10,667 matches
-
nu neglijează analiza psiho-textuală, iar modalitatea expozitivă este constant dublată de voința (și plăcerea) radiografierii zonelor umbroase, psihanalizabile. Cea mai reprezentativă pentru temperamentul critic al lui M. va fi însă prima carte scrisă și publicată după 1989, Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea (1995). Vecine cu „temele” lui Nicoale Manolescu, reveriile critice de aici au nevoie de spații neîngrădite, spiritul ludic-mușcător al cronicarului din deceniul anterior își leapădă bucuros armura donquijotismului lucid în favoarea unui nedisimulat epicureism al lecturii. Ce îl interesează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
Manolescu, reveriile critice de aici au nevoie de spații neîngrădite, spiritul ludic-mușcător al cronicarului din deceniul anterior își leapădă bucuros armura donquijotismului lucid în favoarea unui nedisimulat epicureism al lecturii. Ce îl interesează nu este să facă o istorie a jurnalului intim (deși o astfel de schiță există în carte) și nici un tratat despre literatura biografică, ci să încerce o definire în etape a jurnalului și, în fine, a jurnalului intim al scriitorului sinucigaș. Un eseu, așadar, despre interferențele unei specii literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
Ce îl interesează nu este să facă o istorie a jurnalului intim (deși o astfel de schiță există în carte) și nici un tratat despre literatura biografică, ci să încerce o definire în etape a jurnalului și, în fine, a jurnalului intim al scriitorului sinucigaș. Un eseu, așadar, despre interferențele unei specii literare cu marea temă a morții, realizat plecând de la texte ale unor scriitori precum Seneca, Amiel, Mauriac, dar și Goethe, Drieu La Rochelle, Virginia Woolf, Kafka, Cesare Pavese, Sylvia Plath
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
literatura jurnalului intim ca ramificație a „temelor macabre” ale literaturii, relația scriitorului sinucigaș cu moartea (jurnalele spaimei de moarte - Virginia Woolf, Katherine Mansfield, Kafka - și jurnale ale fascinației morții - Amiel, Stendhal, Pavese, Sylvia Plath). Clasând de la bun început etica jurnalului intim în funcție de sentimentul creștin al morții, autorului nu îi rămâne decât să dezbată estetica aceleiași teme. De unde și analiza necruțătoare a inautenticului din aceste însemnări, a treptelor patologiei, a tentației narcisiste ce coagulează de fiecare dată în autoportret. Analiza intimității („miopia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
mai mult sau mai puțin justificate, scrise cu nerv, exasperare și forță persuasivă. SCRIERI: De veghe în oglindă, București, 1988; Cartea eșecurilor, București, 1990; Femeia în roșu (în colaborare cu Mircea Nedelciu și Adriana Babeți), București, 1990; Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea, Timișoara, 1995; Structuri ficționale în jurnalul intim, București, 1995; Scrisori din închisoare și alte eseuri (în colaborare), Iași, 1997; The Neighbours of Franz Kafka (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu), Iași, 1998; Victorian Fiction, Iași, 1998; Nicolae Manolescu, Arhivele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
exasperare și forță persuasivă. SCRIERI: De veghe în oglindă, București, 1988; Cartea eșecurilor, București, 1990; Femeia în roșu (în colaborare cu Mircea Nedelciu și Adriana Babeți), București, 1990; Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea, Timișoara, 1995; Structuri ficționale în jurnalul intim, București, 1995; Scrisori din închisoare și alte eseuri (în colaborare), Iași, 1997; The Neighbours of Franz Kafka (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu), Iași, 1998; Victorian Fiction, Iași, 1998; Nicolae Manolescu, Arhivele Paradisului. Un dialog cu Mircea Mihăieș, Timișoara, 1999; Masca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
Aventura rescrierii, LCF, 1990, 22; Bucur Demetrian, Descrierea operei, R, 1990, 6; Ioan Holban, Să nu mai scrii? Ce e de făcut?, CRC, 1990, 38; Mircea Țicudean, Ieșind din garsoniera de fildeș, APF, 1991, 6; Cornel Ungureanu, „Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea”, O, 1995, 11; Alex. Ștefănescu, Mircea Mihăieș, eseist român, RL, 1995, 43; Ioana Pârvulescu, Cei care scriu jurnale, RL, 1995, 44; Daniel Ilea, Imaturitatea matură și maturitatea imatură, LCF, 1996, 14; Ruxandra Cesereanu, Între thanatolog și poetician, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
