10,713 matches
-
împotriva occidentalizării și modernizării; s-a sincronizat repede cu gândirea filosofică occidentală; și a avut (și încă are) lipsuri în gândirea etică”. (Marta Petreu, Mircea Flonta, Ioan Lucian Muntean, „România, Filosofia în” din "Enciclopedia Routledge de filosofie", 2004) Primele texte filosofice atestate pe teritoriul românesc sunt scrierile patristice. Din aceste culegeri de texte, care sunt traduceri în slavona bisericească, cele mai importante sunt lucrările lui Pseudo-Dionisie Areopagitul și "Dialectica" de Sf. Ioan Damaschin. De asemenea, au circulat extrase din filosofii antici
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
multe reflecții morale și politice, dintr-un punct de vedere ascetic. Ea ilustrează teocrația bizantină și propune un model de prinț-călugăr. La mijlocul secolului 17, româna dobândește statul de limbă liturgică pe lângă greacă și slavonă, și începe să-și dezvolte vocabularul filosofic. Nicolae Milescu (1638-1708) a făcut prima traducere în română a unui text filosofic (tratatul " Despre rațiunea dominantă" de Pseudo-Iosif Flaviu, tradusă în jurul 1688). Miron Costin (1633-1691) a scris primul poem filosofic în română, „Viața lumii” (1672), o reflecție etică asupra
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
teocrația bizantină și propune un model de prinț-călugăr. La mijlocul secolului 17, româna dobândește statul de limbă liturgică pe lângă greacă și slavonă, și începe să-și dezvolte vocabularul filosofic. Nicolae Milescu (1638-1708) a făcut prima traducere în română a unui text filosofic (tratatul " Despre rațiunea dominantă" de Pseudo-Iosif Flaviu, tradusă în jurul 1688). Miron Costin (1633-1691) a scris primul poem filosofic în română, „Viața lumii” (1672), o reflecție etică asupra fericirii pământești. Cea mai importantă alcătuire filosofică a acestui secol este "Divanul" (1698
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
greacă și slavonă, și începe să-și dezvolte vocabularul filosofic. Nicolae Milescu (1638-1708) a făcut prima traducere în română a unui text filosofic (tratatul " Despre rațiunea dominantă" de Pseudo-Iosif Flaviu, tradusă în jurul 1688). Miron Costin (1633-1691) a scris primul poem filosofic în română, „Viața lumii” (1672), o reflecție etică asupra fericirii pământești. Cea mai importantă alcătuire filosofică a acestui secol este "Divanul" (1698) de Dimitrie Cantemir (1673-1723), tratat filosofic care susține etica ortodoxă cu argumente raționale. Tratatul a fost tradus în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
traducere în română a unui text filosofic (tratatul " Despre rațiunea dominantă" de Pseudo-Iosif Flaviu, tradusă în jurul 1688). Miron Costin (1633-1691) a scris primul poem filosofic în română, „Viața lumii” (1672), o reflecție etică asupra fericirii pământești. Cea mai importantă alcătuire filosofică a acestui secol este "Divanul" (1698) de Dimitrie Cantemir (1673-1723), tratat filosofic care susține etica ortodoxă cu argumente raționale. Tratatul a fost tradus în arabă pentru a fi folosit de creștinii sirieni și, mai târziu, în bulgară. Unele texte filosofice
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Pseudo-Iosif Flaviu, tradusă în jurul 1688). Miron Costin (1633-1691) a scris primul poem filosofic în română, „Viața lumii” (1672), o reflecție etică asupra fericirii pământești. Cea mai importantă alcătuire filosofică a acestui secol este "Divanul" (1698) de Dimitrie Cantemir (1673-1723), tratat filosofic care susține etica ortodoxă cu argumente raționale. Tratatul a fost tradus în arabă pentru a fi folosit de creștinii sirieni și, mai târziu, în bulgară. Unele texte filosofice au fost scrise în latină. Gavril Ivul (1619-1678), un iezuit care a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
filosofică a acestui secol este "Divanul" (1698) de Dimitrie Cantemir (1673-1723), tratat filosofic care susține etica ortodoxă cu argumente raționale. Tratatul a fost tradus în arabă pentru a fi folosit de creștinii sirieni și, mai târziu, în bulgară. Unele texte filosofice au fost scrise în latină. Gavril Ivul (1619-1678), un iezuit care a predat filosofia la Universitatea din Viena, a scris un tratat logic, "Propositiones ex universa logica" (1654). Cantemir a scris un manual de logică și un tratat teologo-fizic, "Sacrosanctae
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
John Locke). Importante personaje ale secolului pot fi considerate Samuel Micu (1745-1806) în Transilvania, și Iosif Moisiodax (1730-1800) în Moldova. Primul a tradus intenisiv din Wolffian Baumeister, promovând implicit iluminismul german. Ultimul a contribuit în mod decisiv la modernizarea curriculumului filosofic în Academiile Princiare. El a scris eseul numit "Apologia", o pledoarie în favoarea filosofiei europeane moderne și împotriva scolasticii korydaleiane aristotelice. Limba filosofică a acestul secol a fost mai mult greaca. O excepție notabilă a fost clucerul Ioan Geanetu, care a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
