12,214 matches
-
să fii doar filosof... îi invidiezi pe tirani, vrei să fii în locul lor, să ai putere (p. 220). În pofida avertismentelor primite, Platon pornește din nou spre Sicilia, căci rămâne convins de necesitatea conjugării dintre acțiunea omului politic și ideile înțeleptului : Filosofii care nu sunt conducători sunt la fel de neîntregi și de neputincioși ca și conducătorii care nu-s filosofi (p. 220). Încă de la sosirea în Siracuza, gânditorul descoperă că tânărul suveran și-a pierdut entuziasmul de altădată față de proiectul statului egalitarist pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
220). În pofida avertismentelor primite, Platon pornește din nou spre Sicilia, căci rămâne convins de necesitatea conjugării dintre acțiunea omului politic și ideile înțeleptului : Filosofii care nu sunt conducători sunt la fel de neîntregi și de neputincioși ca și conducătorii care nu-s filosofi (p. 220). Încă de la sosirea în Siracuza, gânditorul descoperă că tânărul suveran și-a pierdut entuziasmul de altădată față de proiectul statului egalitarist pe care acum îl consideră utopic, o idee frumoasă... din păcate nerealizabilă (p. 225). Filosoful îl acuză pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care nu-s filosofi (p. 220). Încă de la sosirea în Siracuza, gânditorul descoperă că tânărul suveran și-a pierdut entuziasmul de altădată față de proiectul statului egalitarist pe care acum îl consideră utopic, o idee frumoasă... din păcate nerealizabilă (p. 225). Filosoful îl acuză pe Dionis II că i-a preluat doar formal concepțiile, dar le-a transformat radical lipsindu-le de orice substanță : el a tăiat capul republicii visate prin înlocuirea conducătorilor filosofi cu un rege, adică tot un tiran, și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o idee frumoasă... din păcate nerealizabilă (p. 225). Filosoful îl acuză pe Dionis II că i-a preluat doar formal concepțiile, dar le-a transformat radical lipsindu-le de orice substanță : el a tăiat capul republicii visate prin înlocuirea conducătorilor filosofi cu un rege, adică tot un tiran, și i-a măcelărit trupul prin înlăturarea egalității dintre oameni (p. 231). Noul despot l-a chemat la Siracuza ca să-i arate ceea ce se poate face din construcția lui imaginară (p. 231), căci
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
propunerea drept o batjocorire a ideii de republică și refuză să-i fie părtaș, căci preferă să fie învins într-o bătălie mare decât să câștige o luptă neînsemnată și ridicolă (p. 231- 232). Fost adept al statului imaginat de filosof, Dionis II i-a descoperit neajunsurile de cum a ajuns pe tron, în postura de a-i aplica principiile. Pe de altă parte, Dion năzuiește, dimpotrivă, să înfăptuiască republica lui Platon, ducându-i ideile până la capăt (p. 225). În viziunea lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
totală între ei. Dion vrea să-l răstoarne cu armele pe Dionis II, căci, așa cum îi explică Heraclid lui Platon, republica lui e un vis minunat, dar vis va rămâne, dacă nu se va nimici tirania lui Dionis (p. 234). Filosoful nu poate concepe un stat care s-ar naște din crimă și violență (p. 234), astfel că nu se alătură răzvrătiților, după cum nu a dorit să-l susțină nici pe tiran. Uciderea lui Dion de către cei dornici să câștige astfel
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu a dorit să-l susțină nici pe tiran. Uciderea lui Dion de către cei dornici să câștige astfel bunăvoința lui Dionis II echivalează cu moartea ideii de republică, așa cum a conceput-o Platon. După eșecul definitiv al teoriilor sale politice, filosofului nu-i mai rămâne decât să se întoarcă în cetatea natală. Siracuza este teritoriul înfrângerii lui Platon ca virtual om de stat, Atena reprezintă locul insuccesului său ca maestru spiritual. Anniceris, cel care l-a eliberat pe gânditor din închisoarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe gânditor din închisoarea din Egina și i-a dăruit grădina destinată să adăpostească o școală de înțelepciune, este în fapt învățăcelul caraghios al lui Aristip, aflat în total dezacord de idei cu Platon (p. 210). Aparenta generozitate a acestui filosof jovial și afabil din Cyrene (p. 211), susținător al teoriei că plăcerea e scopul vieții, cu temperament opus celui grav, serios, sever al atenianului, ascunde un scop viclean, acela de a-l obliga să-i accepte ideile sau măcar să nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a-i urmări așa cum se cuvine raționamentul, deranjat de felul ăsta brutal de a-și impune părerea (p. 214). Admițând că a fost învins, dar nu și convins în discuție, el afirmă că nu intenționează să-și depășească statutul de filosof de rând și că a dorit doar să se scarpine de râia gloriei celui eliberat din Egina (p. 215). Adept al unei școli de gândire rivale, Aristip nu se lasă sedus de argumentele lui Platon. Mai grav pentru filosof este
