12,849 matches
-
acest justițiar inteligent, capabil de răsturnări din cele mai spectaculoase. Tocmai apăreau fundații de caritate și societăți de taximetre care purtau Însemnele trustului Restoiu. Prin tot orașul se strângeau semnături pentru revendicările propuse de gazetele lui. Ideile lui, menite să lumineze și să Împingă pe calea propășirii această oază de verdeață și răcoare de la porțile Orientului, Își făceau tot mai mult loc În mijlocul poporului. El era temut de cei care ar fi avut de ce se teme. Din elucubrațiile lui Își trăgeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu niște nuanțe, de la galben putred... la roșu ruginiu, culori care ți umplu sufletul de tristeți. După mai multe zile friguroase și umede, o geană palidă de soare se ivi printr-o spărtură de nori, și încet-încet începu să se lumineze. Soarele se suise la vreo două sulițe pe cer. Dimineața era călduță... dar tristă și puțin apăsătoare. În Grădină, la ora aceea aproape pustie, era o liniște ca de cimitir... Doar câțiva bărbați, cam la vârsta senectuții, să i numeri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
furia oarbă a ucigătoarelor unelte ale războiului. Gândurile noastre zbuciumate, de copii, „.. Ce va fi cu noi... ce va fi cu părinții noștri, cu țara noastră ce se va întâmpla..!”, fură risipite de glasul tremurat al Părintelui Director, care continuă... „... Luminează, Doamne, calea omenirii și fă ca învățăturile Tale să fie ascultate și de cei care au uitat că numai iubirea de oameni e calea firească a propășirii...” Tăcu o clipă, își șterse ochii din dosul ochelarilor rotunzi ca două rotițe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mare de urale... „hăieli” și pocnete din harapnice ca din pușcă, de parcă s-ar fi întors frontul... Și, odată înfierbântați, de câteva păhărele de pălincă, instinctele strămoșilor deveniră de nestăvilit. Ninsoarea încetase, luna se ivi într-o spărtură de nori luminând ca ziua... era o noapte senină și blândă, cum n-au mai fost... ... „ Ce se aude, Ilie!.. se miră D na. preoteasă. Parcă-s urători... nu ?!”. Da, da !.. sări ca ars, Părintele Director. Elevii noștri au căpiat..!”, zise el auzindu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
retragere ne sunt tăiate... șansele noastre sunt minime..!” Pentru o clipă ochii îi scăpărară în întuneric... Sunt ceasuri de primejdie, care-ți strânge inima... sunt altele care te întăresc. Așa e cel de acum... El limpezește o situație.. El ne luminează drumurile !”. Și, tot Baltă continuă.. „.. Peste trei, cel mult patru ceasuri, „ei” vor fi aici.. sunt pe urmele noastre... Noi, trebuie să ne retragem spre creastă, sus, și să coborâm pe versantul de nord, pe cursul prăpăstios al Bicăjelului, și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Stânișoarei, trăgând după dânsul trupele de securitate, măcinându-le. Urmară coborâri abrupte, prin văi adânci, prăpastioase, apoi, din nou urcușuri în coate și genunchi.. pe cursuri de torente, adânci, necălcate de picior de om. Pe versantul estic al Danciului, luna lumina ca ziua. După câteva ceasuri de mers pe malul drept al Bistrei, spre izvoare, și pe sub poalele Ceahlăului, în zorii zilei au ajuns pe valea Bistricioarei. Acolo dădu peste alte trupe de securitate și o luară înapoi pe munte, sub
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
acceptau oprimarea comunistă și nici pe ocupantul rus... Se întoarse pe spate și privi cerul... se uită la stele... strânse cu milioanele în ciorchine, în forme pe care nu le mai văzuse niciodată. De peste creastă, luna aruncă o lumină albalbăstrie, luminând ca ziua. În timp ce trupele de securitate din BicazChei și Bicazul Ardelean s-au regrupat în urmărirea lor, ei s-au strecurat pe cursul abrupt al Bistrei, spre izvoare, simulând că se retrag pe Piatra Neagră ori pe Toaca. Înșelați, urmăritorii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Dimineața începu a se ivi vânătă din scame de nori. „.. Frații Arnăuțoiu au fost capturați... frații Arnăuțoiu.. !” îi reveni în minte știrea de la „Vocea Americii”. Cu gândul la mama lui, Baltă coborâ până la poalele Grințieșului, de unde începe pădurea. Luna plină lumina toată valea ca ziua. Pe fundul văii, largi Bistrița calmă, își urma cursul liniștit, cu un clipocit monoton, sclipind în bătaia lunii, ca o platoșă de argint. O liniște grea apăsa toată valea. Poiana Teiului zăcea la poalele Stânișoarei, într-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
