13,637 matches
-
larg C 1) serviciu lung cu backhand; 2) joc cu forehand larg; 3) joc cu mișcări din cot. 4.7. Jucătorul de mână stângă Din punct de vedere statistic numai 10% din populația lumii sunt stângaci, dar în sportul de elită, printre învingători, procentajul este mai mare. În clasamentul mondial la tenis de masă la masculin se numără constant 20-25 stângaci în top 100-la femei procentajul este de 12-15%, dar și așa este semnificativ pentru că se află în prima jumătate a
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
4.8. Jocul la dublu Dacă aruncați o privire pe lista învingătorilor de la marile concursuri internaționale, veți stabili că veți găsi foarte rar la jocul de dublu jucători de simplu de top. Explicația stă în faptul că jucătorii de elită din ce în ce mai mult se concentrează individual pe concursurile de simplu bune din punct de vedere financiar iar pe de altă parte relațiile sau schimbat în mod esențial. Timpurile, când jucătorii de simplu erau în mod automat și
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
este jucat așa, atunci, are dificultăți în a alerga după minge și apoi el stă într-o poziție greșită pentru următoarea minge. Luând în considerație acest punct de vedere este logic, că astăzi practic în toate jocurile de dublu de elită există jucători care pot folosi în egală măsură și forehand-ul și backhand-ul în egală măsură și care nu pot fi învinși atât de simplu. jucătorii cu un backhand puternic nu trebuie să se teamă la jocurile de dublu
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
pentru combinațiile stânga-dreapta. Fiecare încearcă, să se întoarcă după lovitură în colțul său de backhand, pentru a putea să joace următoarea minge în forehand. De câteva decenii echipele de dublu dintr-un stângaci și un dreptaci conduc în mod absolut elita mondială. Motivul: ambii jucători pot acoperi cu forehand-ul o mare parte din masă, dacă nu chiar întreaga masă, fără să fie incomodați. Asta îl presează pe adversar și-l forțează să-și asume un risc mai mare 4.8
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
1. Teoria echității și contractul psihologic Pentru ca justiția socială să determine coeziunea indivizilor la nivel societal este dezirabil să fie atent analizate modalitățile de recunoaștere și recompensare a meritelor. Principiul meritocrației vizează aspectele legate de criteriile după care sunt selectate elitele sociale, menite să dezvolte reprezentări diferite asupra valorii, la nivel social. John Rawls a inclus în rândul criteriilor anterior menționate statusul, munca, banii, accesul la putere, libertatea, meritele, drepturile, nevoile, accesul la asistență medicală și altele. Adoptarea acestor criterii, în conformitate cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sylva, Unirea ș.a. Asemenea inițiative definesc un tip de angajament social, un fel de a se raporta la valorile comunității, pe care Xenopol a știut să le fructifice. Ideea lui de bază pare să fi fost resurecția colectivă, pe seama mobilizării elitelor și a expansiunii binelui la orice nivel, oricând și oriunde. Când scotea, la Botoșani, efemera publicație Reînvierea (1903), Xenopol se situa deplin pe linia discursului regenerativ de la Putna, ca și atunci când Îi Îndemna pe studenți să adopte ca deviză Solidaritatea
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA LAURENȚIU VLAD Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: migrația studențeasca, formarea elitelor românești, Universitatea Liberă din Bruxelles, viața cotidiană în afara amfiteatrelor, secolele XIX-XX Cuprins Cuvânt de introducere / 7 Capitolul I. Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani de existență / 19 I.1. Universitatea Liberă din Bruxelles: statut, administrație / 24 I.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
anumite condiții de asiduitate la cursuri. În fine, ne-am încheiat demersul cu un eseu (a patra secțiune din acest volum) întrucâtva mai excentric dacă ar fi să ne gândim la tipologia și caracteristicile studiilor cu privire la traseele de formare a elitelor intelectuale ori ale istoriei instituționale a universităților etc. Aici am căutat mai degrabă să reconstituim, într-un demers de istorie culturală (fără să uităm de precursorii acestui domeniu: istoria mentalităților sau antropologia istorică), fragmente din viața unor oameni care, la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Belgiei, la universitățile din Gând și Liège (1918-1926)7. De asemenea, amintim și notațiile fugare relative la spațiul belgian dintr-o seama de cercetări mai generale dedicate fie prezenței românești în spațiul universitar european (Lucian Nastasă, Cornel Sigmirean), fie evoluției elitei politice autohtone (Mihai Sorin Rădulescu)8 etc. În ceea ce ne privește, demersul de față nu se dorește a fi decât un capitol aparte dintr-un cadru mai larg al cercetărilor pe care le-am început de câtva timp în domeniul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