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de filosof de rând și că a dorit doar să se scarpine de râia gloriei celui eliberat din Egina (p. 215). Adept al unei școli de gândire rivale, Aristip nu se lasă sedus de argumentele lui Platon. Mai grav pentru filosof este că, rând pe rând, ajung să-l abandoneze și discipolii. Aristotel se îndepărtează de el ca să-și descopere propriul drum intelectual, căci nu dorește să fie asimilat mereu maestrului actual, după cum nici Platon nu s-a mulțumit să fie
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu dorește să fie asimilat mereu maestrului actual, după cum nici Platon nu s-a mulțumit să fie numit doar ucenic al lui Socrate : Tocmai fiindcă ești un bun profesor, trebuie să te părăsesc dacă vreau să devin eu însumi bun filosof. Vreau să nu mai fiu, nici azi, nici peste o sută și nici peste o mie de ani discipolul tău (p. 241). Parafrazând o faimoasă sentință din Etica Nicomahică, conducătorul Academiei este nevoit să admită această despărțire asimilabilă unei trădări
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
este nevoit să admită această despărțire asimilabilă unei trădări : vei spune peste tot că Platon ți-e prieten, dar că mai mare prieten ți-e adevărul (p. 241). Speusip, nepotul lui Platon, constată că nu are chemare pentru îndeletnicirea de filosof și afirmă că un singur filosof în familia lui e de ajuns (p. 243). Odinioară, Lastheneia s-a străduit mult să fie acceptată ca elevă și să înfrângă prejudecățile misogine ale pretins atotștiutorului Platon cu argumentul că Socrate era mult
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
asimilabilă unei trădări : vei spune peste tot că Platon ți-e prieten, dar că mai mare prieten ți-e adevărul (p. 241). Speusip, nepotul lui Platon, constată că nu are chemare pentru îndeletnicirea de filosof și afirmă că un singur filosof în familia lui e de ajuns (p. 243). Odinioară, Lastheneia s-a străduit mult să fie acceptată ca elevă și să înfrângă prejudecățile misogine ale pretins atotștiutorului Platon cu argumentul că Socrate era mult mai modest când mărturisea că nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Odinioară, Lastheneia s-a străduit mult să fie acceptată ca elevă și să înfrângă prejudecățile misogine ale pretins atotștiutorului Platon cu argumentul că Socrate era mult mai modest când mărturisea că nu știe nimic (p. 216). O dată admisă între ucenicii filosofului, ea constată că aceștia nu îl prea ascultă, o dată ce unul zvârle din copite, altul îi întoarce învățătura pe dos (p. 222). Maestrul susține că tinerii nu își respectă profesorii cum a făcut el, niciodată ieșit din cuvântul lui Socrate, ea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din urmă, gânditorul rămâne singur cu nălucirea Arheanassei alungată de el la Siracuza. Când Platon a refuzat să-l sprijine pe Dion în ofensiva armată împotriva lui Dionis II deoarece nu era de acord cu violența, Heraclid i-a reproșat filosofului că este un simplu flecar incapabil de acțiune pentru realizarea propriilor idei : așa cum vrei tu, nu se va schimba nimic niciodată [...] vei rămâne în amintirea oamenilor ca un mare filosof, cel mai mare filosof al vorbelor goale (p. 234-235). La
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu era de acord cu violența, Heraclid i-a reproșat filosofului că este un simplu flecar incapabil de acțiune pentru realizarea propriilor idei : așa cum vrei tu, nu se va schimba nimic niciodată [...] vei rămâne în amintirea oamenilor ca un mare filosof, cel mai mare filosof al vorbelor goale (p. 234-235). La rândul său, tiranul Siracuzei, dușmanul lui Dion, i-a adus o învinuire similară înțeleptului acuzat că nu susține dreptatea în fapt, ci doar teoretic : Platon nu vrea să fie de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu violența, Heraclid i-a reproșat filosofului că este un simplu flecar incapabil de acțiune pentru realizarea propriilor idei : așa cum vrei tu, nu se va schimba nimic niciodată [...] vei rămâne în amintirea oamenilor ca un mare filosof, cel mai mare filosof al vorbelor goale (p. 234-235). La rândul său, tiranul Siracuzei, dușmanul lui Dion, i-a adus o învinuire similară înțeleptului acuzat că nu susține dreptatea în fapt, ci doar teoretic : Platon nu vrea să fie de partea legii și a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a dovedit neputincios nu numai de a trece dincolo de idee, dar și de a o cunoaște în toată profunzimea ei (p. 240). Confruntat cu realitatea, autorul proiectului politic himeric năruit atât de dramatic este silit să recunoască : sunt un biet filosof de vorbe goale (p. 240). În momentul când realizează că s-a întors viața împotriva filosofiei, după plecarea ultimilor discipoli, Platon se mărturisește cuprins de o imensă oboseală și o nesfârșită scârbă de sine, ca filosof de vorbe goale : n-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
