11,048 matches
-
lor. Această formă divinatorie este valabilă și pentru spațiul tradițional românesc, mai ales atunci când practicile divinatorii aveau ca scop aflarea ursitului 80. În perioade precise, fetele mari se legau la ochi iar apoi alegeau un par din care era confecționat gardul. În funcție de alegerea făcută, se interpreta că fata se va căsători fie cu un fecior chipeș și bogat dacă parul este drept și cu lăstari sau cu un bărbat bătrân dacă parul este uscat etc. Practica poartă în Moldova numele de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în sistemul reprezentărilor divinatorii. I se analizează vigoarea, vlăstarele, forma, zgomotul, inelele după secționare etc. Una dintre practicile cele mai sugestive din spațiul românesc este cea a vergelului. Mergând legate la ochi, fetele trebuie să numere zece pari dintr-un gard și să-l lege pe al unsprezecelea. În funcție de felul cum arăta parul respectiv se putea face portretul celui care îi va fi soț. Dacă parii pe cari i-au legat sunt strâmbi și cioturoși, și ursiții, adecă viitorii lor soți
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și cel al personajului sunt juxtapuse, dispărând expresiile dicendi, semnele de punctuație specifice stilului direct sau conectorii de subordonare necesari în stilul indirect: Nilă mormăi ceva care putea să însemne că tatăl său vorbește să nu tacă. O luă pe lângă garduri, călcând în același fel cu mormăitura, adică, sigur, să nu se ducă nimeni, dar uite că se duce și te silește și pe tine să te duci. (M. Preda, Moromeții) 3.2.6. Personajul. Portretul literar. Procedee și mijloace de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu excepția profilului pedagogic) SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Strada Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri un simplu drum de țară mergând între un mal de lut și un șir de castani înalți, pe lângă care se întindeau gardurile unor case de pe străzile perpendiculare - răspunzând spre lacul Floreasca - și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în veșminte prea uzate [...]. Toți se asemănau prin familiaritatea lor discretă, prin respectul pe care șil acordau unul altuia, indiferent de înfățișarea vestimentară, în fine, prin figurile destinse și expresive, în contrast cu ținuta lor. O femeie în vârstă, ieșită la un gard, atinse de braț pe unul din ei. Acesta era un bărbat înalt, voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt și ascuns în parte sub șapca dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cartierul Floreasca, de la periferia capitalei, și precizarea timpului diegetic: întro dupăamiază de decembrie a anului 1950. 9. Secvența care încheie fragmentul este un portret literar, perceput din per pectiva externă a unui personaj focalizator, femeia în vârstă ce ieșise la gard. Portretul bărbatului care părea un hamal detaliază numai aspectul fizic și cel vestimentar, accen tuând un subtil contrast. Astfel, robustețea fizică este în opoziție cu părul alb, sugerând vicisitudini ale vieții care lau încărunțit înainte de vreme. Numeroasele detalii ale îmbrăcăminții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lucru ar fi să le alungăm din vocabularul nostru. Dacă aceasta e greu de realizat, să le dăm cel puțin o notă nostimă, care poate fi chiar reconfortantă pentru interlocutori. De pildă, "Nu da vrabia din mână, pe cioara de pe gard" poate fi transformat în "Nu da gardul din jurul tău, pe două păsări". Fraza "Fiecare bărbat este împins de la spate de o femeie "poate deveni mai percutantă dacă i se adaugă "adesea este vorba de cealaltă femeie". Dar cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