România, în anii imediat următori încheierii Primului Război Mondial, la Universitatea din Gând ori la cea de la Liège, investigația noastră se constituie și că o secțiune distinctă, mai puțin cunoscută, a unui mare domeniu de cercetare, anume istoria formării intelectualilor și a elitelor românești. Să spunem totodată că, în afara celor deja menționați, în acest domeniu istoriografic s-au mai ilustrat Dumitru Cristian Amzăr, Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga, Nicolae Isar, Stelian Mândruț, Leonidas Rados, Vasile Pârvan, Elenă Siupiur, Maria Stan etc. De
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Datele statistice ni se par necesare pentru înțelegerea opțiunilor românilor raportate la alegerile făcute de ceilalți studenți (belgieni sau străini) ai Universității Libere. De asemenea, aceste date cantitative sunt necesare reflecției asupra rolului jucat de Universitatea din Bruxelles în formarea elitelor intelectuale și politice române ale veacului al XIX-lea. În acest sens, dincolo de cifre, ni s-a părut util să completăm prezentarea noastră cu scurte notițe biografice ale unora dintre titularii de doctorat. Fără a fi exhaustiv (sursele vremii nici
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
meteorologiei, seismologiei. Până la încheierea cercetării noastre privind carierele studenților care au obținut un titlu de doctor la Universitatea Liberă din Bruxelles, putem afirmă, pe baza datelor prezentate în acest studiu, că instituția belgiană a jucat un rol important în formarea elitelor românești ale vremii. De asemenea, așa cum am sugerat deja, românii care își fac studiile în Belgia reprezintă un subiect aparte în cadrul studiului relațiilor româno-belgiene dar poate constitui, totodată, o axă a cercetărilor legate de formarea elitelor intelectuale, administrative și politice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
rol important în formarea elitelor românești ale vremii. De asemenea, așa cum am sugerat deja, românii care își fac studiile în Belgia reprezintă un subiect aparte în cadrul studiului relațiilor româno-belgiene dar poate constitui, totodată, o axă a cercetărilor legate de formarea elitelor intelectuale, administrative și politice din societatea românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și din prima parte a celui următor. În sfârșit, aceste date și informații, completate cu o reconsituire a traiectoriilor personajelor identificate în tabelele de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cursul vremei bunăvoință Ex. Sale a fost dureros încercată, de către unii câri nu fac onóre numelui de student și de român, totuși scepticismul logic al diplomatului a fost vecinic învins și în viitor, de căldură unei inimi cu adevarat de elită. Excelentă Să a rămas același om simțitor, afabil și plin de o părintéscă grije pentru ai noștri 39. Din păcate, Societatea studenților români din Bruxelles nu a avut o evoluție prea bună. Informațiile de care dispunea elogiatul Ministru al României
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
că aceste documente - repetăm, puțin sau deloc cunoscute -, care au configurat mai multe subiecte de interes în tematica prezenței tinerilor români la studii la Universitatea Liberă, dau originalitate demersului nostru, care este unul, pe de o parte, de istoria formării elitelor, de migrație studențeasca, iar pe de altă parte, de istorie culturală, în dimensiunea microistoriei (prin secționarea și fragmentarea voita a demersului biografic), a cercetării mentalităților, dar și a demersului de antropologie istorică. Cele patru seturi de întrebări, reluate de noi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
numeroși și dintre străinii care deveneau doctori în filosofie și litere: peste 50 % din total, adică 12 din 23. Se cuvine să spunem că, indiferent de cifre, pentru o evaluare cantitativa a rolului jucat de studiile în străinătate în formarea elitelor românești sau în studierea fenomenului de migrație studențeasca, am incercat sa completăm acest tablou și cu o privire la nivel individual. În acest sens am reconsituit o seama de cariere ale titularilor unui doctorat la Universitatea Liberă, pentru a vedea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