de ce Întreb, fiindc-o știu bine că nu e-n stare să păstreze un secret.) Planul meu e să-l iau prin surprindere și să punem de un picnic la el În birou, și sînt sigură c-o să fie foarte intim și plăcut! Le-am cerut să pună În coș și o sticlă de șampanie, un ștergar În pătrățele și un sfeșnic „de picnic“ cu trei brațe din plastic de la Homewares, doar așa, pentru decor. La ora prînzului, pornesc spre biroul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Și Îi văd. Stau amîndoi pe birou și vorbesc cu voci joase și vesele. Brațul Venetiei se odihnește cît se poate de firesc pe umerii lui Luke. Degetele de la cealaltă mînă sînt Împletite cu degetele lui. Par fericiți, relaxați și intimi. Arată ca un cuplu. Habar nu am cum am ajuns la restaurantul unde trebuie să mă Întîlnesc cu Suze și cu Jess. Merg pe pilot automat, ca o zombie. De fiecare dată cînd Îmi amintesc scena, Îmi vine să vomit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o examinare sumară. Venetia știe despre ce e vorba. Trebuie neapărat să o văd pe Venetia, numai ea știe ce și cum. De fapt, sînteți drăguță să mă lăsați singură pînă vine ea? Vreau să mă concentrez asupra... feminității mele intime. Esther Își dă ochii peste cap, apoi pornește spre ușă și-și scoate capul pe hol. — Pam, Încă o țicnită de pacientă de-a Venetiei. Vrei s-o anunți pe pager? — Bine. Revine În sală. — O anunțăm pe Venetia că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Iași. Dar câte lucruri nemaipomenite nu a făcut Kogălniceanu! Portretul său de mare om de stat, grăsuț, cu țăcălie, face notă discordantă cu biografia sa. Destul de târziu am aflat, cu multă admirație, că a reușit performanța de a avea întâlniri intime e drept, într-o perioadă lungă de timp, dar și într-o epocă destul de conservatoare cu peste 700 de femei. Nici măcar nu mă pot gândi la el ca la un înaintaș sau ca la un model, ci ca la o
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
scrisă de P.-B. Mai mult ca orice, elementul care le unește, făcându-le precursoare nemijlocite ale romanelor, este deschiderea spre o ambianță umană mai largă, zona investigată fiind mediul familial. Personajele ies din cadrul restrâns al introspecției sau al reflecției intime și cu atât mai mult din cel al reveriilor romanțioase spre a se concentra mai mult asupra problematicii relațiilor omenești. Solitudinii și pasivității Manuelei, de exemplu, le ia locul acum atitudinea voluntară, deși destul de retractilă, a Ginei Delescu, femeie superioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
ele într-un punct închis sau mort, ca spre a consfinți triumful forțelor telurice ale unui blestem, venind întâi de toate din istoria interioară a acestei lumi. Unghiul de perspectivă al romancierei nu ascunde însă corelațiile mai adânci ale istoriei intime, imanente, cu avatarurile mai cuprinzătoare ale unui fel de determinism malefic, chiar dacă opera nu propune niciodată deschideri propriu-zise spre structuri sau frământări istorice și sociale. Lipsită oarecum de sentimentul dialecticii istorice, creația implică însă dialectica istoriei și a socialității în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
parcă dinadins cititorul în orizontul celei mai perfecte și în același timp mai omenești banalități. Ceea ce alimentează însă necontenit interesul lecturii este mai presus de toate arta, cu adevărat excepțională, cu care prozatoarea știe să pătrundă în adâncurile cele mai intime ale universurilor interioare. Concretețea investigațiilor analitice prin raportarea sufletescului la fiziologic, a stărilor de spirit la manifestarea senzorială pare să fie nota esențială, specifică artei sale. Mini face de altfel, la un moment dat, o teorie insolită despre „trupul sufletesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Putem să observăm persoanele cu mișcări rapide (temperament activ) cum se așează (mișcări lente, mișcări foarte lente). Amplitudinea mișcării modifică relațiile cu spațiul înconjurător, diferit ca distanță în public (vorbitor/auditor) ca distanță în societate, ca distanță personală, ca distanță intimă (între 0 și 40 cm). Există un sport referitor doar la brațe. MÂINILE PSIHICE TAINICE! Comportarea față de persoanele cu funcții importante începe cu relația din anticameră: ciocănitul la ușă, de poziția siguranței sau nesiguranței, de apropierea sau depărtarea de birou
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
inventatorilor). Spațiul dintre degete arată calități și defecte: un spațiu mare între ele (risipă), un spațiu perfect unit (economie, avariție), un spațiu echilibrat arată facultăți bine dezvoltate, un spațiu cu anomalii (dezechilibru). RELAȚIA DINTRE DEGETE Degetul arătător este cel mai intim legat de vorbire, participând activ, alături de cuvântul rostit, la comunicarea în fața unei persoane, dar mai ales la disputele publice. Nu întâmplător, francezii îl numesc și mâitre de la parole. dacă degetul mare formează un unghi ascuțit față de arătător (o persoană docilă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
