11,386 matches
-
registrul valoric-atitudinal, deci pot fi (și sunt) puse în discuție. Școala modernă, cum aminteam, întruchipează într-o anumită măsură concepția luministă despre rolul eliberator al educației și despre necesitatea cultivării rațiunii umane în vederea dobândirii autonomiei individului: "Educația modernă s-a fundamentat astfel pe un adevăr particular despre natura și destinul ființei umane, în vreme ce conexiunea dintre raționalitate, autonomie și educație a devenit "Sfânta Trinitate" a proiectului luminist. (Biesta, 2006, p. 4) Ca atare, știutorul deține autoritatea în calitatea sa de posesor al
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prea evident copii (prin limbaj, prin stil sau strategie de joc). Ceea ce contează cu adevărat este interesul pentru un subiect anume sau expertiza într-un domeniu, adică doar una din cele trei relații (relația știutor-neștiutor dar doritor să afle) care fundamentează autoritatea în sens, să-i spunem, clasic. Dar chiar și în ceea ce privește această relație trebuie să observăm că multiplicarea enormă a surselor de informație aruncă în desuetudine ideea adevărului unic și obiectiv, în prim-plan situându-se capacitatea de a filtra
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pentru expansiunea individuală, singura măsură a judecăților și acțiunii, a teoriei și a practicii. Antiphon enunță un adevăr major: el alege tabăra naturii și se vrea inamicul legilor!" (Onfray, 2008, p. 91) Nomos-ul nu poate funcționa eficient decât dacă se fundamentează pe physis și nu împotriva acestuia. Dar revenirea la natura umană originară și renunțarea la artificialul pe care viața în comunitate l-a promovat și îl promovează constituie, de pildă, esența filosofiei cinice, dacă ne referim la Antistene, cel care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care par a se derula după "reguli" respectate de ambii combatanți, cu scopul de a-l proteja pe învins (în acest sens, un rol central îl joacă mecanismele de inhibare a agresivității). Raționând în sens opus, Zygmunt Bauman, încearcă să fundamenteze preceptele morale, pe terenul considerat de (prea) mulți gânditori nesigur, al impulsului moral; înclinațiile individului sunt dezordonate, subiective, schimbătoare ceea ce ruinează un domeniu fundamental pentru umanitate domeniul moralei: "Eul moral este și un eu lipsit de orice bază. Desigur, își
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în nici un sens ce poate fi considerat valabil din perspectivă ontologică; nu are "baze" în sensul recunoscut de această perspectivă". (Bauman, Etica postmodernă, 2000, p. 83) Iar Luminismul răspunde prin vocea lui Kant: rațiunea este terenul certitudinii, singurul care poate fundamenta datoria morală, care nu poate fi decât universală, adică aceeași pentru toți și la fel de constrângătoare: Întrebarea e dacă omul este din natură bun sau rău din punct de vedere moral. Nici una din amândouă, căci din natură el nu este nicidecum
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ambulant” (în total peste 30000 de bolnavi hipercronici) de bacili Koch rezistenți de la început și să se opereze un număr de numai aproximativ 300-400 de bolnavi tuberculoși anual în toată țara; introducerea schemelor „economice” 2/7 (chiar dacă ele au fost fundamentate teoretic și experimental) la o populație cu condiții economice și alimentare precare într-o zonă cu climă temperat-continentală și nu ecuatorială [148,172-180]. 1. Ideea fundamentală pentru situația tuberculozei din România este că datorită polichimiorezistenței de la început din ce în ce mai frecvente, la
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
stă la baza întregii lucrări nu are, ca să zicem așa, în comparație cu scopul esențial, decît o importanță secundară datorată faptului că dogmatizarea mitului creștin constituie temelia actuală a culturii occidentale. Analiza limbajului simbolic și a evoluției lui a fost pînă acum fundamentată pe istoria trecută a simbolului central al "divinității", care a avut drept rezultat simbolul "încarnării", care caracterizează exclusiv mitul creștin, simbolul central al evangheliilor. Pe parcursul cercetării sensului psihologic al limbajului mitic, va trebui deci să ne concentrăm neapărat atenția asupra
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se acordă rar credibilitate. De exemplu: "Mulțumesc pentru că mi-ai împrumutat calculatorul, Jim. N-a fost prea ușor să-mi dau seama cum se lucrează cu el, dar odată ce m-am lămurit, mi-a fost de mare ajutor ca să-mi fundamentez calculele. Spune-mi ce indică acest semn de pe butonul din dreapta?" • Să nu răspundem niciodată cu același compliment. De exemplu: BOB: îmi place jacheta ta, Fred. FRED: Și mie-mi place jacheta ta, Bob. Asemenea aprecieri par superficiale, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
informații privind situațiile de fapt la începutul unei relații noi seamănă foarte mult cu o convorbire care are loc atunci când cineva își caută de lucru. Fiecare încearcă să afle dacă există suficiente puncte comune pe care ar merita să se fundamenteze o relație. Acest motiv ascuns dintr-o conversație de început devine evident în dialogul următor VECINUL: Spune, Al, îți place tenisul? Suntem aici câțiva care jucăm în fiecare săptămână. ALLAN: Nu, nu prea mă preocupă, ca să fiu sincer. Tu faci