tradus intenisiv din Wolffian Baumeister, promovând implicit iluminismul german. Ultimul a contribuit în mod decisiv la modernizarea curriculumului filosofic în Academiile Princiare. El a scris eseul numit "Apologia", o pledoarie în favoarea filosofiei europeane moderne și împotriva scolasticii korydaleiane aristotelice. Limba filosofică a acestul secol a fost mai mult greaca. O excepție notabilă a fost clucerul Ioan Geanetu, care a publicat în 1787, în greacă și franceză, un tratat numit "Réfutation du traité d'Ocellus de la nature de l'univers". În el
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
sistemul lui Schelling. Ei n-au fost doar promotori ai filosofiei moderne și a științelor naturii, dar de asemenea a ideilor iluministe. Filosofia „filosofilor” francezi a avut așadar un impact major asupra intelighenției românești prin cursurile lor și cărțile publicate. Filosofic, cel mai interesant dintre acești autori a fost Beniamin Lesvios, "Metafizica" căruia conține, printre altele, o teorie a percepției în care e implicată discuția despre posibilitatea conceptuală a inversiei culorilor. De asemenea, este important de menționat că Philippides este primul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
discutabil dacă l-a cunoscut sau nu personal pe Kant. Știm că în scopuri didactice, a decis să facă o traducere românească a unora dintre lucrările lui Krug, pe le-a folosit ulterior ca manual. "Manualul de filosofie și literatură filosofică" a lui Krug a fost tradus în prima periodă a secolului 19, de trei ori, de August Treboniu Laurian (1810-1881), Timotei Cipariu (1805-1887) și Simeon Bărnuțiu (1808-1864). Ei au fost toți transilvăneni și au studiat la Viena. Ciprariu a fost
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Cipariu (1805-1887) și Simeon Bărnuțiu (1808-1864). Ei au fost toți transilvăneni și au studiat la Viena. Ciprariu a fost profesor de filosofie la Colegiul Român din Blaj, unde a predat folosirea lucrărilor lui Krug în jurul anului 1828. Ca atare, crica filosofică a fost în principal o specialitate transilvăneană. Un filosof important al acestei perioade este Eufrosin Poteca (1786-1858). El a studiat la Academia Domnească din București alături de Vardalachos, Doukas și Lesvios, precum și la universitățile din Pisa și Paris (1820-1825). Eufrosin Poteca
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Poteca (1786-1858). El a studiat la Academia Domnească din București alături de Vardalachos, Doukas și Lesvios, precum și la universitățile din Pisa și Paris (1820-1825). Eufrosin Poteca a predat filosofia la Academia Sfântul Sava și a fost un traducător prolific de lucrări filosofice și teologice. Propria sa filosofie a fost puternic influențată de senzualismul lui Condillac, de Tracy și Soave, de filosofia politică a lui Rousseau și de puternicele sale credințe creștine. El a susținut că trei principii metafizice principale, corpul, sufletul și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
la Academie și a avut o activitate prodigioasă ca animator cultural. În 1828 a publicat "Gramatica românească", influențată de Condillac, pe care l-a cunoscut prin profesorii săi greci. După tumultul revoluției din 1848, Heliade Rădulescu a creat un sistem filosofic, inspirat din Kabala și socialismului lui Proudhon și Fourier. Filosofia sa a fost influențată de Hegel, dar nu de pe urma citirii directe (l-a cunoscut probabil din lucrările lui Cousin). Două cele mai importante lucrări ale sale sunt "Istoria critică universală
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a cunoscut probabil din lucrările lui Cousin). Două cele mai importante lucrări ale sale sunt "Istoria critică universală" și "Echilibru între antiteze". Heliade Rădulescu propune, împotriva monismelor și dualismelor de toate felurile, o filosofie trinitară. El afirmă că toate conceptele filosofice cad în dualități, ce pot fi clasificate în două categorii: simpatetice (sau paralele) și contradictorii. O dualitate simpatetică este formată din doi termeni „pozitivi”, ce indică o existență: timp / spațiu; spirit / materie; drept / obligație etc. O dualitate contradctorie conține un
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
1846-1882), Alexandru Xenopol (1847-1920), Mihai Eminescu (1850-1889), Constantin Leonardescu (1844-1907), Ioan Pop Florantin (1843-1926). Titu Maiorescu a studiat filosofia la Berlin. A obținut două doctorate, unul la Universitatea din Giessen, iar mai târziu la Universitatea din Paris. Primul său articol filosofic a fost "Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form" (1860), o lucrare care a fost bine primită, scrisă sub influența lui Herbart și Feuerbach. În română, contribuția sa cea mai importantă a fost "Logica" (1876), influențată de Herbart, ce a avut numeroase
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
o teză despre filosofie și istorie, dar niciodată n-a primit PhD-ul. Este autorul primei traduceri (parțiale) în română a "Criticii rațiunii pure". Multe dintre poemele și opere sale în proză conțin, într-o formă literară adecvată, câteva idei filosofice, influențate în special de Kant, Schopenhauer și budism, dar niciodată n-a scris texte filosofice la propriu. Pe de altă parte, filosofia sa politică, expusă în articole din ziar și editoriale este complet distinctivă. Eminescu este unul dintre cei mai
