11,061 matches
-
Management Antreprenorial la Harvard Business School (SUA), împreună cu coautorii definesc creativitatea ca "producerea de idei noi și utile în orice domeniu" al activității umane, de la științe la arte, în educație, în afaceri sau în viața cotidiană. Inovația constituie implementarea ideilor creative într-o organizație. Input-ul creativ este o parte esențială a rezolvării problemelor care apar în toate fazele procesului de inovație. Creativitatea persoanelor și echipelor "este o condiție necesară însă nu și suficientă pentru inovare" (cf. Teresa M. Amabile et
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
SUA), împreună cu coautorii definesc creativitatea ca "producerea de idei noi și utile în orice domeniu" al activității umane, de la științe la arte, în educație, în afaceri sau în viața cotidiană. Inovația constituie implementarea ideilor creative într-o organizație. Input-ul creativ este o parte esențială a rezolvării problemelor care apar în toate fazele procesului de inovație. Creativitatea persoanelor și echipelor "este o condiție necesară însă nu și suficientă pentru inovare" (cf. Teresa M. Amabile et al). Inovația de succes depinde și
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
toate fazele procesului de inovație. Creativitatea persoanelor și echipelor "este o condiție necesară însă nu și suficientă pentru inovare" (cf. Teresa M. Amabile et al). Inovația de succes depinde și de alți factori, aceasta poate proveni nu numai din ideile creative care își au originea într-o organizație, ci și din idei create în altă parte (ca în transferul tehnologic). Cercetările sugerează că trei factori pot determina creativitatea individuală în orice situație: O definiție a creativității dată de "National Advisory Committee
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
își au originea într-o organizație, ci și din idei create în altă parte (ca în transferul tehnologic). Cercetările sugerează că trei factori pot determina creativitatea individuală în orice situație: O definiție a creativității dată de "National Advisory Committee on Creative and Cultural Education" din Anglia este următoarea: ""O activitate imaginativă adaptată astfel încât să producă rezultate care sunt atât originale cât și de valoare"". Această definiție accentuează rezultatele,mai degrabă decât procesele de creație. Caracteristicile proceselor de creație sunt clasificate,de
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
necombinate" Au fost propuse trei "tipuri" de creativitate (Florida, R., 2002): "creativitatea tehnologică" (invenția), "creativitatea economică" (antreprenoriat) și "creativitatea artistică/culturală". Toate aceste dimensiuni ale creativității se află în corelație, implicând procese de gândire comune și completându-se reciproc. Economia creativă este rezultatul corelațiilor dintre tehnologii, arte și afaceri. După "Departamentul de Comerț și Industrie din Anglia" creativitatea poate fi definită ca "producerea de noi idei care sunt corespunzătoare pentru scopurile unor afaceri particulare". Această definiție, orientată spre creativitatea economică, prezintă
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
afaceri - de la proiectarea noilor produse și servicii până la introducerea lor în producție, marketingul și distribuția/livrarea acestora. Pe de altă parte, este un fapt curent să se asocieze creativitatea cu diferite sectoare cum sunt filmul, muzica, pictura sau designul. Activitățile creative care se bazează pe creativitate individuală, competențe și talent pot include publicitatea, filmul și video, arhitectura, muzica, pictura, artele de reprezentații ("performance- în l. engl"), jocuri pe calculator, software, televiziune și radio, designul în modă etc. În privința tipurilor de creativitate
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
In acest sens, creativitatea este procesul mental care implică generarea unor noi idei sau concepte, sau a unor noi asocieri între ideile, cunoștințele sau conceptele existente. Cercetătorii asupra creativității, majoritatea lor din domeniul psihologiei, pretind, de obicei, că a fi creativ înseamnă a produce ceva nou (original, neașteptat) și adecvat (adaptiv, referitor la constrângerile sarcinii date). Subsumate criteriului de adecvanță sunt calitățile de a fi corespunzător, a fi util și a avea valoare, conform cu unele criterii externe. Cel puțin trei aspecte
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
aspecte ale creativității au atras mai multă atenție. ■ Procesul de creație, care a beneficiat de cea mai mare atenție, se concentrează pe mecanismele și fazele implicate, care fac parte din actul de creație. ■ Al doilea aspect al creativității este persoana creativă, trăsăturile sale de personalitate. Atmosfera și influența mediului/sistemului sociocultural au legătură cu situația creativă, pot determina nivelul și frecvența comportării creative. În sfârșit, au fost explorate criteriile sau caracteristicile produselor creației. Acest aspect are o importanță particulară, deoarece constituie
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
