11,021 matches
-
școli și puteau obține cele mai bune slujbe pentru ei. Era practic imposibil să ajungi în elita conducătoare a Uniunii Sovietice fără a fi membru al Partidului Comunist. Calitatea de membru își avea riscurile ei, în mod special pe vremea epurărilor lui Stalin. Calitatea de membru al partidului nu era accesibilă oricui. Pentru a deveni membru de partid, candidatul trebuia să obțin aprobarea diverselor comitete, iar trecutul fiecărui candidat era cercetat cu atenție. Cum noile generații creșteau fără să știe altceva
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/298411_a_299740]
-
partidului cât și încercarea lui Stalin să-și întărească baza de susținere prin depășirea numerică a veteranilor bolșevici și prin reducerea influenței lor în partid. Până în 1933, partidul avea aproximativ 3,5 milioane de membri dar, ca un rezultat al epurărilor, numărul lor a scăzut la 1,9 milioane până în 1939. În 1986, Partidul Comunist avea peste 19 milioane de membri, aproximativ 10% din populația adultă a URSS-ului. Peste 44% dintre membrii partidului erau clasificați "muncitori" și 12% "țărani colhoznici
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/298411_a_299740]
-
Stalin, având dubii privind loialitatea calmîcilor, a dispus deportarea făra avertisment a întregului popor calmîc în Siberia. Deportații au fost urcați în toiul iernii în trenuri mărfare. Jumătate din ei au pierit în timpul transportului și în anii surghiunului, acțiunea de epurare etnică rămînînd necunoscută pînă recent. Din cauza răsfirării pe un teritoriu vast, în toată Siberia, limba și cultura kalmîcilor a suferit un declin, fiind amenințate cu dispariția. Nikita Hrușciov a permis calmîchilor reîntoarcerea, însă au găsit casele și locurile de muncă
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]
-
o personalitate romantică, s-a îndrăgostit frecvent și, într-o perioadă scurtă, a fost căsătorit de cinci ori. Prima dată s-a căsătorit în 1913, cu o colegă de la tipografie, Anna Izriadnova, cu care a avut un fiu, Iuri. În timpul epurării staliniste, Iuri Esenin a fost arestat și a murit în 1937, într-un lagăr de muncă forțată din Gulag. În 1918, Esenin s-a căsătorit pentru a doua oară, cu actrița Zinaida Raikh. Cu aceasta a avut o fiică, Tatiana
Serghei Esenin () [Corola-website/Science/298503_a_299832]
-
Serghei Kirov, Gorki a fost plasat în mod neașteptat sub arest la domiciliu în casa sa din Moscova. I se aduceau în fiecare zi o ediție specială a ziarului "Pravda" în care nu se găsea nicio știre despre arestări sau epurări. Maxim Gorki a murit în iunie 1936, la scurt timp după moartea subită a fiului său, "Maxim Peșkov", survenită în mai 1935. Ambele decese au fost privite cu suspiciune în epocă, dar zvonurile de otrăvire nu au putut fi niciodată
Maxim Gorki () [Corola-website/Science/298521_a_299850]
-
Simion Oeriu, demnitar important în comisia de armistițiu, numit între timp ministru subsecretar de stat. Acesta l-a șantajat pe titularul catedrei, Profesorul Ciocâlteu, cu vederile legionare ale fiului său, exprimate în adolescență. A obținut de la ministrul Educației, Ștefan Voitec, epurarea Profesorului Ciocâlteu, în februarie 1947, în pofida faptului că o comisie de epurare îi analizase dosarul și îl găsise fără reproș. În calitate de președinte al Comisiei Ministeriale pentru Aplicarea Tratatului de Pace, Simion Oeriu este unul din cosemnatarii "Proclamației guvernului către popor