vocabularul nostru. Dacă aceasta e greu de realizat, să le dăm cel puțin o notă nostimă, care poate fi chiar reconfortantă pentru interlocutori. De pildă, "Nu da vrabia din mână, pe cioara de pe gard" poate fi transformat în "Nu da gardul din jurul tău, pe două păsări". Fraza "Fiecare bărbat este împins de la spate de o femeie "poate deveni mai percutantă dacă i se adaugă "adesea este vorba de cealaltă femeie". Dar cel mai bun sfat pentru a putea ține conversația deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de a obține răspunsurile potrivite, în situațiile create de conviețuirea socială tocmai aceasta marchează diferența între a pierde sau a câștiga un prieten potențial, a găsi un nou partener sau a purta pur și simplu cu succes o conversație peste gard cu vecinul, în afaceri, această deprindere, sau lipsa ei, poate duce la încheierea sau pierderea unui contract, la finalizarea favorabilă a unor negocieri sau poate determina succesul în ocuparea unui nou post. Fiecare dintre noi cunoaște senzația neplăcută provocată de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
preferată de cel care ne critică? E ridicol! Am duce o viață absurdă și nenorocită dacă am încerca de fiecare dată să ne conformăm tuturor adevărurilor generale în care credem. Pe deasupra, adevărurile generale de multe ori se contrazic: "Spărtura din gard până e mică trebuie cârpită" e opusă aforismului: "Graba strică treaba". Având în vedere toate acestea, atunci când cineva citează un adevăr general, putem foarte bine să acceptăm adevărul, menținându-ne în același timp opiniile. Să privim următoarele dialoguri: GALE: Lasă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
3 martie 1930: „Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul satului adunat. Câteva murmure izolate. În colo numele învățătoarei era înconjurat de o tăcere, de o respectuoasă sfiiciune. O femee tânără, cu un copil în brațe, se desprinse de lângă gard, să mă dumirească:Noi femeile, tare suntem bucuroase... că doamna are inimă tare bună... Dumnezeu s-o ție sănătoasă. Doamna m-o învățat carte, dânsa sfătuiește la nevoie!... Bărbații stau mai mult la cârciumă...doamna o să șadă la școală și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
aspectul patrimonial ce ține, în egală măsură, de păstrarea identității unității, este de neînțeles și de-a dreptul uimitor cum în mijlocul terenului arondat spitalului (pe locul Spitalului Israielit) au apărut două cazemate care se doresc a fi vile împrejmuite cu gard de sârmă, construcții ce afectează spațiul verde necesar unității. Aceeași întrebare stupefiantă se poate pune și pentru vila din flancul clădirii din imagine, ca să nu mai vorbim de imobilul din Strada Andrei Mureșanu donat spitalului de Dr. Mihail Mogoș prin
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
că în epoca preexilică, în zi de sâmbătă nu exista restricția de a călători și se putea chiar începe o revoltă (cf. 14.1.d). În perioada Macabeilor acest lucru era de neconceput, fiind răspândit principiul de a ridica „un gard în jurul Torei” (Mișna, Abot I,1), adică să se facă mereu ceva în plus decât este poruncit, pentru a evita să se facă ceva mai puțin. Mișna, Šabb VII,1 ș.u. enumeră minuțios toate acțiunile interzise. E vorba de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
porunca biblică din Ex 34,26 și Dt 12,21: „Nu vei găti iedul în laptele mamei sale”, probabil o uzanță atestată în Ugarit, legată de riturile de fertilitate; această interzicere este interpretată rigorist, în sensul de a „face un gard împrejurul Torei”. Principiul e precizat în Mișna, Av I,1 care cere ca atunci când se împlinește un precept să se facă întot-deauna ceva în plus pentru a evita să se facă ceva în minus. În cazul de față, deoarece nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
buni vecini pe spinarea geților și a altor băștinași care au avut nefericirea să le vadă mult timp înspăimîntătoarele mutre. Sălbaticii asiatici primeau stipendii serioase de la împărații romani ca să fie cuminți acolo unde erau și să nu întindă gîtul peste gardul altuia, iar în textele vremilor de atunci se găsesc informații care spun că tocmai complicitatea iudeo-sataniștilor cretini cu hunii pen-tru a pune mîna pe imperiu, a dus în fapt la prăbușirea statului roman de apus. Dar geții nu și-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