recunoască : sunt un biet filosof de vorbe goale (p. 240). În momentul când realizează că s-a întors viața împotriva filosofiei, după plecarea ultimilor discipoli, Platon se mărturisește cuprins de o imensă oboseală și o nesfârșită scârbă de sine, ca filosof de vorbe goale : n-am avut puterea să înfăptuiesc nimic pe lumea asta, iar pedeapsa este că am rămas singur, părăsit de toți, prieteni și elevi (p. 244). În fața apariției fantomatice a Arheanassei, plăsmuitorul utopiei republicii își recunoaște eșecul : Visul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se potrivește cu filosofia mea, fiindcă viața în general nu se potrivește cu vorbele (p. 245). Cel ce va fi numit peste veacuri divinul Platon este totodată și neputinciosul Platon (p. 246). Piesa lui Dumitru Solomon înregistrează tentativa zadarnică a filosofului de a-și transpune în lumea reală frumoasa construcție de idei. Ca și celelalte lucrări dramatice consacrate de scriitor unor mari filosofi elini, Diogene câinele se deschide printr-un prolog care oferă mai multe variante de interpretare a personalității protagonistului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
veacuri divinul Platon este totodată și neputinciosul Platon (p. 246). Piesa lui Dumitru Solomon înregistrează tentativa zadarnică a filosofului de a-și transpune în lumea reală frumoasa construcție de idei. Ca și celelalte lucrări dramatice consacrate de scriitor unor mari filosofi elini, Diogene câinele se deschide printr-un prolog care oferă mai multe variante de interpretare a personalității protagonistului. Pentru început, autorul schițează tabloul Atenei, cetate strălucitoare și placidă, obosită de războaie și plăceri, incapabilă să-și repare trecutul și vigoarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vieții dormind. În această lume coborând spre amurg, sătulă de ea însăși, singura apariție insolită este extravagantul Diogene, milogul, cinicul, fanfaronul, care își refuză orice confort și dă lecții oamenilor din butoiul ales ca domiciliu. Cu atitudinile sale mereu șocante, filosoful nu se lasă descifrat ușor, iar nevoia lui de independență absolută poate fi înțeleasă în chip diferit : A fost Diogene un „Socrate nebun”, cum zicea Platon, ori pur și simplu un caraghios ? Un noncorfomist sau un snob avant la lettre
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Față de ce ? De societate ? De istorie ? De sine ? (p. 104). O dată în plus, dramaturgul român se bazează în piesa lui pe textele antice, sursa principală de inspirație fiind lucrarea lui Diogenes Laertios. Dumitru Solomon urmează îndeaproape Despre viețile și doctrinele filosofilor din care citează de multe ori aproape exact. El preia astfel numeroase anecdote și vorbe de duh puse pe seama lui Diogene, de la alegerea numelui de „câine”, întrucât se gudură pe lângă cei care îi dau ceva, latră pe cei care nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să-l audă ciripind, dar defel dornici să asculte cuvinte serioase (IV 27). Două dintre interludiile consacrate întâlnirilor dintre Diogene și alți oameni de vază ai timpului sunt alcătuite aproape exclusiv din pasaje împrumutate din opera lui Diogenes Laertios. Astfel, filosoful cinic calcă pe trufia lui Platon cu altă trufie, după cum remarcă interlocutorul lui (IV 26) ; apare cu un cocoș jumulit în fața celor cărora elevul lui Socrate le arăta că omul e un animal biped, dar fără pene (VI 40) ; se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a înțelege conceptele respective (VI 53). În chip similar, scena întâlnirii dintre Diogene și Alexandru Macedon este descrisă prin intermediul unor pasaje preluate de la Diogenes Laertios : cei doi se prezintă cu atributele lor definitorii, „marele împărat” și, respectiv, „câinele” (VI 60) ; filosoful socotește că a fi în suita suveranului ar însemna doar obligația de a lua prânzul și cina când ar porunci acesta (VI 45) și îi cere regelui dispus să-i acorde orice favoare doar să se dea la o parte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]