15,723 matches
-
știam că examinator de limba elenă era profesorul Demarat, un profesor de o indulgență fără margini. Dar cu trei zile până la examen, se îmbolnăvește examinatorul de latină și atunci se face o remaniere în comisiune: Demarat trece examinator de limba latină și în locul său vine examinator de limba elenă Epaminonda Francudi. Pe cât era de ușor la note Demarat, pe atât era de sever și greoi Francudi. De aci spaima noastră care numai tari la elenică nu eram. Ei bine, când am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
murise cu doi ani mai înainte, la 9 februarie 1874 la Hyères, ci de reînhumarea, la Paris, a osemintelor sale, la 6/18 mai 1876. În acest scop, „junimea română“, după exemplul „junimii“ italiene și franceze, în semn de solidaritate latină, va hotărî, cu prilejul unei ședințe convocate de Eniu D. Bălteanu, la 2/14 mai 1876, în localul Clubului studenților universitari de pe Calea Mogoșoaiei 51 (în fața grădinii Episcopiei) să trimită la Paris o coroana omagială de frunze de stejar. Participarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Foarte semnificativ este programul care nu trebuie să pierdem din vedere - a fost făcut acum 51 de ani. Iată spicuiri din acest program: „Românii nu trebuie să înceteze de a urmări relațiunile de ginte și marea idee a solidarității gintei latine, care, atunci când va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce i se vor face să fie conforme principiilor democratice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care va rămâne în permanență deschisă pentru armată. Președintele clubului, P.E. Schina, trimite primului ministru suma însoțită de o adresă. Ion Brătianu răspunde personal printr-o scrisoare publicată de ziare. La începutul lunii mai moare Ion Massim, profesorul de limba latină de la Liceul Sf. Sava. A fost un erudit, discipolul lui Heliade și conservator de idei. A figurat și în Cameră ca ales al colegiului țărănesc din județul Brăila, unde era născut.88 Pe la începutul lui iunie rușii încep operațiunile lor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nici după aceea. Și, totuși, în dicționarul lui Lazăr Șeineanu nici măcar nu se pomenește despre opera lui Alec sandri de la 1877-’78. Se pomenește despre Doine, despre Pasteluri și despre Despot Vodă, dar nici un cuvânt de Fântâna Blanduziei, Cântul gintei latine și poezia înălțătoare și nemuritoare care a cântat vitejia deșteptătoare a neamului românesc la 1877.152 151. Poezia Peneș Curcanul - datată „Mircești, august 1877“ - a apărut în revista Convor biri literare din 1/13 ianuarie 1878. 152. Nu se poate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu dor cu tot. Și s-o pun în pieptul tău Ca să simți precum simt eu. 386 bucureștii de altădată de omitere cu intenție a unor lucrări scrise de Alecsandri în ultima parte a vieții sale (Ostașii noștri, Cântecul gintei latine, Fântâna Blanduziei, 1884), din caracterizarea poetului, cuprinsă în Dicționarul universal al limbii române, aceasta este evident nedreaptă. Apărut la Craiova în 1896, Dicționarul universal al limbii române al lui Lazăr Șăineanu a inclus, începând cu ediția a II-a, un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
proclami cu atîta lipsă de sfială „perenitatea”! Apropo de scrisul după calendar, pe la mijlocul lui iunie am primit de la latinistul Grigore Tănăsescu, alt autor care „vroia (probabil) să intre în eveniment”, cîteva pagini cu titlul „Eminescu - exponent al umanismului getic și latin”. După înfățișarea hîrtiei, ele fuseseră scrise cu cîțiva ani în urmă, nouă fiind doar formula de „umanism getic”, introdusă printre rînduri, ici-colo, cu stiloul. Ce l-a determinat pe eminescologul bucureștean să le actualizeze atît de superficial? Cred că puseul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și curajul observației pertinente, mi s-a lipit de suflet. Cercetîndumă, m-am descoperit, în acel moment, la fel cu el. Nu cunosc prea multe despre viața sa, în afara biografiei făcute de Suetoniu și a unor texte din istoria literaturii latine, dar am revenit adesea la opera lui și m-am identificat cu atitudinile sale. Nu o dată, m-am simțit, în lumea mea, Horațiu, un nume bun pentru a mă travesti literar. * În singurul număr de „Pages françaises” pe care-l
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
defăimat pre moldoveni, scriind că sînt din tălhari”. A defăima, cu înțelesul cunoscut de „a vorbi de rău”, provine din latinescul diffamiare. Interesant de remarcat e că, referindu-se la scrierile celor doi nefericiți interpolatori, Miron Costin, om de cultură latină, spune, în prefața la De neamul moldovenilor, că „nu letopisețe, ce ocări sîntu”. A ocărî, „a face de rușine, a necinsti”, e un slavonism: okaru, „mustrare”. Neculce îl folosește și pe acesta, zicînd despre înaintașul său: „Bine face (Costin) că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