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
subsecretar de stat. Acesta l-a șantajat pe titularul catedrei, Profesorul Ciocâlteu, cu vederile legionare ale fiului său, exprimate în adolescență. A obținut de la ministrul Educației, Ștefan Voitec, epurarea Profesorului Ciocâlteu, în februarie 1947, în pofida faptului că o comisie de epurare îi analizase dosarul și îl găsise fără reproș. În calitate de președinte al Comisiei Ministeriale pentru Aplicarea Tratatului de Pace, Simion Oeriu este unul din cosemnatarii "Proclamației guvernului către popor", din 30 decembrie 1947, prin care se aducea la cunoștință abdicarea regelui
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
influență importantă asupra lui Stalin, care a început să aibă încredere în comandanții săi și în Șeful Marelui Stat Major, (permițând de exemplu Șefului Marelui Stat Major să aibă ultimul cuvânt în numirea comandanților de front). După marele val de epurări din 1937, (care afectase profund toate eșaloanele de comandă ale Armatei Roșii), după ce nu reușise să anticipeze declanșarea atacului din 1941 și după ce subestimase puterea militară a germanilor în 1942, Stalin sfârșea prin a se încrede în generalii săi. Pe
A doua bătălie de la Harkov () [Corola-website/Science/307036_a_308365]
-
la Academia Marelui Stat Major, unde a studiat probleme importante ale strategiei militare și alte subiecte, sub îndrumarea unor generali cu experiență, printre ei aflându-se și Mihail Tuhacevski. Pe la mijlocul anului 1937, situația de la vârful Armatei Roșii era foarte grea: epurările staliniste a lăsat vacante numeroase posturi de comandanți din vârful ierarhiei militare. Vasilevski a fost numit în Marele Stat Major în octombrie 1937 isr funcția sa a fost cea de ""responsabil pentru pregătirea operațională a ofițerilor superiori"." În 1938, a
Alexandr Vasilevski () [Corola-website/Science/307133_a_308462]
-
înlocuit de Nicolai Bulganin, dar a fost numit adjunct al ministrului apărării naționale, însărcinat cu cercetarea militară, o poziție secundară fără prea mare importanță militară. Vasilevski a fost pensionat după un an de Nikita Hrușciov, devenind astfel una dintre victimile epurării nesângeroase care l-a eliminat din fruntea armatei și pe Jukov. În 1959, Vasilevski a fost numit într-o funcție decorativă de Inspector general al Ministerului apărării. Mareșalul și-a publicat memoriile în 1973, " Problema întregii vieți". a murit pe
Alexandr Vasilevski () [Corola-website/Science/307133_a_308462]
-
de vedere științific și metodic. Sub îndrumarea să, a fost obținut (în 1920) primul doctorat în matematici pure, la o universitate românească, de către O. Mayer. După război a funcționat că rector în dificilă perioadă 1944-1945. A fost președintele comisiei de epurare de la Universitatea ieșeana, din care mai făceau parte profesorii Iorgu Iordan și Gheorghe Zâne, înlocuit ulterior cu Andrei Oțetea. Până în primăvara anului 1945, această comisie a înlăturat de la catedră aproximativ 30 de cadre didactice, puse sub acuzația de colaborare cu
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
