul lui Superman (ființa fantastică, dedublată însă) dând glas nostalgiilor secrete ale omului modern, care, având conștiința decăderii, a mărginirii sale, aspiră să ajungă el însuși un personaj excepțional, un erou. De aici și rolul extrem de important al cinematografiei care propune asemenea „mituri“ sau rolul mijloacelor de comunicare în masă (scrise, vizuale), la dirijarea opiniei publice, a atitudinii colectivităților. M. Eliade descoperă „comportări mitice“ în chiar obsesia „succesului“ caracteristică societății moderne, care traduce dorința obscură de a transcede limitele
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
a binelui), sau reactualizarea într-un cadru de acceptare populară generală a expresiei naziste „război total”. Războiul imaginar a fost, astfel, un instrument de bază ce a permis, pe plan intern, acceptarea Războiului Rece pe o perioadă extinsă de timp. Cinematografia a tratat cu succes, dincolo de filmele-mărturie împotriva comunismului sau nazismului, subiectul fricii de dușmanul invizibil, al războiului imaginar, în excelente ecranizări ale romanelor Nineteen eighty four (1984), Fahrenheit 451, sau și în filmul Brazil. Nu sunt de condamnat nici reproducerile
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
materni, unde rămâne până la vârsta de 6 ani. Este încredințat apoi bunicii paterne, Henriette Houellebecq, al cărei nume avea să-l adopte ca pseudonim literar. Urmează liceul și apoi cursurile Institutului agronomic Paris-Grignon, devenind mai apoi elev la Colegiul de cinematografie, École nationale supérieure Louis Lumière. Începe o perioadă dificilă a vieții sale, în care va cunoaște șomajul, căsătoria, nașterea unui copil și divorțul de prima soție, iar apoi o depresie nervoasă urmată de câteva scurte internări în sanatorii de odihnă
Michel Houellebecq () [Corola-website/Science/299119_a_300448]
-
lung metraj, "Garcea și oltenii" (2002) și "Trei frați de belea" (2006). Primul dintre ele (promovat de Media Pro) deține recordul pentru cel mai vizionat film în România postcomunistă (aproape 290.000 spectatori, conform Anuarului statistic al Centrului Național al Cinematografiei). La începutul lui 2007, grupul Vacanță Mare s-a mutat de la ProTV la Kanal D, cu o primă de instalare de 300.000 de euro, insă contractul a încetat în aprilie 2009. Din 2013, grupul Vacanță Mare și-a reluat
Vacanța Mare () [Corola-website/Science/299229_a_300558]
-
ceace putea fi "cultivarea filmului ca "artă" cutezătoare și modernă, în posibilitatea de "dialog internațional". A existat delungul timpului tocmai acestui entuziasm dublat de multe, multe "iluzii pecuniare", dar care nu au putut înfrâna apariția, dezvoltarea și impunerea alături de alte cinematografii și a "cinematografiei românești", a filmului românesc. Doar atunci când statul a ajuns la concluzia că se află în posesia unui puternic mijloc de influență și de propagandă în rândul maselor, a ajutat și folosit din plin promovarea filmului românesc. Vitregiile
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
cultivarea filmului ca "artă" cutezătoare și modernă, în posibilitatea de "dialog internațional". A existat delungul timpului tocmai acestui entuziasm dublat de multe, multe "iluzii pecuniare", dar care nu au putut înfrâna apariția, dezvoltarea și impunerea alături de alte cinematografii și a "cinematografiei românești", a filmului românesc. Doar atunci când statul a ajuns la concluzia că se află în posesia unui puternic mijloc de influență și de propagandă în rândul maselor, a ajutat și folosit din plin promovarea filmului românesc. Vitregiile timpului și-au
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
bine primit de spectatori, el fiind prezentat mai multe săptămâni. Prin această realizare, prin proporțiile temei, prin distribuția aleasă, prin reale intenții artistice, prin montajul său profesionist pentru epocă, creația acestui film poate fi socotită ca "primul nostru pas în cinematografie". "Însă"...Însă cel care realizează acest lucru, omul care a închegat întreaga echipă, regizorul de teatru "Grigore Brezeanu" iese dezamăgit. Presa vremii face o reclamă ostentativă lui "Leon Popescu" finanțatorul filmului, care de altfel a avut grijă să îi îndepărteze
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
noua tehnică, sunt atrași regizori și artiști cunoscuți de marele public, de asemeni sunt atrași scenariștii cu renume. Se caută piață de desfacere a produsului finit "filmul", care prin rețeta de casă realizată să aducă profit și refinanțarea altor producții. Cinematografiile cu resurse puternice din punct de vedere financiar, ajung să stăpânească piața distrugând firavele cinematografii naționale. În acest context, o "producție de film românesc" este ceva de vis. Cele circa 250 de săli existente în acea epocă în România, nu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
scenariștii cu renume. Se caută piață de desfacere a produsului finit "filmul", care prin rețeta de casă realizată să aducă profit și refinanțarea altor producții. Cinematografiile cu resurse puternice din punct de vedere financiar, ajung să stăpânească piața distrugând firavele cinematografii naționale. În acest context, o "producție de film românesc" este ceva de vis. Cele circa 250 de săli existente în acea epocă în România, nu puteau realiza măcar suma necesară realizării "unui film", profitul ne mai punându-se în calcul
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