E foarte posibil ca termenul să existe în texte și mai vechi decît acesta, ceea ce arată continuitatea respectivei „îndeletniciri” moștenite de la romani. * Deși e foarte mîndru de ele, „intrigile” lui Genoiu îmi amintesc, aproape întotdeauna, următoarea explicație din Istoria literaturii latine (1948, p. 79) de H. Mihăescu: „cuvîntul intrigă purcede de la latinescul tricae «fleacuri, nimicuri, încurcături»”. Cît de preocupat de ce-o să mănînce trebuie să fie linotipistul care în loc de Phoenix 1 km (titlul unei cărți de proză a lui Dumitru Ignat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Iustin nu putea scrie asemenea hotărîri și nici nu înțelegea ceva din cuprinsul lor.(...) Au pregătit anume pentru așa ceva o bucățică de lemn (un instrument asemănător va folosi și Constantin Cantemir - n.m.) în care au săpat patru litere în limba latină; înmuiau condeiul în cerneala cu care obișnuiau să scrie împărații și îl puneau în mîna acestui împărat; potriveau scîndurica amintită deasupra hotărîrii, apoi luau mîna împăratului și o plimbau împreună cu condeiul peste cele patru litere; iar după ce o treceau prin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
considerați obligat să-l citesc are defectul că e polemic, iar polemicile sînt întotdeauna tendențioase, exagerate”. „Cum nu sînteți informat?”, m-a luat el iarăși la rost. A crezut că-l ironizez. Mi-a spus că el știe istorie, filologie, latină, aceasta din urmă atît de bine, încît ar putea să facă un doctorat. L am asigurat, în mod potolit, că nimeni nu pune în chestiune cunoștințele lui de latină. „Nu, nu!”, a ținut-o el înainte cu supărarea: „Toți cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
na Brădățan, cu rugămintea de a i se rezolva o problemă de moștenire În satul natal, Rădășeni. 623 Eugen Ionescu acceptă cu mare bucurie. Trecem prin grădina publică Peyron, unde V. Alecsandri a luat, obținut premiul I, pentru imnul gintei latine În 1878 și ajungem la camera mea, Av. des Arecaux. În cameră, pe masă, se găseau câteva exemplare din lucrarea mea de doctorat: Acte et éducation morale dans la pensée franșaise contemporaine, tipărită și susținută În ianuarie 1943. Începe să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
impresie plăcută celor de față. Cu toată prietenia, V. Tempeanu P.S. Îmi pare rău, că, atunci când ați fost la mine, nu V-am putut Înlesni plecarea cu o mașină. 61 Bft., 12.I.1974 Stimate și iubite domnule Dimitriu, Deși latinul spune: „non bis in idem” și sunt Încredințat că v-am felicitat de Sărbători, totuși, Întrucât anul acesta am primit excepțional de multe, repet: 1974 să vă aducă sănătate și succese În toate, ca să bucurați și pe cei dragi ai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pericolul uzurpării textului de ambiguitate, eliminarea grăbită a piedicilor sau Încăpățânarea de a le rezolva cu orice preț. N-am putut să nu mă aud, parcă, pe mine Însumi pledând pentru „Îndrăzneala metaforică” și „scurtcircuitele” revelatoare de care dispun limbile latine, atât de greu de redat În alte coduri lingvistice, mai ales anglo-saxone. Eroarea mortală de a accentua caracterul „informativ” al unui text literar, În detrimentul echivocului, ironiei, densității de sensuri o confruntasem nu o dată, stupefiat, deprimat, furios. Mi-am amintit, fără
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
clasa, În generoasa sa capacitate de a-și asuma Întrebările studenților ca și cum ar fi fost ale sale. Medita la ele, dinăuntrul laboratorului literar, nu de la amvonul didactic. Nuanțat, vibratil, autorul devenea un ghid fratern și locvace, cu acea fermecătoare gentilețe latină a dialogului care stimulează afectele și afinitățile. Acesta fusese, de fapt, și scopul neobișnuitului curs care aducea de peste mări un autor reputat, chiar dacă cvasinecunoscut studenților americani: șansa unui contact direct cu cei care persistă, risipiți În toate colțurile furnicarului planetar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui Michael" Una dintre acele duminici după-amiaza, făcută „să-ți amintești emoții”, cum spune Poetul. Ne aflam În ospitaliera locuință a doamnei Melsene Timsit, la Paris, și În prezența Evei Koralnik, prietena comună. Cordialitatea expansivă a oaspetelui german cu temperament latin ne fermecase instantaneu. După-amiaza se supunea seducătoarei locvacități a vorbitorului, confortabil instalat pe canapea, cu gulerul cămășii desfăcut și mânecile neglijent suflecate, cum aveam să-l revăd În anii următori, nu o dată, la München, Frankfurt sau New York. Glumea cu Întâmplări