fel, Catedra și Laboratorul de geografie au ajuns la Zlatna, în Munții Apuseni. Acolo i-a parvenit lui M. David ordinul prin care, începând cu data de 22 octombrie 1944, era demis din învățământ, fiind astfel printre primele victime ale epurării pe motive politice. Pe lângă vasta sa activitate didactică și organizatorică, M. David a desfășurat și o intensă muncă de cercetare științifică, aducând valoroase contribuții la cunoașterea geologiei și geografiei unor însemnate regiuni din teritoriul patriei. În urma unor asidue observații de
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
Dar și casele catolicilor sunt percheziționate. Cei care arată dezaprobare în fața masacrului sunt și ei în pericol de-a fi uciși. Înflorirea păduceilor din Cimitirul Inocenților în dimineața de 24 august, este văzută de mulțime drept un semn divin al epurării. Cadavrul lui Coligny este găsit în apele Senei și după ce este lăsat să putrezească trei zile, este emasculat și apoi spânzurat. În dimineața de 24 august regele ordonă în van încetarea masacrului. El ia diverse măsuri și încearcă în zadar
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
în mod deosebit în industria ceramicii, faianței, în olărit, în fabricarea țiglei și cărămidei pentru construcții, sau în operele de artă. Amestecat cu calcar este folosit în industria pentru producerea cimentului. Prin caracterul său adsorbant (schimb ionic) se folosește la epurarea apei, sau ca decolorant. Caolinul este folosit în industria ceramicei a porțelanului, sau pentru apretarea hârtiei. Datorită structurii poroase este folosit ca termoizolant în construcții, sau pentru etanșare (clay) , la fel ca și produse farmaceutice, sau ca și catalizatori. Utilizarea
Minerale argiloase () [Corola-website/Science/308677_a_310006]
-
fost apoi soția lui Vasile Luca. Din 7 iunie 1950, a fost membră în Comitetul Cinematografiei și a fost eliberată din funcție la 12 iulie 1952 ca „necorespunzătoare” (printre altele i s-a imputat că ar fi fost sionistă), în cadrul epurării celor din anturajul grupului Pauker-Luca-Georgescu (mai semnificativi: Valter Roman, Mihail Boico, C. Neumann, Mihail Patriciu ș.a.). În 1952 a fost arestată, în acelaș timp cu soțul ei, fiind apoi condamnată la închisoare. S-a aflat în detențiune mai mulți ani
Elisabeta Luca () [Corola-website/Science/306584_a_307913]
-
precum scriitorul Mikola Hvilovi, s-au sinucis. Unul dintre cei mai importanți bolșevici veterani ucraineni, Mikola Skripnik, care a fost la cârma procesului de ucrainizare, s-a sinucis prin împușcare în vara anului 1933, în momentele de maximă violență a epurărilor din Partidul Comunist Ucrainean. Partidul Comunist Ucrainean, sub conducerea unor lideri numiți de Moscova, așa cum au fost Lazar Kaganovici, Stanislav Kosior și Postîșev, au accelerat la începutul anului 1934 procesul de eliminare a "contrarevoluționarilor, naționaliștilor, spionilor și dușmanilor de clasă
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
1926-1932, a fost condusă de Liviu Rebreanu ales an de an timp de șapte ani consecutiv. A fost în opinia istoricilor literari cea mai bună perioadă a S.S.R. După 1944 s-au exercitat asupra S.S.R. presiuni politice din partea noii puteri, epurări etc. Conferința de fuziune între S.S.R. și societatea Autorilor dramatici din martie 1949 marchează înființarea Uniunii Scriitorilor din R.P.R., ulterior "din R.S.R.", devenită U.S.R. în 1990.