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
se utilizează etichetări: "Ești prost (un ratat, papă-lapte, egoist)". Când ni se adresează o critică în mod evident prea generală, putem fi de acord cu partea pe care o considerăm întemeiată și respinge restul. Dacă aducem și dovezi, vom putea fundamenta mult mai eficient ceea ce respingem. Schimburile următoare de replici au avut loc în cadrul unui seminar pe tema comunicării: EDDIE: întotdeauna întârzii. ALLEN: Astăzi, într-adevăr, am întârziat, dar până acum am venit mai devreme în fiecare zi din luna asta
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a atras atenția și imaginația tuturor, timp de mai bine de jumate de mileniu, luând forme din ce în ce mai materiale încă de la mijlocul mileniului al XIX-lea, ajungând un subiect epuizat la sfârșitul secolului XXlea? Răspunsul cu privire la globalizare ar trebui să se fundamenteze pe forțele care generează trendul.59 În acest caz de o relevanță considerabilă se bucură resursele economice globale care se manifestă, într adevăr, ca un motor al întregului sistem. Masiva creștere a interconectivității globale afectează viața oamenilor de pretutindeni în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
atât de tensiuni cât și de cooperare. În timp ce interdependența și interesele comune a adus de multe ori cele două țări la cooperare pe scena internațională, însă diferențele la nivelul sistemelor politice, la nivel cultural, dar și lipsa unor relații bilaterale fundamentată pe baze istorice, toate acestea fac ca tensiunile să se mențină. În prezent „este foarte puțin probabil ca regimul nord-coreean să fi supraviețuit fără sprijinul tacit acordat de China în toți acești ani. Statisticile vorbesc de la sine: 90 la sută
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
principalele care furnizează stări tensionate. Întreaga societate internațională își concentrează atenția asupra soluționării conflictelor și tensiunilor lumii a treia. 141 Rorden Wikinson, The global governance reader, Editura Routledge, New York, 2005, p. 218; Sancțiunile asupra Libiei. Sancțiunile economice asupra Libiei se fundamentează pe una dintre cele mai proeminente legi cu privire la arma economică din anii `90. Sancțiunile economice și financiare împotriva tuturor persoanelor sau companiilor care fac investiții noi mai mari de 40 de milioane de dolari în domeniul resurselor petroliere pe o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
cel de gaze naturale a atins circa 2.700 de miliarde metri cubi pe an, iar cel de cărbune solid a evoluat spre 5.000 de milioane tone pe an.241 Creșterea economică pe care o înregistrează Federația Rusă se fundamentează pe creșterea prețului țițeiului și pe încrederea într-o stabilitate economică creată de Putin după 2000, ceea ce face ca numărul investițiilor străine să crească. „Majoritatea marilor consumatori și-au îndreptat atenția spre regiunile bogate în resurse din bazinul Mării Caspice
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
modernizarea rapidă a economiei și centralizarea sistemului politic. Acest conflict se conturează mult mai clar în sectorul dominant al economiei - sectorul energetic. Liderii ruși sunt de părere că țara lor este cea mai mare superputere energetică. Desigur această opinie se fundamentează pe faptul că Federația Rusă este cel mai mare producător de energie din lume, contribuția pe care o aduce comerțul extern de gaze și petrol fiind de 50 % din totalul veniturilor Federației. În economia internă, Putin se confruntă cu o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
coercitive au fost luate cu scopul de a-și păstra o influență sporită. Din punctul de vedere al moștenirii poporului rus, aceștia au fost urmași unor mari imperii ĂImperiul Țarist și Uniunea Sovietică sau Imperiul cel Rău) care și-au fundamentat puterea pe dominarea politică și economică asupra națiunilor din vecinătatea lor. Acest trecut de mare dominator, nu este uitat când vine vorba de a analiza o poziție viitoare a poporului rus în cadrul relațiilor internaționale. Așadar reafirmarea puterii ruse a iscat
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Politica europeană de securitatea și apărare-elemente de influențare a acțiunilor României în domeniul politicii de securitate și apărare. Studiul nr. 4 , Institutul European din România, București, 2004, p. 10; 303 Ibidem; 0 internaționale. Iar instrumentele economice folosite de Statele Unite se fundamentează pe principiile organizațiilor internaționale și pe o întreagă structură menită să consolideze statele independente și principiile drepturilor omului. Însă data fiind istoria ambelor puteri se poate afirma că ambele popoare s-au consolidat pe ideologii foarte diferite și au avut
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