iubea pe Tudor Șoimaru fără să știe că acesta nu știa limbi străine." "Cetățenii vechiului Egipt se numeau mumii." "Mama lui Niculăieș murise din fragedă copilărie." "Lupta dintre Baiazid și Mircea este foarte concretă. Parcă Eminescu i-ar privi peste gard." "Caragiale este cam singurul deștept printre proștii din timpul său." "Dacă vrei să găsești subiectul unei propoziții, întrebi predicatul." "Cînd Vasile Baciu se culcă beat, Ion veni la Ana noaptea și o căută pe sub fustă, ca să pună mîna pe pămîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
VITEZĂ Viteza este capacitatea psihomotrică de a parcurge un spațiu într-un timp cât mai scurt sau capacitatea psihomotrică de a efectua o acțiune motrică într-un timp cât mai scurt. Scopul antrenamentului în pregătirea sprinterilor și a alergătorilor de garduri este acela de a realiza o anumită performanță, concretizată în timp (secunde), la un anumit moment dat, pe o anumită distanță. Realizarea scopului pregătirii presupune îndeplinirea unor sarcini. Dintre acestea subliniem: • aprecierea corectă a condiției fizice inițiale a sportivului; • fixarea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
găsească “cheia” pregătirii pentru fiecare atlet în parte, ceea ce se poate realiza printr-o cunoaștere temeinică a predispozițiilor, a capacității de a suporta efortul, a particularităților psihice. Procesul de pregătire al alergătorilor de sprint (alergători de viteză și alergători de garduri) are un caracter individual, chiar și atunci când se lucrează cu o grupă de atleți. Trebuie să se țină seama permanent de starea reală a alergătorului, care se schimbă de la o zi la alta, de la o săptămână la alta, de particularitățile
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
permite deja abordarea pregătirii specializate, și la 17-18 ani realizarea de rezultate de 10”4- 10”5 pe 100 de metri. 3.2. ORIENTAREA PROCESULUI DE PREGĂTIREA A ALERGĂTORILOR DE VITEZĂ Modalitățile de realizare a pregătirii alergătorilor de viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
5 pe 100 de metri. 3.2. ORIENTAREA PROCESULUI DE PREGĂTIREA A ALERGĂTORILOR DE VITEZĂ Modalitățile de realizare a pregătirii alergătorilor de viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de realizare a pregătirii alergătorilor de viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor, privitoare la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
din alergare și ochesc cu grijă. Măcelarul despică gâtul vitei cu un cuțit lung și foarte ascuțit care intră ca în unt. Sângele bufnește, mult și negru, părând că nu se va termina înainte de a inunda totul. Oamenii dărâmă un gard în fuga lor disperată. Soldați într-un genunchi trag de voie. Oameni căzând secerați. Vita se zbate, dă din picioare. Măcelarul lărgește căscătura de la gât, alt val de sânge. Panoramic peste sutele de morți care acoperă câmpia. Un chip bărbătesc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
asta paralelă pe care v-o aducem noi ! Nu vrem să vă convingem de superioritatea orânduirii socialiste, nu ne interesează ce gândiți, nu ne interesează în general persoanele voastre, vrem doar atât : jucați jocul ! Mingea de tenis inexistentă aruncată peste gard de David Hemmings în finalul lui Blow‑Up devine la Pintilie o lovitură de pumn pe care Ripu trebuie să i- o mimeze lui Vuică. După aceea, cu toții acasă !... Mai puțin Vuică, băiatul slab, pletos și cam țicnit care moare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la cap de către Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus să mă împuște cu pușca umplută cu pietre de diamant cât oul de mare (...) / Este/ un om bogat care are 48 de moșii, 48 de râuri, 48 de garduri, 48 de case, 48 de sate și care are 48 de milioane.” - și la sora poetului, Hanrieta, în scrisoarea din 22 iunie 1889 către Cornelia Emilian: „Atât vă spun, și vă rog să spuneți la toți că nenorocitul meu frate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]