Societatea Scriitorilor Români () [Corola-website/Science/306845_a_308174]
-
milioane de dolari, în contrapartida exporturilor a căror valoare a fost de 290 de milioane de dolari. Nici în ultimii ani Hodja nu a renunțat la viziunile sale de factură stalinistă. Aflat în ultima perioadă a vieții, ordonă o ultimă epurare, în anul 1981, prin condamnarea la moarte a o serie de oficiali ai partidului și guvernului; printre aceștia și Mehmet Shehu, primul-ministru, aflat în funcție încă din 1954. În ultimii ani de viață Enver Hoxha s-a retras în „semi-pensionare
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
absolvire până în 1931 a deținut diferite funcții militare de importanță crescândă: șeful Districtelor Militare Transbaikal și Caucazul de Nord. În 1938 a fost numit la comanda unui corp de armată. Promovările în acea perioadă erau rapide pentru ofițerii care supraviețuiseră epurărilor staliniste din 1937-1938. Se pesupune că protecția lui Voroșilov a fost cheia supraviețuirii și avansării lui Konev. În 1937, Konev este ales deputat al Sovietului Suprem al URSS și în 1939 membru supleant al CC al PCUS. Când Germania Nazistă
Ivan Konev () [Corola-website/Science/306984_a_308313]
-
clasa politică conducătoare este sunită. De altfel, relațiile dintre cele două țări începuseră să se deterioreze începând cu 1979, odată cu izbucnirea revoluției islamice în Iran, percepută ca un pericol la adresa stabilității regimului secular irakian. În fine, tulburările post-revoluționare din Iran, epurarea pe criterii politice a cadrelor de vârf ale armatei, fuga masivă a elitelor intelectuale și conducătoare din Iran, au constituit pentru Saddam Hussein o oportunitate nesperată pentru declanșarea războiului. Înainte de revoluția islamică, sub conducerea autoritară a șahinșahului Mohammad Reza Pahlavi
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
Trupele irakiene erau slab antrenate și incapabile să mânuiască eficient armamentul din dotare. Ofițerii ce le conduceau fuseseră promovați pe baza loialității față de Saddam Hussein și regimul său. Nici armata iraniană nu stătea mai bine din acest punct de vedere. Epurările succesive printre generalii iranieni, conduseseră la promovarea de ofițeri inferiori în ierarhia superioară a armatei, pe baza loialității față de regimul islamic, un exemplu fiind comandantul trupelor de uscat, Sayyed ʿAli Širăzi, fost căpitan. De asemenea exista o oarece rivalitate între
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
suport aerian, rezultatele fiind mai degrabă mediocre și soldându-se cu mari pierderi umane și în tehnică de luptă. Ambele țări au avut carențe serioase în ceea ce privește tactica războiului modern, confruntându-se cu o lipsă acută de personal calificat, Iranul datorită epurărilor succesive la nivelul cadrelor militare superioare, iar Irakul datorită nepotismului și politizării practicate la numirea cadrelor superioare ale armatei. La modul general, Iranul a improvizat mai mult, adesea cu succes, a atacat mai mult, în timp ce Irakul s-a apărat mai
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
sale. Plenara CC al PCR din aprilie 1968 a făcut o analiză a așa-numitor greșeli comise de partid în trecut și a hotărât reabilitarea unor foști demnitari comuniști (în special grupul lui Lucrețiu Pătrășcanu) care au căzut victimă a epurărilor de la mijlocul anilor 1950. Cum pe vremea aceea Drăghici era ministru de interne, și răspundea direct de arestarea și interogarea comuniștilor acuzați, a fost făcut responsabil principal (Gheorghe Gheorghiu-Dej nu mai trăia) și a fost înlăturat din toate funcțiile de
Alexandru Drăghici () [Corola-website/Science/308323_a_309652]
-
întâlnit cu generalul Florescu care i-a propus să treacă în armata română. În scrisoare este descrisă tentativa de înlăturare a generalului din funcția pe care o deținea, printr-o pensionare forțată. Această acțiune se înscria într-o serie de „epurări“ îndreptate împotriva ofițerilor din armata României proveniți din teritorii din afara Vechiului Regat. , fiindu-i apreciate faptele de vitejie. Este avansat colonel al armatei române chiar înaintea Războiului de Independență. După război a ocupat mai multe funcții în armata română ajungând
Moise Groza () [Corola-website/Science/307429_a_308758]
-
o conducere interimară prezidată de Béla Breiner. Ca mulți comuniști, a fost derutat la început de Pactul Ribentropp-Molotov și de interzicerea condamnării nazismului începând din anul 1939 și a încercat apoi să-și justifice rațiunea. Aflat și el în obiectivul epurărilor fatale din URSS, ar fi fost la început salvat datorită ajutorului din partea lui Gheorghi Dimitrov, dar s-a crezut greșit că le-a căzut în cele din urmă victimă în anul 1940. În 1963, la Sofia, la o ceremonie solemnă
Boris Ștefanov () [Corola-website/Science/307446_a_308775]