cea mai mare atenție, se concentrează pe mecanismele și fazele implicate, care fac parte din actul de creație. ■ Al doilea aspect al creativității este persoana creativă, trăsăturile sale de personalitate. Atmosfera și influența mediului/sistemului sociocultural au legătură cu situația creativă, pot determina nivelul și frecvența comportării creative. În sfârșit, au fost explorate criteriile sau caracteristicile produselor creației. Acest aspect are o importanță particulară, deoarece constituie baza oricărei evaluări a performanței creativității în lumea reală și poate deschide "o fereastră" asupra
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
mecanismele și fazele implicate, care fac parte din actul de creație. ■ Al doilea aspect al creativității este persoana creativă, trăsăturile sale de personalitate. Atmosfera și influența mediului/sistemului sociocultural au legătură cu situația creativă, pot determina nivelul și frecvența comportării creative. În sfârșit, au fost explorate criteriile sau caracteristicile produselor creației. Acest aspect are o importanță particulară, deoarece constituie baza oricărei evaluări a performanței creativității în lumea reală și poate deschide "o fereastră" asupra altor aspecte ale creativității. Cea mai obișnuită
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
lumea reală și poate deschide "o fereastră" asupra altor aspecte ale creativității. Cea mai obișnuită metodă pentru măsurarea creativității produselor utilizează rating-uri ale unor experți în domeniul dat. Tehnica "evaluării consensuale" (CAT) este un exemplu al acestei abordări. Gândirea creativă poate fi divizată în raționamentul divergent și cel convergent. Gândirea divergentă este aptitudinea intelectuală de generare creativă, cu fluență și viteză,a unor soluții multiple,originale,neobișnuite,diverse și elaborate la o problemă stabilită. J.P. Guilford (1954) a considerat această
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
măsurarea creativității produselor utilizează rating-uri ale unor experți în domeniul dat. Tehnica "evaluării consensuale" (CAT) este un exemplu al acestei abordări. Gândirea creativă poate fi divizată în raționamentul divergent și cel convergent. Gândirea divergentă este aptitudinea intelectuală de generare creativă, cu fluență și viteză,a unor soluții multiple,originale,neobișnuite,diverse și elaborate la o problemă stabilită. J.P. Guilford (1954) a considerat această trăsătură cognitivă ca fiind cel mai important ingredient al creativității; creativitatea se bazează pe gândirea divergentă. Cele
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de inteligență. Răspunsul formulat este unic și riguros determinat, reprezentând cea mai bună soluție potențială. Acest tip de gândire este utilizat după evaluarea unui set de idei, informații sau alternative. Ambele aptitudini par să fie necesare pentru rezultatul - output-ul creativ. Gândirea divergentă este esențială pentru noutatea produselor creative, în timp ce gândirea convergentă este fundamentală pentru a ajunge la concluzia adecvată, specifică pentru situația dată. Gradul de predominanță variază în funcție de sarcină sau ocupație: un matematician poate manifesta mai multă gândire convergentă, pe când
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
determinat, reprezentând cea mai bună soluție potențială. Acest tip de gândire este utilizat după evaluarea unui set de idei, informații sau alternative. Ambele aptitudini par să fie necesare pentru rezultatul - output-ul creativ. Gândirea divergentă este esențială pentru noutatea produselor creative, în timp ce gândirea convergentă este fundamentală pentru a ajunge la concluzia adecvată, specifică pentru situația dată. Gradul de predominanță variază în funcție de sarcină sau ocupație: un matematician poate manifesta mai multă gândire convergentă, pe când un artist va prezenta mai multă gândire divergentă
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Sternberg afirmă că există trei aspecte principale care sunt fundamentale pentru creativitate: abilitatea sintetică, abilitatea analitică și abilitatea practică. Aceste trei aspecte decurg din teoria "triarhică" (formată din trei aspecte) a inteligenței umane, promovată de R. J. Sternberg. ●"Abilitatea sintetică (creativă)": abilitatea de a genera idei care sunt noi, de înaltă calitate și adecvate pentru sarcina prescrisă. Această abilitate include gândirea divergentă. O caracteristică a acestui aspect este abilitatea de a redefini problemele într-un mod complet diferit și de a
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
gânduri și soluții posibile,de a evalua punctele lor tari și slabe și de a sugera căi de îmbunătățire a acestora. ● "Abilitatea practică": abilitatea de a aplica competențele intelectuale în contexte cotidiene și de a "vinde" sau a comunica ideile creative la alții. Este abilitatea de a traduce abstracțiile și teoriile în aplicații realiste. Inteligența superioară este comună multor persoane creative. Totuși, multe studii ale relației creativității cu inteligența au arătat că "inteligența generală" extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
acestora. ● "Abilitatea practică": abilitatea de a aplica competențele intelectuale în contexte cotidiene și de a "vinde" sau a comunica ideile creative la alții. Este abilitatea de a traduce abstracțiile și teoriile în aplicații realiste. Inteligența superioară este comună multor persoane creative. Totuși, multe studii ale relației creativității cu inteligența au arătat că "inteligența generală" extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea. Ipoteza de prag" propusă de Ellis Paul Torrance susține că un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