menită să consolideze statele independente și principiile drepturilor omului. Însă data fiind istoria ambelor puteri se poate afirma că ambele popoare s-au consolidat pe ideologii foarte diferite și au avut în esența drumuri diametral opuse. Poporul rus și-a fundamentat statul pe cucerirea și influența popoarelor mai slabe din jurul său, iar Statele Unite s-au creat pe principii liberale, Cele Paisprezece Puncte ale Președintelui Wodrow Wilson sunt un exemplu în acest caz. Pentru a garanta securitate internațională nu este suficient să
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
acestui cuvânt, la înțelegerea unei suferințe fără a o închide dinainte pe cărările iluzorii ale definițiilor prefabricate, dar și având grijă să construiască acest discurs deopotrivă în singularitatea lui și în semnificația lui socială? Consecințele microviolențelor: o anchetă Pentru a fundamenta mai bine reflecția noastră despre importanța repetiției victimare și a asocierii victimizărilor, vom prezenta acum câteva rezultate ale cele mai recente anchete pe care am realizat-o în școlile elementare (Debarbieux, 2003) rezultate în mare parte încă inedite. Vom aminti
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
supusă documentării publice, însă prin chiar „vizibilitatea” sa este lipsită de intimitatea și integritatea propriului corp chiar și după moarte. Acest exemplu dovedește încă o dată faptul că viitorul corpului uman, în contextualizare digitală, în lipsa coerenței și a privațiunii, nu se fundamentează doar pe promisiuni, ci și pe amenințări existențiale și psihologice legate de noțiunea controlului și a manipulării (vezi de pildă Cartwright, 1998, 2000, pentru accentuarea problematicilor sociale în legătură cu noile tehnologii medicaleă. Potențialul „eliberator” al realității virtuale și/sau al cyberspațiului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bunului-simț uman și condițiile umanității, pășind pe teritoriul imaginației și al ficțiunii (în special științifico-fantasticeă populat de entități și specii post-/transumane felurite. Principiile transumanismului sunt transpuse adesea într-o ideologie care combină vizionarismul tehnologic cu cel religios și care fundamentează, în maniera sensibilității romantice a percepției imaginației creatoare de lumi, o futurologie a eternității, a omnipotenței și a nemuririi. Acest tip de ideologie tehnoreligioasă, născută din imaginația scriitorilor cyberpunk și extinsă propagandistic în legătură cu cyberspațiul prin intermediul Internetului, constituie un hibrid teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu o mașină socială. Inconștientul însuși, prin ruptura de viziunea freudiană, este arheologizat în perspectiva mașinistă, iar „dorința” mașinică se subsumează unui control social sub egida sistemului om-mașină. Deleuze și Guattari nu fac decât să ia pulsul unei culturi tehnologice fundamentate într-un spațiu în care umanul nu este exprimat în terminologie umanistă, ci ca o condiție de posibilitate a tehnologismului. Diacronic, interacțiunea om-mașină în direcția mecanologiei a fost resimțită ca o amenințare la adresa umanismului începând mai ales cu perspectiva carteziană
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deleuzo-guattarianăă, dominatoare astăzi sub emblema ciberneticii sau exclusiv pe ideea subiectivității intenționale, centrată asupra propriei conștiințe umane situate în lume (în linia perspectivei merleau-pontyeneă. Dimpotrivă, încearcă să găsească o zonă de echilibru între ele. Această viziune conciliatoare a postumanului poate fundamenta postumanismul în latura sa precaută și temperată, împăcând umanismul cu transumanismul sau cyberfeminismul. Perspectiva ontologiei virtuale postumane pe care o propunem este una mediană, aflată între aceste două accepții filosofice asupra corpului. Prezentăm, astfel, spațialitatea corpului în lumea virtualității ca
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
abordarea postumanistă temperată. Totuși, este echivoc să afirmi în ce termeni mai poate fi formulat umanismul astăzi datorită impactului tehnologic. Umanismul se folosește de noua tehnologie fie pentru a i se opune din interiorul ei în scopul de a se fundamenta pe sine subversiv, dar în acest caz este puternic contaminat de aceasta, fie pentru a o susține în scopuri „umanitare”, în primul rând medicale și etice. În situația respingerii totale a tehnologiei, implicit a avantajelor acestora, umanismul s-ar autoexclude
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
politic sau etic. Deopotrivă organic și mașinal, postumanul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic este material: organul, proteza, interfața, gena, toate acestea încorporează subiectul virtual. Biotehnologia postumană pune subiectul în relație atât cu lumea fizică, cât și cu lumea computațională, fundamentând virtualități diverse, evoluții confluente și metisaje identitare. Corpul și mintea virtuale stabilesc contactul subiectului cu lumea: postumanul poate fi înțeles în această direcție ca o extindere tehnologică a trupului și a conștiinței umane în lume, dar și ca pătrundere tehnologică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]