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
primei traduceri (parțiale) în română a "Criticii rațiunii pure". Multe dintre poemele și opere sale în proză conțin, într-o formă literară adecvată, câteva idei filosofice, influențate în special de Kant, Schopenhauer și budism, dar niciodată n-a scris texte filosofice la propriu. Pe de altă parte, filosofia sa politică, expusă în articole din ziar și editoriale este complet distinctivă. Eminescu este unul dintre cei mai importanți și influenți gânditori politici români conservatori din ultimele decade ale secolului 19. Constantin Leonardescu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
concepție personală numită „consecuționism universal”, un tip de proces materialist în metafizică. Din această poziție l-a convocat pe „adevăratul Einstein” la „tribunalul logicii”, spre sfârșitul vieții. Prințul Grigore Sturdza (1821-1901) a fost un om învățat, care a avut preocupări filosofice. A publicat niște lucrări filosofice în franceză, dintre care "Les lois fondamentales de l'Univers"(1891) este cea mai importantă. Materia subiectului cărții este în primul rând astronomia, sau cosmologia științifică, care în cele din urmă servește ca bază pentru
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
un tip de proces materialist în metafizică. Din această poziție l-a convocat pe „adevăratul Einstein” la „tribunalul logicii”, spre sfârșitul vieții. Prințul Grigore Sturdza (1821-1901) a fost un om învățat, care a avut preocupări filosofice. A publicat niște lucrări filosofice în franceză, dintre care "Les lois fondamentales de l'Univers"(1891) este cea mai importantă. Materia subiectului cărții este în primul rând astronomia, sau cosmologia științifică, care în cele din urmă servește ca bază pentru speculații metafizice. În afara hotarelor Principatului
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
cele din urmă servește ca bază pentru speculații metafizice. În afara hotarelor Principatului, apoi Regatului României, putem nota activitatea lui Vasile Lucaciu (1852-1922) din Maramureș. Greco-catolic, a studiat la Roma, unde a obținut doctoratul în teologie și filosofie. Este autorul sistemului filosofic tomist, "Norme de filosofie", publicat între 1881 și 1884 în trei volume: "Logica" (1881), "Metafizica" (1882) și "Filosofia morală" (1884). În timpul secolului 20, istoria filosofiei românești poate fi împărțită în trei perioade: pre-comunistă, comunistă și post-comunistă. Două „școli” de filosofie
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
fi de asemenea grupați împreună, mai mult deoarece nu pot fi afiliați celorlalte două școli, dar și pentru că aparțin uneia și aceleiași familii spirituale. Aparte de aceste trei „școli” sau orientări, sunt mulți alți autori, care cultivă cu predilecție eseul filosofic. O mențiune specială merită membrii cercului Onicescu, caracterizați pe bună dreptate ca filosofi analitici. „Maioreștii” sunt Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), P. P. Negulescu (1872-1951), Dumitru Drăghicescu (1875-1945), Ion Petrovici (1882-1972) și Mircea Florian (1888-1960). Constantin Rădulescu-Motru, nepotul lui Eufrosin Poteca, și-
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
merită membrii cercului Onicescu, caracterizați pe bună dreptate ca filosofi analitici. „Maioreștii” sunt Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), P. P. Negulescu (1872-1951), Dumitru Drăghicescu (1875-1945), Ion Petrovici (1882-1972) și Mircea Florian (1888-1960). Constantin Rădulescu-Motru, nepotul lui Eufrosin Poteca, și-a numit sistemul filosofic „Personalism Energetic”, influențat de energetismul lui Otswald și personalismul lui Stern. Expert în psihologie experimentală (a studiat sub îndrumarea lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kant), a urmat tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
se manifestă în lucrurile existente. Mircea Florian, care a studiat în Germania împreună cu neokantianul Rehmke, a elaborat în perioada interbelică o filosofie a informației pure, încercând să învingă epistemologia bazată pe dihotomia subiect-obiect. Rezultatele sale sunt publicate în volumul "Reconstrucție filosofică" (1943). „Ioneștii” s-au grupat în jurul profesorului și/sau prietenului lor, Nae Ionescu (1890-1940). El a obținut doctoratul în filosofie în Germania, cu un studiu despre „logistică”, adică, în terminologia epocii, logica matematică. El de fapt a respins logica matematică
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Petre Țuțea au fost de asemenea influențați de personalitatea sa, iar filosofi precum Alexandru Dragomir și Mihai Șora au frecventat unele cursuri ale sale. Mircea Vulcănescu a avut o erudiție enormă, fiind considerat șeful „generației”, dar n-a publicat articole filosofice semnificative. În orice caz, a influențat filosofia românească prin eseul "Dimensiunea românească a existenței". În lucrarea sa, analizează paradigma conceptuală ce servește ca mijloc de evaluare a diveselor viziuni filosofice a românilor. Analizând anumite fraze românești, în care el invocă
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]