este importantă sensibilitatea ca ecou afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor.Psihologul american Ellis Paul Torrance (1915-2003), împreună cu colaboratorii săi au elaborat o metodă de benchmarking pentru cuantificarea creativității, care a fost denumită ""Testele Torrance ale Gândirii Creative (TTCT)"" . Aceste teste de gândire divergentă au măsurat: Fluența". Numărul total de răspunsuri interpretabile, semnificative și relevante la stimuli. Varietatea categoriilor de răspunsuri relevante la problema dată. Răspunsuri care sunt neașteptate, neobișnuite, unice sau statistic rare. Adăugarea de detalii pertinente
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
eliminat scala de flexibilitate,deoarece aceasta prezenta o corelație ridicată cu fluența. Testele TTCT au devenit unele dintre cele mai utilizate măsuri ale creativității, inclusiv pentru evaluarea efectelor programelor educaționale în școli, a programelor curriculare și a procedurilor de învățământ creativ. Utilizarea repetată, în timp, a testelor TTCT la câteva mii de copii din școala elementară a dovedit că acestea sunt printre cele mai valide dintre toate testele de creativitate. Testele TTCT au fost traduse în peste 30 limbi și sunt
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
TTCT la câteva mii de copii din școala elementară a dovedit că acestea sunt printre cele mai valide dintre toate testele de creativitate. Testele TTCT au fost traduse în peste 30 limbi și sunt utilizate ca instrument pentru evaluarea potențialului creativ. Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le diferențiază semnificativ de persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative. Davis (1999) a "inventariat" peste 200 trăsături de personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și le-
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
câteva mii de copii din școala elementară a dovedit că acestea sunt printre cele mai valide dintre toate testele de creativitate. Testele TTCT au fost traduse în peste 30 limbi și sunt utilizate ca instrument pentru evaluarea potențialului creativ. Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le diferențiază semnificativ de persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative. Davis (1999) a "inventariat" peste 200 trăsături de personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și le-a împărțit
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
mai valide dintre toate testele de creativitate. Testele TTCT au fost traduse în peste 30 limbi și sunt utilizate ca instrument pentru evaluarea potențialului creativ. Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le diferențiază semnificativ de persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative. Davis (1999) a "inventariat" peste 200 trăsături de personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și le-a împărțit în trăsături pozitive, social dezirabile și trăsături negative, potențial supărătoare. Dintre acestea, în ordinea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
sunt utilizate ca instrument pentru evaluarea potențialului creativ. Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le diferențiază semnificativ de persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative. Davis (1999) a "inventariat" peste 200 trăsături de personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și le-a împărțit în trăsături pozitive, social dezirabile și trăsături negative, potențial supărătoare. Dintre acestea, în ordinea caracteristicilor importante sunt: imaginația, sensibilitatea la probleme, curiozitatea, intuiția, descoperirea ideilor, toleranța pentru ambiguitate, independența (autonomia), originalitatea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
creativității, și le-a împărțit în trăsături pozitive, social dezirabile și trăsături negative, potențial supărătoare. Dintre acestea, în ordinea caracteristicilor importante sunt: imaginația, sensibilitatea la probleme, curiozitatea, intuiția, descoperirea ideilor, toleranța pentru ambiguitate, independența (autonomia), originalitatea etc.. "Independența (autonomia)".Persoanele creative tind să fie independente,nonconformiste în gândire și acțiune, sunt relativ neinfluențate de alții. Autonomia este o trăsătură care înglobează și alte dispoziții sociale: introversiunea, motivația intrinsecă, autoîncrederea, dorința de solitudine, insatisfacția cu "statu-quo". "Imaginația" constituie o aptitudine importantă și
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Autonomia este o trăsătură care înglobează și alte dispoziții sociale: introversiunea, motivația intrinsecă, autoîncrederea, dorința de solitudine, insatisfacția cu "statu-quo". "Imaginația" constituie o aptitudine importantă și se bazează pe anumite predispoziții ereditare, pentru sinteza unor noi imagini, noi idei. . Imaginația creativă desemnează capacitatea unui individ de a efectua o activitate creatoare, adesea generalizată la întreaga capacitate inventivă (Henri Piėron, 2001) . Dezvoltarea imaginației presupune însă multă muncă în procesul de creație. De exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susținea că geniul este
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]