umilească în fața călăilor comuniști. „Câtă mândrie !.. Ce moștenire.. de la străbunii lui !”, stai și te gândesti. Prin ochii lui negri, câte nu spune !.. Spune amarul unei vieți îndurate.. spune nădejdile neîmplinite.. spune focul dorințelor care-l mistuie. Fruntea când i se luminează de un gând mântuitor, când se întunecă la gândul zilelor mai grele si mai rele. Buzele sale zdrobite de patul armei, îngânând ceva, numai de el știut, care-i stoarce sufletul... Brațele vânjoase, pieptul gol, mușchii tari și sângele ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o întâmplare... .. Eram de plantonul doi.. tocmai când somnul e cel mai dulce.. Pe coridor era frig.. Am intrat pentru puțin în dormitor, și m-am întins cu fața în sus, pe patul meu. Razele lunii pătrundeau prin ferestrele mari, luminându-l ca ziua... Era cald și liniște, o liniște îmbietoare la somn. Se auzea doar răsuflet de om, liniștit, în somn. Mi-era teamă să n-adorm și eu. Deodată, vecinul meu de pat, Condur, unul din cei mai sârguincioși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
elevi știau „De Amicitia”, pe derost... Profesorul Bogos, dirigintele clasei noastre, ne arăta cât e de prețios darul de a observa, de a analiza și pricepe viața în toată imensitatea și frumusețea ei. Vorbea limpede, corect și liniștit. Uneori se lumina la față ca un profet, fraza se deschidea, se lărgea într-o bogăție de cuvinte sonore.. Avea darul de a vorbi curgător și armonios, trezind în adâncul inimii elevilor, acolo unde pulsa viața, emoții adânci. Știa să cultive și să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-mi abandonez vechea existență. Agonism De câteva zile, aici, prin preajmă, colindă un copil străin, rătăcit nu știu cum pe malul mării. Se joacă de-a pescuitul, aruncându-și înfrigurat undița în valuri... Uneori reușește să prindă câte un peștișor colorat ce luminează plaja cu solzii lui sclipitori. Îl spionez de departe și îi văd mâinile mici care desprind, sfioase, peștișorul cel neascultător din cârlig și-l pun pe o lespede albă, mai încolo. După aceea, copilul privește foarte intrigat la peștele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
e un lucru intolerabil. Ea răspunde gândurilor mele: „Da, suntem mulți acum cei care considerăm nedrept un astfel de sacrificiu. Și de aceea se face tot mai rar; numai atunci când colectivitatea îl socotește indispensabil.” Se apropie momentul sacrificiului. Poiana e luminată de torțe. Iarba a fost cosită și bătucită; pământul gol e marcat de un cerc negru. În găurile unui trunchi gros de stejar au fost fixate trei sulițe. În spatele lui a fost clădită o podină de lemn ce se termină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
străpunși de razele lui Zalmoxis...” „Și mesajul?” „Cuvântul lui Zalmoxis trebuie să-l așteptăm în tăcere... Uite ce zi frumoasă!” Am fost străfulgerat de impresia că vorbeam cu sufletul lui. Și, în timp ce întorceam capul ca să mă uit la soarele ce lumina blând brazii din jur, conturul lui s-a șters ca prin farmec. Aia Nu e frumoasă, dar ar fi putut să fie; e foarte decentă și tace mereu, dar mie mi se pare că-mi vorbește continuu, chiar și când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că va proceda ca Medeea: „Am să te jupoi, am să te fierb... și-am să-ți schimb sângele”. Grotă Mă întorc adesea în grota aceea ca să văd spărtura din boltă. Aștept să se facă amiază, ca zeul soare să lumineze pântecul pământului spre a-l fecunda. Sfârșesc prin a cădea într-o stare de prostrație, iar mintea mi se umple învălmășit de feluritele ipostaze trăite de ființa mea, până la aceea actuală... Tot ce se petrece cu mine nu e, desigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vor conduce la disconfortul echipajului. Articolul 11 1. Spațiile de cazare ale echipajului vor fi iluminate corespunzător. 2. În condițiile unor aranjamente speciale se poate permite că la navele de pasageri cabinele de dormit și sălile de mese să fie luminate natural și să fie prevăzute cu iluminare artificială adecvată. 3. La toate navele, în spațiile de cazare ale echipajului va fi prevăzut iluminatul electric. Dacă nu există două surse independente de energie electrică pentru iluminat, se vor prevedea instalații suplimentare
CONVENŢIE nr. 133 din 30 octombrie 1970 privind cazarea echipajelor (dispoziţii complementare)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126756_a_128085]
-
necesar, vor fi ecranate pentru a evita riscul incendiului sau al pericolului ori disconfortul ocupanților. Articolul 9 1. În condițiile unor aranjamente speciale pot fi permise pe navele de pasageri cabine de dormit și săli de mese care să fie luminate natural și care trebuie prevăzute cu iluminare artificială adecvată. 2. Toate spațiile destinate echipajului vor fi corespunzător iluminate. Standardul minim pentru un iluminat natural în încăperi va fi astfel încât să permită unei persoane cu o vedere normală să citească într-