subiective ale credinței, aprofundând acele motivații ale inimii pe care rațiunea nu le înțelege și la care se referea Pascal. Pe de altă parte, în școlile protestante a fost dezbătută obiectivitatea adevărului religios; unii autori considerau că este rodul pioșeniei intime, intrinsecă subiectului și bazată pe sentimentul personal, pe experimentarea credinței (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 30). 137 Papa Pius X, En el centenario del edicto de Constantino, 1913, nr. 18. 138 Idem, Enciclica Iamdudum in Lusitania, 1911. 139
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
complementare: o poezie a „desțărării” și a solitudinii, scăldată în tonuri elegiace și, pe de altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de „slugile” lor dinăuntru, „ciocoii” noi, „roșii”. Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară. Patosul exponențial, pe teme sociale, din poezia interbelică a lui C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
absurdă. În sfârșit, stă într-un progres notabil al proceedelor narative și descriptive - memorabile sunt descrierea Obiului revărsat, a tărâmului arctic cu aurora sa boreală, a taigalei, adevărat poem în proză -, în mânuirea dialogului, în folosirea altor registre, precum jurnalul intim, scrisoarea, documentul „oficial”. Valoarea panoului e minată, totuși, de o serie de episoade cvasiidentice sau nesemnificative, cu personaje neindividualizate ori, pur și simplu, „dubluri”, de unele reveniri (precum întâmplările din „obștea plutitoare” pe Volga, având în centru pe Fany Perlov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
rememorarea. Există o serie de stări definitorii de care autorul Desperado se folosește în mod repetat: deruta, abandonul logicii, anularea (ne)fericirii, falsa resemnare marcată de un rău existențial, agitație, iritare, într-un cuvânt toate felurile de durere sufletească. Viața intimă a eroului e expusă chiar de el, sau cu îngăduința lui, cu masochism. Experiența definitorie a eroului Desperado, fie el grav ori glumeț, este suferința de a fi. Stilul Stilul lui Henry James, al lui James Joyce, al lui T.S.
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în picioare. S-a vorbit, se vorbește despre "agresivitatea" romancierei, de "mânia" ei. S-a atribuit feminismul ei acestei energii negative. Lucrurile nu stau chiar așa. Doris Lessing scrie uscat, e drept, dar lucrurile despre care scrie ea, viziunea ei intimă (pe care evident o ghicim, altfel n-am citi-o) mustesc de tandrețe. "Bărbatul vrea să-i dai tot să dispună de tine cât are el chef, nicio clipă în plus", meditează Lessing. Dar acest lucru nu justifică războiul între
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
greu să cred că se poate afla ceva nou, ceva ce nu e în cărți. De aceea mă și miră cei care sunt fascinați de viața unui autor. Oare nu suntem goi-goluți în cărțile pe care le scriem? Are viața intimă vreo importanță altfel? Chiar și atunci când dezvălui publicului ceva personal, prea puțini înțeleg exact cei din aceeași generație, cu aceleași experiențe poate. Asta este, suntem cu toții intimi prin definiție. Omul e în același timp etern și exasperant de trecător: "Ce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
autor. Oare nu suntem goi-goluți în cărțile pe care le scriem? Are viața intimă vreo importanță altfel? Chiar și atunci când dezvălui publicului ceva personal, prea puțini înțeleg exact cei din aceeași generație, cu aceleași experiențe poate. Asta este, suntem cu toții intimi prin definiție. Omul e în același timp etern și exasperant de trecător: "Ce e omul? Prea imperfect pentru a fi opera lui Dumnezeu. Prea bun ca să fie pur și simplu rodul întâmplării!" În această specie umană amenințată din toate direcțiile
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
silit pe același Morris într-un triunghi amoros în pat cu propriul ei bărbat), răpiri sunt ratate (e din nou cazul lui Morris). Se mai perindă și alte episoade: o viitoare și mult râvnită catedră UNESCO pentru teorie literară, vieți intime dezvelite în detaliu, bestsellere (al lui Désirée, al lui Frobisher), traduceri în japoneză, o excursie la Tokio, alta la Ierusalim, Modern Language Association la New York. In cele din urmă Angelica e descoperită. Persse e sedus de geamăna ei, Lily, cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ajuns în cele din urmă să mărturisească: "Criticii spun că sunt savant și rece. Adevărul este că nu sunt niciuna, nici alta". The Waste Land este înainte de toate o narațiune autobiografică, scrisă într-un moment de mare criză în viața intimă a poetului. S-a vorbit mult despre amestecul lui Ezra Pound în manuscris. Ezra Pound, născut și educat în America, la fel ca T.S. Eliot, și plecat de acolo cu câțiva ani înaintea lui, a fost primul care a recunoscut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]