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu care onorează tot ce este viu, inedit, stimulant. Întâlniri râvnite și memorabile, calendarul zâmbea, brusc, Încurajator. În Noul Babylon, musafirul se simțea totdeauna acasă, fără nici una dintre crampele antiamericane ale atâtor intelectuali europeni. Dacă la Paris descoperisem vivacitatea sa latină, la New York poetul Îmi părea o variantă europeană a americanului stenic și eficient, a cărui prezență Însenina, instantaneu, ambianța. * Recent, pisica fără vârstă și fără moarte din lirica lui Michael s-a desprins din rama Însorită a ferestrei unde Își
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și sarma, narghilea, ciulama, nu? Dar cică, ce părere ai de cică? Și... cicăleală? Turcesc, tot turcesc. Colibă e slav. Influențe... Meseriile sunt nemțești, florile franțuzești... dar rastel vine din italiană: rastello. În latină: rastellum. Ca și rău, tot din latină. Reus: acuzat. Și perpetuu, noapte, nocturn, nobil, nod. Latinisme, toate. Și seară, și searbăd, și zi, și ziar, și zână. Dar zid este slav, ca și zâmbet... Dimineața este latin. La fel, diligență, dimensiune, digresiune, dignitate, dialectic, dialog. Dar dijmă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
italiană: rastello. În latină: rastellum. Ca și rău, tot din latină. Reus: acuzat. Și perpetuu, noapte, nocturn, nobil, nod. Latinisme, toate. Și seară, și searbăd, și zi, și ziar, și zână. Dar zid este slav, ca și zâmbet... Dimineața este latin. La fel, diligență, dimensiune, digresiune, dignitate, dialectic, dialog. Dar dijmă este slav. Ca și diac și diacon. Ce-i asta, diac? Aici scrie «copist, grămătic, cântăreț de biserică». Nu am auzit cuvântul ăsta”. Descoperea cuvinte stranii. Fonetica exotică readucea, brusc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
când soarta războiului nu se deteriorase încă. Profitând de faptul că pe toate fronturile, Axa era în ofensivă și se întrevedea un sfârșit victorios al războiului, Enescu îi sugerează lui Mario Appelius ideea ca să se formeze un fel de bloc latin de structură naționalistă, cuprinzând România, Italia, Franța, Spania, care să contracareze influența crescândă a Germaniei. Enescu a făcut chiar un memorandum care i-a fost prezentat Ducelui, de Mario Appelius și pe care acesta l-a privit cu interes, văzând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și chiar a trecut la lucru însușindu-și această limbă, ceea ce nu era o dificultate pentru el, care era un literat, ca pregătire și cunoscător temeinic al limbii franceze și germane, autor al unui studiu de filologie comparată a limbilor latine, precum și două volume de critică literară, scrise în anii după terminarea Facultății de Litere (1932, 1933, 1934, 1935). Existența acestora din urmă rezultă din dosarele Securității unde sunt menționate precum și din faptul că i-au fost oprite la cenzură, de unde
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
bătut. Când Traian a cucerit Dacia, după sinuciderea lui Decebal, costobocii s-au supus în fața puternicului cotropitor roman. Șefii de triburi au exclamat, probabil, ca și Petrașcu din Făgăraș. Primul lucru pe care l-au învățat costobocii a fost limba latină a adversarilor. Tot astfel și Niculae Petrașcu a învățat bine terminologia marxistă. Analiza sa politică se poate publica. Plângeam de milă când Vojen și Biriș încercau să analizeze momentul politic intern și internațional sau îl amestecau în discuții ideologice marxiste
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de la început, în Conceptul de literatură veche întreaga demonstrație, plină de știință, a autorului având în vedere prezența, în cărțile vechi, a acelei ars bene et pulchre dicendi. Conceptul de literatură, pe care F. îl urmărește în Antichitatea greacă și latină, în Evul Mediu și în epoca modernă, nu oferea, în vechime, spațiu pentru distincții obișnuite astăzi. Literatura nu era limpede despărțită de alte întreprinderi culturale, iar „scrisul frumos”, „literatura artistică” stăteau alături de alte tipuri de discurs (filosofic, juridic, teologic, istoriografic
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
V. Alfieri și G. Casanova), ruși (Pușkin), polonezi (A. Mickiewicz). Nu lipsesc nici tălmăcirile din literatura franceză (Montesquieu, Molière, Voltaire, J.-J. Rousseau, Diderot, Lamartine, Béranger, Lamennais, Balzac, Hugo, Al. Dumas, Musset ș.a.), precum și transpunerile fragmentare din clasicii greci și latini (Homer, Ovidiu, Vergiliu, Cicero ș.a.). Se adaugă multe aforisme și maxime din Cicero, Voltaire, Chamfort, Pascal, Vauvenargues, Fénelon, Axel Oxenstiern, J. G. Fichte. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a „Gazetei de Transilvania”, F. pentru m.
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]