fotograme prezintă pe margine și banda neagră corespunzătoare sunetului înregistrat, ceea ce a îndreptățit cercetătorii să afirme că în ultima perioadă, desenele animate ale lui A. Petrescu aveau sonor. Intră în această vâltoare numită "cinematograf" și Jean Mihail, unul din pionerii cinematografiei românești prin participarea ca asistent de regie pe lângă germanul Alfred Hallm, regizor al filmului "„Țigăncușa din iatac”". Filmul realizat în locații ca "palatul Mogoșoaia, mănăstirea Pasărea, Vila Minovici", are la bază un scenariu de "Victor Beldiman" după o nuvelă de
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Legenda celor două cruci”" (1925), "„Vitejii neamului”" (1926), "„Năpasta”" (1927]]). Jean Georgescu, realizează "„Maiorul Mura”" (1928), prin realizarea unei colecte între prieteni. Atracția ecranului, dorința vie de a se afirma în noua artă a dus la organizarea unor "școli de cinematografie". Din taxele de participare s-au finanțat și producția unor filme. Bineînțeles că participanții la cursuri erau actori neplătiți, fapt ce duce la folosirea unei distribuții numeroase. "Casa de filme "„Clipa-Film”" a realizat sub această formă de finanțare, producțiile "„Iadeș
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
condiția de a lucra noaptea. O altă soluție era să realizeze "„interioarele”" în "„exterior”". Își amenajau "„interioarele” în decoruri la lumina soarelui" (renunțând astfel la reflectoare) pe un podium rotativ folosind la maximum lumina astrului zilei. Personalul tehnic față de alte cinematografii era de genul "„bun la toate”", însă "MESERIAȘI"; operatorul era și laborant la prelucrarea peliculei, regizorul - machior, producătorul - recuziter, un actor - asistent de regie. Cât despre distribuție, aceasta se facea în funcție de bunăvoința actorului de a juca gratis. La acesta se
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
cu prințul Ferdinand: "„Față de puterea pe care o are la îndemână, cinematograful trebuie să conlucreze larg..., spre cel mai mare bine al popoarelor și apropierea dintre ele,prin urmare pentru PACE”". Apariția filmului sonor deschide o nouă etapă în dezvoltarea cinematografiei mondiale, implicit și în firava noastră cinematografie. Apariția sonorului complică și mai mult problema spinoasă a bazei tehnico-materiale, atât la producție cât și la exploatare în săli. Concurența năruie visurile producătorilor români, astfel că... ...Numărul filmelor realizate după anul 1930
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
o are la îndemână, cinematograful trebuie să conlucreze larg..., spre cel mai mare bine al popoarelor și apropierea dintre ele,prin urmare pentru PACE”". Apariția filmului sonor deschide o nouă etapă în dezvoltarea cinematografiei mondiale, implicit și în firava noastră cinematografie. Apariția sonorului complică și mai mult problema spinoasă a bazei tehnico-materiale, atât la producție cât și la exploatare în săli. Concurența năruie visurile producătorilor români, astfel că... ...Numărul filmelor realizate după anul 1930 de către cinematografia românească, scade simțitor. Astfel, până în
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
implicit și în firava noastră cinematografie. Apariția sonorului complică și mai mult problema spinoasă a bazei tehnico-materiale, atât la producție cât și la exploatare în săli. Concurența năruie visurile producătorilor români, astfel că... ...Numărul filmelor realizate după anul 1930 de către cinematografia românească, scade simțitor. Astfel, până în 1939, sunt realizate doar 16 filme. Majoritatea sunt "„versiuni românești”" a unor filme străine realizate în studiourile din Paris, Praga sau Budapesta cu câțiva tehnicieni români și participarea unor actori români. Practic s-a făcut
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
tenace a realizatorilor de film românesc, cu toate imperfecțiunile, fusese bine primită de public, și începuse să dea dreptate celor care spuneau de "suvenționarea producției de filme naționale". Astfel, la începutul anului 1934 apare legea pentru înființarea "„Fondului național al cinematografiei”". Acesta era constituit dintr-o taxă de 1 leu/bilet și 10 lei/metru de film importat. Scopul precis era de crearea bazei materiale a producției cinematografice românești "(studio cinematografic, laborator, aparatură,"etc) și pe măsura încasărilor ulterioare și finanțarea
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
un scenariu deTudor Mușatescu, cu actorii George Timică și Dina Cocea, în anul 1939. Filmul a avut un mare succes de public cu o critică foarte favorabilă. Astfel s-a dovedit ce înseamnă o bună dotare tehnică. "„Fondul național al cinematografiei”" prin diferite hotărâri ale guvernelor, ajunge în cele din urmă la "„Oficiului de turism”", unde se înființase o "secție cinematografică", pentru realizarea unor "filme de propagandă turistică". Baza materială care se creează este cea cerută de scopul urmărit și dece
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Lică Rădulescu, Ion Stănescu, N. Teodoru, O. Rocos, Iancu Constantinescu, Jean Mascopol. Premiera 22 martie 1943 la "cinema „ARO”". Acesta este primul și ultimul film realizat de O.N.C., un film care a rămas multă vreme punct de referință în cinematografia românească. Însă producția de film continuă. O societate româno-italiană, "„Cineromit„", va trece în anul 1944 producția filmului "„Visul unei nopți de iarnă”", sub regia lui "Jean Georgescu", după piesa lui "Tudor Mușatescu". Filmul este terminat spre sfârșitul anului 1945, datorită
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]