însă deschide, în opinia noastră, noi piste de cercetare. Coborând la nivelul local, al oamenilor mai puțin excepționali, cercetarea carierelor celor ce au făcut studii în străinătate ar putea permite o evaluare mai largă a impactului acestui parcurs în configurarea elitelor locale, si, de ce nu, în dezvoltarea unor instituții sau a unor spații profesionale. În al treilea rând, am reținut că autoritățile statului român, fie cele din guvernul de la București sau din administrația locală din țară, ca și reprezentanții diplomatici la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Populare Române, București, 1962. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita liberală românească (1866- 1900), Editura All, București, 1998. Rădulescu, Mihai, Sorin, Sur l'élite du Părți Conservateur Roumain, în "Revue Roumaine d'Histoire", XXXVII, 1-2, janvier - juin 1998, pp. 61-72 / pp. 64, 67 (o versiune în limba română în Mihai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch Éditeur, Bruxelles, 1909. Angelescu, Constantin C., Studenții români în străinătate. Universitatea din Bruxelles, în "Studii și Cercetări Istorice", XVIII, noemvrie 1943, pp. 119-126
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
străinătate. Universitatea din Bruxelles, în "Studii și Cercetări Istorice", XVIII, noemvrie 1943, pp. 119-126. Bartier, John (en collaboration avec Georges de Vlamynck), Université Libre de Bruxelles (1834-1959), Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 1959. Bocșan, Nicolae, Barbuta, Nicolae, Contribuții la formarea elitelor economice românești. Studenți din România și din Transilvania la Institutul Superior de Comerț din Anvers (1868-1914), în Itinerarii istoriografice. Profesorului Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, coord.: Gabriel Bădărău, Iași, 1996, pp. 471-488. Bocșan, Nicolae, Contributions à
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pp. 149-158. Nastasă, Lucian, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006. Nastasă, Lucian, The Education of Romanian University Professors în Western Universities, în "Historical Social Research" / "Historische Sozialforschung" (Special Issue: Elite Formation), 33, 2, 2008, pp. 221-231. Sigmirean, Cornel, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2000. Van Rooy, Wim, L'Agitation étudiante et la fondation de l'Université Nouvelle en 1894, în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pp. 250-261 / (o versiune în limba franceză în "Revue Roumaine d'Histoire", XLVI, 1-4, janvier- décembre 2007, pp. 269-278). Vlad, Laurențiu, Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Date statistice dintr-un document mai puțin cunoscut, în Mobilitatea elitelor în România secolului XX, coord.: Mihai Dinu Gheorghiu, Mihăiță Lupu, Editura Paralelă 45, Pitești, 2008, pp. 125-144 / (o altă versiune în limba română, intitulată Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Câteva date statistice și exemplificări, în România
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
străinătate. Universitatea din Bruxelles, în "Studii și Cercetări Istorice", XVIII, noemvrie 1943, pp. 119-126. 5 Léon Vanderkidere, L'Université de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique, Imprimerie P. Weissenbruch, Bruxelles, 1884, pp. XCIX-CCXVIII. 6 Vezi Nicolae Bocșan, Nicolae Barbuta, Contribuții la formarea elitelor economice românești. Studenți din România și din Transilvania la Institutul Superior de Comerț din Anvers (1868-1914), în Itinerarii istoriografice. Profesorului Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, coord.: Gabriel Bădărău, Iași, 1996, pp. 471-488, respectiv Nicolae Bocșan, Contributions
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
l'Institut Supérieur de Commerce d'Anvers (1868-1914), în "Colloquia. Journal of Central European History", III-IV, 1-2, 1996-1997, pp. 167-183. 7 Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Date statistice dintr-un document mai puțin cunoscut, în Mobilitatea elitelor în România secolului XX, coord.: Mihai Dinu Gheorghiu, Mihăiță Lupu, Editura Paralelă 45, Pitești, 2008, pp. 125-144; o altă versiune în limba română, măi consistentă, intitulată Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Câteva date statistice și exemplificări
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Conservateur Roumain, în "Revue Roumaine d'Histoire", XXXVII, 1-2, janvier - juin 1998, pp. 61-72 / pp. 64, 67 (o versiune în limba română în Mihai Sorin Rădulescu, Genealogia românească. Istoric și bibliografie, Muzeul Brăilei - Editură Istros, Brăila, 2000, pp. 227-239), respectiv Elită liberală românească (1866-1900), Editura All, București, 1998, pp. 113, 116, 118. 1 Camille Liégeois, Fernand Kraentzel, Organisation de l'enseignement supérieur en Belgique, în L'Organisation de l'enseignement supérieur, ÎI, Institut Internațional de Coopération Intellectuelle - Société des Nations, 1938
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]