CONVENŢIE nr. 92 din 18 iunie 1949 privind cazarea echipajelor (revizuită)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126755_a_128084]
-
necesar, vor fi ecranate pentru a evita riscul incendiului sau al pericolului ori disconfortul ocupanților. Articolul 9 1. În condițiile unor aranjamente speciale pot fi permise pe navele de pasageri cabine de dormit și săli de mese care să fie luminate natural și care trebuie prevăzute cu iluminare artificială adecvată. 2. Toate spațiile destinate echipajului vor fi corespunzător iluminate. Standardul minim pentru un iluminat natural în încăperi va fi astfel încât să permită unei persoane cu o vedere normală să citească într-
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
vor conduce la disconfortul echipajului. Articolul 11 1. Spațiile de cazare ale echipajului vor fi iluminate corespunzător. 2. În condițiile unor aranjamente speciale se poate permite că la navele de pasageri cabinele de dormit și sălile de mese să fie luminate natural și să fie prevăzute cu iluminare artificială adecvată. 3. La toate navele, în spațiile de cazare ale echipajului va fi prevăzut iluminatul electric. Dacă nu există două surse independente de energie electrică pentru iluminat, se vor prevedea instalații suplimentare
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
răspunzător pentru o treabă ca asta... N-avea ce căuta acolo! Mi-a părut rău numai pentru că a fost o încurcătură, o lipsă de coordonare. Nu țineți minte tâmpeniile care erau în regulamente, dar erau: "Stai, cine-i?" "Comandantul gărzii!" "Luminează-ți fața!" "Dă parola!" Dacă se respectau aceste "tâmpenii" nu se întâmpla nimic. Dacă la Otopeni se respecta ce scrie în regulamente, nu ieșea nimic. Oricine zice "vine un detașament!", se anunță ambele părți, se așteaptă, se coordonează, se dirijează
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
o postură dulceag-căldicică, privind bucuros și stingher la cel ce ți-o aduce și la lungimea discursului său. O carte bună îți deschide calea clarificării de sine, scutindu-te de a mai bâjbâi, prin intermediul modului în care autorul reușește să lumineze lucrurile. * Fiecare trezire reprezintă o întâlnire cu sinele așteptat din viitor. Bine că tabieturile mediază recunoașterea, așezându-ne rapid în același raport cu lucrurile. * Dorința de a scrie (încă) o carte trebuie să fie depășită de ardoarea descoperirii de sine
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
îngăduit. Căci desăvârșirea fiecăruia din cei chemați în ierarhie constă în a fi fost înălțat la imitarea lui Dumnezeu, pe măsura lui. Astfel că rânduiala ierarhiei constă în a se curăța unii și a curăța pe alții și a se lumina unii și a lumina pe alții, în a se desăvârși unii și a desăvârși pe alții, fiecăruia i se cuvine să imite pe Dumnezeu în modul lui propriu.” Justificarea ierarhiei ține la Dionisie de înfățișarea ipostatică a lumii. Dimensiunea personală
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din cei chemați în ierarhie constă în a fi fost înălțat la imitarea lui Dumnezeu, pe măsura lui. Astfel că rânduiala ierarhiei constă în a se curăța unii și a curăța pe alții și a se lumina unii și a lumina pe alții, în a se desăvârși unii și a desăvârși pe alții, fiecăruia i se cuvine să imite pe Dumnezeu în modul lui propriu.” Justificarea ierarhiei ține la Dionisie de înfățișarea ipostatică a lumii. Dimensiunea personală a perspectivării ierarhiei schimbă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
l-a rafinat, fără să-l denatureze.” 4 Streinu observă la un moment dat cu subtilitate discrepanța ce s-a creat între portretul biografic și portretul literar al scriitorului: „... biografia dă un personaj, care a dispărut pentru totdeauna, în timp ce opera luminează o mare figură vie.”5 Justificându-și rațiunile amplului studiu, Streinu încheie peremptoriu: „am susținut un studiu exclusiv literar, ale cărui concluzii sunt homerismul viziunii, adică facultatea de a vedea și evoca în dimensiune uriașă, și structura rapsodică, adică epicism
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
care i-a secat lumina ochilor, spun totul în privința modului său de a-și concepe datoria față de critica și istoria literară.”1 La Pompiliu Constantinescu admiră „spectacolul criticii”, libertatea de spirit, obiectivitatea: „Consecvența în câteva mari idei limpezi, care îi luminau silințele, îi crease în ultimul timp o înățime morală impunătoare.”2 El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, „crezând în flacăra curată a emoției estetice.”3 Șerban Cioculescu, „născut polemist, fiu legitim al rațiunii”4
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]